ICCJ. Decizia nr. 378/2010. Civil. Drepturi băneşti. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 378/2010
Dosar nr. 695/44/2009
Şedinţa de la 26 ianuarie 2010
Deliberînd asupra stabilirii competenţei materiale de soluţionare a recursului;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
La 11 noiembrie 2008, reclamanţii O.T., D.F.E., C.S., A.M., G.C., P.A., V.G., D.M., S.I., M.M.C., M.V., D.M., E.Z., C.T., R.L., H.M., S.A., C.A., R.l., N.F., I.E., G.S., L.A. au chemat în judecată pârâţii M.J.L.C. şi Curtea de Apel Galaţi.solicitând obligarea acestora la plata drepturilor salariale actualizate, rezultând din acordarea sporului de 50% din salariul de baza brut lunar, pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizaţia brută de încadrare.pentru perioada 19 septembrie 2008 până la data pronunţării hotărârii, cu actualizarea sumelor restante la data plăţii şi efectuarea cuvenitelor menţiuni în cărţile de muncă.
Prin sentinţa nr. 8/F din 14 ianuarie 2009, Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, a admis acţiunea şi a a dispus obligarea pârâţilor la plata către reclamanţi a sporului de 50% din salariul de bază brut lunar, astfel cum a fost solicitat pentru perioada 19 septembrie 2008-14 ianuarie 2009, sume actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, în funcţie de perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant în parte.
A dispus obligarea pârâtei Curtea de Apel Galaţi să efectueze menţiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanţilor.
Împotriva sentinţei pronunţată de Curtea de Apel Galaţi a declarat recurs pârâtul M.J.L.C., invocând motivele de nelegalitate reglementate de art. 304 pct. 4 şi 9 C. proc. civ.
Prin Decizia nr. 734/R din 29 iunie 2009, Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, şi-a declinat competenţa materială de soluţionare a recursului, în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pentru a se dezinvesti, Curtea de Apel Galaţi a apreciat că, urmare modificărilor legislative intervenite în legătură cu aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 75/2008, nu a mai fost prevăzută instanţa competentă a soluţiona recursurile îndreptate împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel.
Ca atare s-a apreciat de curtea de apel că sunt incidente prevederilor art. 4 pct. 1 C. proc. civ., potrivit cu care instanţei supreme îi revine competenţa de a judeca recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, şi că, în ceea ce priveşte competenţa în materie a curţilor de apel, dispoziţiile art. 3 pct. 3 din acelaşi cod se referă la recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale precum şi în orice alte cazuri expres prevăzute de lege, aceste ultime dispoziţii nefiind aplicabile în speţă.
Verificându-şi competenţa materială, Înalta Curte apeciază că se impune a pronunţa regulator de competenţă, cu privire la competenţa de soluţioanare a recursului de faţă.
Astfel.deşi art. 22 C. proc. civ. nu identifică instanţa competentă să soluţioneze un conflict de competenţă ivit între înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi o instanţă inferioară în grad, în această ipoteză, în care instanţa dintâi sesizată este o altă instanţă de judecată, decât înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,(în speţă, curtea de apel care îşi declină competenţa în favoarea instanţei supreme),iar instanţa supremă apreciază,la rându-i necompetenţa sa materială, s-a statuat că un astfel de "conflict negativ de competenţă" se soluţionează de instanţa supremă, a cărei hotărâre constituie, în acelaşi timp, atât declinator de competenţă, cât şi regulator de competenţă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost învestită cu judecata prezentei cauze în temeiul art. 1 şi 2 din O.U.G. nr. 75 din 11 iunie 2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei.
Dispoziţiile legale menţionate au fost declarate neconstituţionale prin decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009 a Curţii Constituţionale, decizie care, potrivit art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 republicată este definitivă şi obligatorie.
Curţile de apel sunt instanţe de drept comun pentru judecata în recurs, conform art. 3 pct. 3 C. proc. civ., soluţionând recursurile exercitate împotriva unor hotărâri, având ca obiect cererile în materie salarială, formulate de personalul din sistemul justiţiei,O.U.G. nr. 75 din 11 iunie 2008, privind stabilirea unor măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în domeniul justiţiei.
Faţă de cele ce preced, în raport cu dispoziţiile art. 3 pct. 3 şi 158 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va trimite recursul spre competentă soluţionare Curţii de Apel Galaţi, hotărârea pronunţată având, în acelaşi timp, caracter de regulator şi de declinator de competenţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Declină competenţa de soluţionarea a recursului declarat de pârâtul M.J.L.C. împotriva sentinţei civile nr. 8/F din 14 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, în favoarea acestei curţi de apel.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 ianuarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 370/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 382/2010. Civil. Legea 10/2001. Contestaţie... → |
|---|
