ICCJ. Decizia nr. 4365/2010. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4365/2010
Dosar nr. 40836/1/2004
(Număr în format vechi 18132/2004)
Şedinţa publică din 10 septembrie 2010
Asupra recursului de faţă
Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Brăila sub nr. 7229 din 25 noiembrie 2003 reclamantul T.A.M. a chemat în judecată pârâta Primăria municipiului Brăila solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să dispună anularea parţială a dispoziţiei nr. 9519 din 10 noiembrie 2003 şi acordarea de despăgubiri pentru o cotă echivalentă de 1/3 pentru imobilul situat în Brăila, str. B.
Prin Sentinţa civilă nr. 881 din 18 decembrie 2008 Tribunalul Brăila a respins acţiunea reclamantului ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că, potrivit art. 11 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, în cazul în care construcţiile expropriate au fost demolate, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent, iar potrivit art. 4 alin. (1) din aceeaşi lege, în cazul în care restituirea este cerută de mai multe persoane îndreptăţite, dreptul de proprietate se constată sau se stabileşte în cote părţi ideale, potrivit dreptului comun.
Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă prin Decizia nr. 684/A din 7 mai 2004 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant împotriva Sentinţei civile nr. 881 din 18 decembrie 2003 a Tribunalului Brăila.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul T.A.M. Cauza a fost suspendată la 9 iunie 2006 în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., aşa cum rezultă din încheierea de la acea dată, rămânând în nelucrare peste termenul prevăzut de art. 248 C. proc. civ.
Faţă de dispoziţiunile imperative şi exprese ale art. 248 C. proc. civ. este incidenţa în cauză instituţia perimării, ce operează ca urmare a pasivităţii părţilor.
Perimarea se referă la orice cerere de chemare în judecată sau de exercitare a unei căi de atac şi operează de drept la împlinirea termenului legal, împotriva oricăror persoane fizice, inclusiv împotriva incapabililor, dacă cauza a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an.
Perimării i s-a atribuit o natură juridică mixtă, în sensul că ea reprezintă atât o sancţiune procedurală ca efect al nerespectării termenului prevăzut de lege, dar şi ca o prezumţie de desistare, dedusă şi de fapt rezultată din nestăruinţa părţii în ce priveşte soluţionarea cauzei.
În cazul recursului de faţă, se constată că părţile de la data suspendării cauzei 9 - iunie 2006 - dispusă în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., nu au mai depus nicio diligenţă pentru soluţionarea cauzei, ce a rămas astfel în nelucrare timp de 3 ani şi 11 luni, ceea ce face incidenţă sancţiunea perimării recursului, sens în care urmează a se dispune în temeiul art. 248 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de reclamantul T.A.M. împotriva Deciziei civile nr. 684/A din 7 mai 2004 a Curţii de Apel Galaţi, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4367/2010. Civil. Brevete de invenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4364/2010. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs → |
|---|
