ICCJ. Decizia nr. 4717/2010. Civil. Fond funciar. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4717/2010
Dosar nr. 10087/1/2009
Şedinţa publică din 27 septembrie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus revizuenţii C.V. şi H.C.M. au solicitat revizuirea în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ. a Deciziei civile nr. 2748 din 26 noiembrie 2009 a Sentinţei civile irevocabile nr. 4493/2006 a Judecătoriei Cluj Dosar nr. 6973/2006 şi Sentinţei civile irevocabile nr. 9302/2008 a Judecătoriei Cluj Dosarul nr. 4682/211/2008.
Astfel revizuenţii susţin că sunt întrunite cerinţele art. 322 pct. 7 C. proc. civ. pentru revizuirea Deciziei civile nr. 2748 din 26 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Cluj câtă vreme aceasta cuprinde dispoziţii potrivnice Sentinţei civile nr. 4493/2006 a Judecătoriei Cluj în condiţiile în care antecontractul încheiat de H.C.M. şi bunicul său C.V. (antecontract valorificat pe cale judecătorească cu efect irevocabil şi intabulat în CF) a fost supus ulterior unui nou contract judecătoresc în urma căruia s-a constatat nulitatea absolută a acestuia.
Se mai susţine în aceeaşi idee că dreptul de proprietate a lui C.V. prin hotărâri irevocabile succesive, a fost constatat ca existent pentru ca apoi ulterior să se constate că s-a vândut un bun ce nu era al său.
Intimata M.V. prin întâmpinarea depusă, s-a opus admiterii revizuirii.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de revizuire invocate şi a dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 2748 din 26 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Cluj s-a respins ca nefondat recursul declarat de H.C.I. şi H.C.M. împotriva Deciziei civile nr. 299 din 3 iunie 2009 a Tribunalului Cluj Dosar nr. 15849/211/2009 fiind obligaţi pârâţii să plătească intimatei M.V. suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru a pronunţa această hotărâre au fost reţinute următoarele considerente:
Prin titlul de proprietate nr. 25860/1338/1998 s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea lui C.G., antecesorul reclamantei şi al pârâţilor C.V. şi C.V. pentru suprafaţa totală de 8 ha şi 3600 m.p. teren pe raza localităţii Deusu, din tarlaua nr. 24 parcela 41 în litigiu.
C.G. a declarat la 30 aprilie 20000 iar prin Certificatul de moştenitor nr. 82/2002 s-a stabilit că reclamanta şi cei doi pârâţii sunt moştenitorii defunctului în calitate de descendenţi şi că în masa succesorală rămasă după defuncte intră şi terenul de 5800 m.p. din tarlaua 24 parcela 41 situată în extravilanul localităţii Deusu.
Prin titlul de proprietate nr. 25812/1900/2000 s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea lui C.V., fratele lui C.G. în baza Legii nr. 18/1991 pentru suprafaţa de 5800 m.p. teren din tarlaua 24 parcela 41.
Acest ultim titlu de proprietate a fost anulat în ce priveşte această suprafaţă de 5800 m.p. prin Sentinţa civilă nr. 6180/2005 a Judecătoriei Cluj-Napoca rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 625/2005 a Tribunalului Cluj urmare a faptului că apelanţii C.V. şi H.C.I. şi H.C.M. au renunţat la judecarea apelului.
Or prin sentinţa sus-menţionată instanţa a reţinut că titlul de proprietate nr. 25812/1900/2000 este nelegal, pentru faptul că C.V. a indicat ca amplasament o parcelă situată în alt loc decât tarlaua 24 parcela 41 şi pentru faptul că punerea în posesie s-a făcut pe un alt amplasament decât cel indicat de titular, amplasament care nu era liber şi pe care fusese pus în posesie G.C., antecesorul reclamantei.
În 20 mai 2003 între recurenţii H. şi vânzătorul C.V. s-a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare pentru suprafaţa de 5800 m.p., antecontract valorificat prin Sentinţa civilă nr. 10530/2003 a Judecătoriei Cluj prin care a fost admisă acţiunea şi în consecinţă s-a constatat că prin titlul de proprietate nr. 25812/1900/2000 s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea lui C.V. pentru suprafaţa de 5800 m.p. din parcela 41 tarlaua 24 s-a dispus dezmembrarea acestei parcele în două loturi, cel în suprafaţă de 5800 m.p. cu nr. top. 791/2/1/2 fiindu-i atribuit lui C.V. ce a fost obligat să încheie cu intervenienţii H.C.I. şi H.C.M. contract antecontract de vânzare-cumpărare, în caz de refuz sentinţa urmând să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
În Dosarul nr. 9973/2004 al Judecătoriei Cluj s-a dezbătut problema reconstituirii celor două titluri de proprietate şi aşa cum s-a reţinut în aliniatul precedent, titlul de proprietate nr. 25812/1900/2000 în care era cuprinsă şi suprafaţa de teren în litigiu s-a anulat.
Prin urmare, C.V. a vândut recurenţilor H.C.I. şi H.C.M. un imobil ce nu era al său, având cunoştinţă despre viciile titlului asupra acestui imobil încă înainte de încheierea contractului sub semnătură privată, astfel în mod legal instanţa de fond a dispus raportat la dispoziţiile art. 1311 şi 1327 C. proc. civ. constatarea nulităţii absolute a acestui act.
A mai reţinut instanţa de recurs că raportat la obiectul acţiunii, nulitatea absolută a contractului sub semnătură privată, rectificarea de CF Deusu, sistarea stării de indiviziune asupra imobilului în litigiu şi intabularea în CF a dreptului de proprietate, motivele invocate de recurenţi privind îndreptăţirea lui C.V. de a i se reconstitui dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 5800 m.p. în tarlaua 24 parcela 41, nu are legătură cu cauza, şi că nici actul de proprietate eliberat în baza Decretului nr. 444/1953 şi H.C.M. nr. 3522/1953 sau procesul-verbal de punere în posesie nu au legătură cu cauza şi nici nu dovedesc dreptul de proprietate al lui C.V. asupra terenului din litigiu.
Revizuenţii susţin că această hotărâre este potrivnică Sentinţei civile nr. 10539/2003 Dosar nr. 5677/2003 a Judecătoriei Cluj-Napoca şi respectiv Sentinţei civile nr. 4493/2006 Dosarul nr. 6973/2006 a Judecătoriei Cluj-Napoca şi Sentinţei civile nr. 9302/2008 Dosarul nr. 4682/211/2008 a Judecătoriei Cluj-Napoca.
Or, dispoziţiile art. 322 C. proc. civ. vizează în cele nouă puncte revizuirea unei hotărâri definitive (în instanţa de apel sau prin neapelare) precum şi a unei hotărâri date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul.
Aşadar, numai această categorie de hotărâri, prevăzută limitativ de textul sus evocat, poate fi atacată pe calea revizuirii, nu şi acelea prin care nu s-a evocat fondul.
Regula imperativă şi expres prevăzută de art. 322 C. proc. civ. este în sensul că hotărârea supusă revizuirii este o hotărâre prin care s-a rezolvat fondul cauzei, a pretenţiei, ce a fost dedusă judecăţii.
Rezultă aşadar, fără posibilitate de echivoc, că nu pot fi atacate pe calea revizuirii hotărârile formulate de instanţele de recurs prin care recursul a fost respins fără a se evoca fondul, menţinându-se situaţia de fapt stabilită de instanţa a cărei hotărâre a fost recurată.
Or, în cauza de faţă, cererea de revizuire a fost formulată împotriva unei hotărâri de respingere a recursului, ceea ce înseamnă că instanţa de recurs nu a evocat fondul pricinii, motiv pentru care hotărârea atacată nu poate face obiectul căii extraordinare de atac a revizuirii.
Or, din perspectiva acestei situaţii, în care nefiind evocat fondul pricinii, nu sunt întrunite nici cerinţele art. 322 pct. 7 C. proc. civ., (ce vizează contrarietatea de hotărâri).
Fundamentul cererii de revizuire întemeiate pe prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., îl reprezintă practic, instituţia puterii de lucru judecat, fiind de neconceput ca în aceeaşi pricină, două instanţe diferite, în dosare diferite, să pronunţe hotărâri potrivnice, astfel încât fiecare parte să se prevaleze doar de hotărârea care îi este favorabilă.
Examinând astfel cererea de revizuire şi din perspectiva dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., cererea de revizuire este de asemenea nefondată, în condiţiile în care obiectul litigiilor soluţionate prin aşa zisele hotărâri potrivnice este diferit.
Nefiind astfel îndeplinite cerinţele art. 322 pct. 7 C. proc. civ., urmează a se respinge ca nefondată cererea de revizuire formulată de revizuenţii C.V. şi H.C.M.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenţii C.V. şi H.C.M. împotriva Deciziei nr. 2748/R din 26 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 septembrie 2010.
Procesat de GGC - NN
| ← ICCJ. Decizia nr. 4734/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4453/2010. Civil. Anulare act. Recurs → |
|---|
