ICCJ. Decizia nr. 586/2010. Civil Şl DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ. Legea 10/2001. Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILA Şl DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 586/2010
Dosar nr. 3875/1/2009
Şedinţa publică din 2 februarie 2010
Deliberând asupra recursului de faţă, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., constată următoarele:
Contestatoarea G.I.R., prin cererea înregistrată la 5 mai 2009, a solicitat în temeiul dispoziţiilor art. 318 teza finală, retractarea Deciziei nr. 4449 din 2 aprilie 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, cu motivarea că instanţa „nu a analizat” problema juridică supusă atenţiei prin motivele de recurs şi anume „calitatea de succesibil (…), de moştenitor legal”.
Analizând contestaţia în anulare specială cu referire la dispoziţiile legale invocate raportate la considerentele deciziei ce se solicită a fi retractată, Înalta Curte va constata caracterul nefondat al căii de atac pentru argumentele ce succed.
Art. 318, teza finală C. proc. civ., reglementează ipoteza în care instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Prin considerentele deciziei, prin care recursul declarat de G.I.R. a fost respins, se arată că succesiunea testamentară a legatarei E.K. a fost dezbătută şi finalizată prin emiterea certificatului din 28 martie 1964, în temeiul căruia statul a dobândit imobilul în litigiu prin vacanţă succesorală.
Existenţa certificatului de moştenitor care legitimează dreptul de proprietate al statului, instituie o prezumţie de opţiune succesorală a autorului reclamantului în privinţa legatului cu titlu particular, până la proba contrară care se poate discuta numai în cadrul unei acţiuni separate, de anulare a certificatului de vacanţă succesorală.
Se concluzionează că, atâta timp cât „certificatul de vacanţă succesorală este în fiinţă, dreptul de proprietate al statului asupra imobilului în litigiu este legitimat aşa încât G.I.R. nu este persoană îndreptăţită în sensul art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 10/2001”.
Din expunerea motivelor avute în vedere de instanţa de recurs la pronunţarea soluţiei adoptate reiese că motivul invocat de contestatoare, calitatea sa de succesoare şi, drept consecinţă, incidenţa dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, a fost analizat câtă vreme s-a reţinut că certificatul de vacanţă succesorală ce atestă dreptul de proprietate al statului asupra bunului solicitat nu a fost anulat.
Drept urmare, dispoziţiile art. 318 teza finală C. proc. civ. nu sunt aplicabile, întrucât instanţa a examinat argumentele aduse de contestatoare referitoare la calitatea sa de moştenitoare atunci când a relevat existenţa certificatului de vacanţă succesorală în temeiul căruia moştenirea a fost culeasă de Statul român.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea G.I.R. împotriva Deciziei nr. 4449 din 02 aprilie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 2 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1778/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1818/2010. Civil. Desene şi modele... → |
|---|
