ICCJ. Decizia nr. 3400/2011. Civil. Obligatia de a face. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 3400/2011
Dosar nr. 42873/3/2009
Şedinţa publică de la 2 noiembrie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului Bucureşti, înregistrată la data de 29 octombrie 2009, reclamantul S.N.P.V.P.L. a chemat în judecată pe pârâta Banca Comercială Română solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună ca pârâta să fie obligată să-şi execute obligaţia asumată prin convenţia de deschidere de cont încheiată cu reclamantul şi să valideze ordinele de plată depuse de acesta prin persoana autorizată, L.V., respectiv, să efectueze operaţiile cuprinse în aceste ordine de plată, cu cheltuieli de judecată.
La data de 21 ianuarie 2010 s-a înregistrat şi depus la dosar cererea de intervenţie formulată de V.F.I. prin care s-a arătat că L.V. nu are calitatea de reprezentant al reclamantului şi s-a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind formulată de o persoană fără calitate de reprezentant, apreciindu-se că, pe fond, această cerere este neîntemeiată, intervenţie calificată de tribunal ca fiind în interesul pârâtei, admisă în principiu.
Secţia a VI-a comercială a Tribunalului Bucureşti prin sentinţa comercială nr. 4892, pronunţată la data de 15 aprilie 2010, a respins excepţia lipsei calităţii de reprezentant a semnatarului acţiunii L.V.; a admis acţiunea şi a obligat pe pârâtă să valideze ordinele de plată depuse de către reclamant prin persoana autorizată, L.V. şi să efectueze operaţiile cuprinse în aceste ordine de plată.
Spre a hotărî astfel, tribunalul a făcut aplicarea art. 969 şi art. 1073 C. civ., reţinând, în principal, că între reclamant, reprezentat de L.V., şi pârâtă s-a încheiat convenţia cadru cont curent/subcont pentru persoane juridice nr. 10660 din 25 august 2005, având ca obiect administrarea de către bancă a contului curent şi subconturilor titularului de cont şi efectuarea operaţiunilor de decontări cu şi fără numerar cu respectarea reglementărilor legale şi că pârâta nu putea refuza efectuarea plăţilor solicitate de reclamant prin ordinele de plată semnate de L.V. în calitate de preşedinte, cu atât mai mult cu cât acesta este şi una dintre cele trei persoane menţionate în fişa specimenelor de semnătură care are dreptul de a retrage sau ordona transferul integral sau parţial al sumelor din contul sindicatului deschis la Banca Comercială Română.
Apelul declarat de pârâtă împotriva sentinţei tribunalului a fost respins, ca nefondat, de Secţia a VI-a comercială a Curţii de Apel Bucureşti, prin decizia comercială nr. 77/A, pronunţată la data de 11 februarie 2011.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de control judiciar a reţinut că instanţa de fond a constatat just că L.V. a fost şi este reprezentantul reclamantului şi că ordinele de plată semnate de acesta trebuie să fie procesate de bancă, având în vedere prevederile art. 3 şi pct. 9 din convenţia cadru încheiată de părţi şi faptul că, în conformitate cu hotărârea din 12 martie 2006 a Comitetului director al reclamantului, mandatul preşedintelui este prelungit automat până la alegerea noului preşedinte - modificare a statutului menţionată şi în registrul special al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, în temeiul dispoziţiei date prin sentinţa civilă nr. 3438 din 19 aprilie 2006, confirmată prin decizia nr. 628/R din 15 martie 2010 a Secţiei a III-a civilă a Tribunalului Bucureşti.
Împotriva menţionatei decizii a formulat recurs apelanta – pârâtă invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea recursului s-a arătat, în esenţă, că decizia atacată este nelegală, instanţa de apel făcând o greşită aplicare a art. 969 C. civ. şi a prevederilor art. 3 şi art. 9 din convenţia cadru, încheiată între părţi, întrucât din analiza materialului probator administrat în cauză nu se poate reţine nicio încălcare a prevederilor contractuale de către recurenta – pârâtă.
Intimatul a solicitat prin întâmpinare respingerea recursului şi menţinerea hotărârii atacate ca fiind legală şi temeinică.
Recursul este nefondat.
Astfel, potrivit art. 3 din convenţia cadru nr. 10660, încheiată între părţi la data de 25 august 2005, titularul de cont poate retrage sau ordona transferul integral sau parţial al sumelor din cont, poate autoriza alte persoane să retragă sau să ordone transferul din cont, persoane ce vor fi menţionate în fişa specimenelor de semnătură, banca nefiind obligată faţă de titularul de cont pentru retragerile de cont sau ordinele de transfer efectuate de persoanele autorizate de titularul de cont, iar, potrivit pct. 9 din Anexa la menţionata convenţie cadru, privind condiţiile de funcţionare a contului pentru persoane juridice, banca va primi pentru procesare numai documentele care sunt prezentate de către titularul de cont sau de către persoana desemnată de acesta să efectueze operaţiuni în relaţia cu banca, conform delegaţiei date de titularul de cont.
Este de observat că instanţa de apel, evocând precitatele prevederi contractuale şi reţinând că în conformitate cu acestea ordinele de plată semnate de reprezentantul reclamantului L.V. trebuie să fie procesate de bancă, a făcut o corectă aplicare a acestor prevederi şi a principiului statornicit de art. 969 alin. (1) C. civ., aşa încât motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu-şi găseşte incidenţa în speţă.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) teza 2 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA BUCUREŞTI împotriva deciziei comerciale nr. 77/A din 11 februarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 2 noiembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3401/2011. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3397/2011. Civil. Pretenţii. Recurs → |
|---|
