ICCJ. Decizia nr. 4230/2011. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 4230/2011
Dosar nr. 32143/3/2011
Şedinţa din camera de consiliu de la 16 decembrie 2011
Asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, la data de 11 februarie 2011 sub nr. 7034/63/2011, reclamantul C.M.Ş. prin S.C.M.D.R.R., FILIALA CRAIOVA, a chemat în judecată pe pârâta CASA DE PENSII A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE BUCUREŞTI – DIRECŢIA FINANCIAR-CONTABILĂ, solicitând anularea deciziei de pensie nr. 75691 din 31 decembrie 2010 emisă de intimată, menţinerea drepturilor de pensie stabilite conform deciziei nr. 0107275 din 19 noiembrie 2004, plata sumelor de bani reţinute urmare a recalculării, precum şi dobânda legală aferentă calculată de la data de 01 ianuarie 2011 şi până la repunerea în plată a deciziei nr. 0107275 din 19 noiembrie 2004.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că decizia nr. 75691 din 31 decembrie 2010 emisă de intimată este nelegală şi netemeinică, că a fost pensionat prin decizia nr. 0107275 din 19 noiembrie 2004 fiind beneficiar al pensiei militare de stat în baza prevederilor Legii nr. 164/2001.
Reclamantul a precizat că diminuarea pensiei i s-a făcut cu încălcarea dreptului de proprietate, aşa cum este reglementat în art. 1 al Protocolului nr. 1 din C.E.D.O., în art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi în art. 44 din Constituţia României, a principiului neretroactivităţii legii - art. 15 alin. (2) din Constituţia României şi a principiului care statuează interzicerea discriminării - art. 14 din C.E.D.O. şi că jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului este constantă în sensul că dreptul la pensie este asimilat dreptului de proprietate.
În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.
1. Prin sentinţa nr. 3817 din 18 martie 2011 Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată de pârâtă şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că reclamantul contestă modul de recalculare a drepturilor de pensie militară stabilit prin decizia nr. 75691 din 31 decembrie 2010 în baza Legii nr. 119/2010.
În lipsa unor prevederi exprese în Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat şi în Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, instanţa a constatat că se aplică regulile de competenţă teritorială cuprinse în art. 154, art. 155 şi art. 156 din Legea nr. 19/2000, lege cadru în materia asigurărilor sociale.
În conformitate cu dispoziţiile art. 156 din Legea nr. 19/2000, cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.
În speţă, acţiunea nu este îndreptată împotriva C.N.P.A.S. sau a casei teritoriale de pensii, ci împotriva MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE BUCUREŞTI - Direcţia Financiar - Contabilă, astfel încât competenţa teritorială revine instanţei în a cărei rază teritorială îşi are sediul pârâtul, aşa cum prevede art. 156, teza a II a din Legea nr. 19/2000.
În aceste condiţii, având în vedere că sediul pârâtei este în Bucureşti, instanţa a admis excepţia de necompetenţă teritorială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
2. La rândul său, Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, a pronunţat sentinţa civilă nr. 8111 din 28 septembrie 2011 prin care a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale invocată de pârâtă şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.
În considerentele hotărârii s-a arătat că Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, a intrat în vigoare în luna ianuarie 2011, iar prin art. 196 din această lege au fost abrogate atât Legea nr. 19/2000 cât şi Legea nr. 164/2001.
Potrivit art. 725 C. proc. civ., dispoziţiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare.
Prin art. 154 din Legea nr. 263/2010 s-a stabilit competenţa de a soluţiona cauzele ce au ca obiect modul de calcul şi de plată al pensiilor în favoarea instanţelor în a cărei circumscripţie îşi au reclamanţii domiciliul sau sediul după caz.
Tribunalul Dolj a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în raport de prevederile art. 156 din Legea nr. 19/2000, abrogate prin dispoziţiile Legii nr. 263/2010.
Normele de competenţă fiind de imediată aplicare şi având în vedere că reclamantul îşi are domiciliul procesual ales în Craiova, Judeţul Dolj, că la data introducerii acţiunii pe rolul Tribunalului erau în vigoare prevederile art. 154 din Legea nr. 236/2010 s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi cauza a fost înaintată instanţei supreme spre competenţă soluţionare.
3. Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă ivit între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a soluţiona pricina, în temeiul dispoziţiilor art. 22 alin. (3) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, pentru următoarele considerente:
În cauză, Curtea reţine că reclamantul C.M.Ş. a investit instanţa cu o cerere prin care solicită anularea deciziei nr. 75691 din 31 decembrie 2010, privind recalcularea pensiei în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Este de necontestat că decizia de recalculare a pensiei a cărei anulare se solicită a fost emisă la data de 31 decembrie 2010 în baza Legii nr. 119/2010 şi că cerere de anulare a fost formulată la data de 11 februarie 2011, în contradictoriu cu CASA DE PENSII A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE BUCUREŞTI – DIRECŢIA FINANCIAR CONTABILĂ şi a fost depusă la instanţa de la domiciliul reclamantului pensionar, după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010.
Prin art. 196 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost abrogată expres Legea 19/2000 care făcea trimitere la prevederile Legii nr. 119/2010 în baza căreia a fost emisă decizia de recalculare a pensiei a cărei anulare s-a solicitat.
Este de reţinut că potrivit art. 156 din Legea nr. 19/2000, în prezent devenit art. 154 din Legea nr. 263/2010, competenţa de soluţionare a cererilor formulate împotriva CNPP, a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, sunt de competenţa instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul.
Având în vedere că în speţa de faţă competenţa teritorială este determinată de domiciliul reclamantului, care are sediul procesual ales în Craiova, judeţul Dolj, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că Tribunalul Dolj este competent teritorial în soluţionarea cauzei.
În consecinţă, faţă de considerentele anterior expuse, văzând şi dispoziţiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa teritorială de soluţionare a cererii formulată de reclamantul C.M.Ş. în favoarea Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 decembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4231/2011. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 3291/2011. Civil. Acţiune în revendicare.... → |
|---|
