ICCJ. Decizia nr. 3485/2012. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 18 octombrie 2010, S.C. R.&R. S.A., cu sediul în București, str. Dr. S., sector 5 a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției, emis de A.N.P.C. Iași.
Prin Sentința civilă nr. 11527 din 17 iunie 2011, Judecătoria Iași a admis excepția de necompetență teritorială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București.
Judecătoria Iași a reținut că, potrivit art. 32 alin. (2) din O.G. 2/2001, competența de soluționare împotriva procesului-verbal de contravenție este judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția, iar potrivit art. 19 C. proc. civ. părțile pot alege cu privire la competența teritorială doar atunci când este vorba despre bunuri.
Prin Sentința civilă nr. 1250 din 10 februarie 2012, Judecătoria sector 5 București, secția a II-a civilă a admis, la rândul ei, excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Iași.
Constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat cauza către înalta Curte de Casație și Justiție.
Judecătoria sectorului 5 București a reținut că, potrivit art. 32 din O.G. nr. 2/2001, plângerea împotriva procesului-verbal de contravenție se judecă de judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvârșită fapta.
în cauză, fapta contravențională constă în perceperea unei taxe suplimentare, pe lângă tariful abonamentului contractat și încălcarea dreptului consumatorului de a fi notificat în scris cu privire la orice modificare a contractului. Fapta a fost săvârșită la Iași, deoarece consumatorul achita aceste sume la punctul de lucru de la domiciliul consumatorului, iar notificarea trebuia făcută la domiciliul consumatorului din Iași.
Analizând conflictul negativ de competență ivit, înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze contestația împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției este Judecătoria Iași, pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, seria x, încheiat la 27 septembrie 2010, S.C. R.&R. S.A. a fost sancționată contravențional cu "avertisment" pentru încălcarea dispozițiilor art. 10 lit. f) și h) din O.G. nr. 21/1992, constând în faptul că a perceput taxe suplimentare față de cele prevăzute în contractul cu abonații și nu a înștiințat consumatorii în legătură cu schimbările taxelor prevăzute în contract.
Actul normativ în baza căruia a fost sancționată contestatoare nu cuprinde dispoziții proprii privitoare la competența instanțelor care soluționează contestațiile formulate împotriva procesului-verbal de contravenție, astfel încât sunt aplicabile dispozițiile legii generale în materie de contravenții, respectiv, dispozițiile O.G. nr. 2/2002.
Potrivit art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2002, plângerea împotriva procesului-verbal de contravenție împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.
Contestatoarea a arătat faptul că pe raza municipiului Iași are doar un punct de lucru, motiv pentru care instanța competentă să judece contestația este Judecătoria sectorului 5 București, în circumscripția căreia își are sediul contestatoarea.
Acest punct de vedere a fost însușit de Judecătoria Iași.
în ceea ce privește definirea locului săvârșirii contravenției, se constată că, în acest caz, lipsa personalității juridice nu are nici o relevanță, pentru că ceea ce interesează este actul material comis (sau omis) și locul în care acesta și-a produs efectele.
Or, în condițiile în care legea specifică în termeni lipsiți de echivoc că ceea ce interesează pentru stabilirea instanței competente este locul săvârșirii contravenției, existența personalității juridică nu are semnificație juridică din acest punct de vedere.
Prin urmare, în sensul art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea era Judecătoria Iași, deoarece contravenția a fost săvârșită la un punct de lucru al contestatoarei aflat pe raza municipiului Iași.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3487/2012. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3494/2012. Civil → |
|---|
