ICCJ. Decizia nr. 4959/2012. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Onești la data de 03 august 2012 contestatoarea SC O.M.V. P. SA în contradictoriu cu intimații M.D. si B.E.J. B.J., a formulat contestație la executare solicitând instanței anularea actelor de executare silită din dosarul B.E.J. B.J., să dispună suspendarea executării silite în dosarul mai sus indicat, anularea somației din data de 26 iulie 2012 anularea procesului-verbal din 26 iulie 2012, anularea raportului de expertiză extrajudiciară contabilă din data de 27 iulie 2012, anularea adresei de înființare a popririi către B.C.R. și înregistrată sub nr. 47615/0108.2012, anularea adresei de înființare a popririi către B.C.R. și înregistrată sub nr. 47618 din 01 august 2012, anularea tuturor actelor de executare silită, a somațiilor emise, a proceselor verbale de cheltuieli de executare și a rapoartelor de expertiză, precum și a actelor de executare ulterioare acestora, restabilirea situației anterioare executării prin restituirea sumelor executate, potrivit art. 404 C. proc. civ., obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 2885 din 25 septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Onești a fost admisă excepția necompetentei teritoriale și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sector 3-București, reținându-se că, prin decizia civilă nr. 698 din 20 aprilie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, contestatoarea a fost obligată să plătească mai multor reclamanți, printre care și intimatului, partea cuvenită din cota de 5% profit realizat pe anii 2005, 2006, 2007 actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
Având în vedere acest titlu executoriu, intimatul a sesizat executorul judecătoresc B.J. pentru punerea în executare, iar în urma acestei cereri s-a format dosarul de executare silită al B.E.J. B.J., executorul înființând poprirea asupra conturilor debitoarei deschise la B.C.R. SA Sucursala Unirea.
Prin sentința civilă nr. 16499 din 26 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria sector 3-București, a fost admisă excepția necompetentei teritoriale și a fost dispusă declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Onești, reținându-se că, din nici un act care se află la dosarul de executare nu rezultă că a fost înființată poprirea la un terț poprit aflat în raza teritorială a Sectorului 3, deși Judecătoria Onești și-a motivat soluția de declinare pe o adresă emisă de B.C.R., din care rezultă că, SC O.M.V. P. SA figurează cu mai multe conturi active deschise la B.C.R. sucursala Unirea, fără a exista vreo mențiune că asupra vreunui cont al contestatoarei din raza teritorială a Judecătoriei Sectorului 3 s-ar fi înființat poprire.
A mai reținut instanța faptul că există conturi bancare deschise pe numele contestatoarei, dar acest lucru nu înseamnă și că ele au fost poprite, mai ales că adresa de înființare a popririi către B.C.R. a fost trimisă de către executorul judecătoresc la Sucursala Bacău și nu la sediul B.C.R. SA din sectorul 3.
înalta Curte constatând că în cauză există un conflict negativ de competență în sensul art. 20 alin. (2) C. proc. civ. ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, a pronunțat regulatorul de competență stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Onești, pentru următoarele considerente:
în procedura contestației la executare, stabilirea competenței se face potrivit dispozițiilor art. 400 alin. (1) raportat la art. 373 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd că în cazul contestației la executare propriu-zise, competența aparține instanței de executare, iar instanța de executare este cea în circumscripția căreia se face executarea.
în speță, instanța competentă este Judecătoria Onești, având în vedere că prin încheierea din 22 iunie 2012 pronunțată de Judecătoria Onești, a fost admisă cererea de încuviințare a executării silite a debitoarei SC O.M.V. P. SA București, în baza titlului executoriu - decizia civilă nr. 698 din 20 aprilie 2011, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, iar din actele ce compun dosarul de executare, rezultă că împotriva contestatoarei au fost efectuate acte de executare specifice executării silite prin poprire, respectiv adresa de înființare a popririi din data de 26 iulie 2012, primită la data de 27 iulie 2012 de Sucursala Bacău, dar și a executării silite imobiliare, procesul-verbal de situație din data de 30 iulie 2012 (fila 51) și somație imobiliară din data de 06 august 2012 (fila 57), iar din aceste înscrisuri se constată că a fost înființată poprirea la un terț poprit aflat în raza teritorială a Judecătoriei Onești.
în acest sens se constată că, potrivit dispozițiilor art. 373 alin. (3) C. proc. civ. "instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, judecă contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe"
Pentru aceste considerente, înalta Curte a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Onești.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4979/2012. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4958/2012. Civil → |
|---|
