ICCJ. Decizia nr. 5230/2012. Civil. Drepturi băneşti. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 5230/2012
Dosar nr. 5277/107/2008
Şedinţa publică din 12 septembrie 2012
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
La data de 21 octombrie 2010, recurentul-reclamant B.V.M. a invocat, în Dosarul nr. 5277/107/2008, aflat pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. raportat la art. 16 alin. (1) din Constituţia României, solicitând suspendarea judecării recursului şi sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea acestei excepţii, având în vedere principiul neretroactivităţii legii civile şi forma Legii nr. 47/1992, la data înregistrării excepţiei de neconstituţionalitate în acest dosar, respectiv 8 septembrie 2010.
Prin încheierea din 21 octombrie 2010 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, în baza art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, a fost sesizată Curtea Constituţională în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., raportat la art. 16 alin. (1) din Constituţia României şi a fost respinsă cererea de suspendare a judecării cauzei până la soluţionarea acestei excepţii.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs reclamantul B.V.M.
Prin Încheierea din 15 iunie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul disp. art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
În şedinţa publică din 12 septembrie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a invocat, din oficiu, excepţia perimării recursului, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ.
Examinând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte reţine următoarele:
În conformitate cu dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare, din vina părţii, timp de un an.
Perimarea este o sancţiune procedurală de aplicaţie generală, care operează atât în etapa judecăţii în primă instanţă, cât şi în etapa judecăţii în căile de atac, şi are o natură juridică mixtă, în sensul că este o sancţiune procedurală, pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, constând în stingerea procesului în faza în care se găseşte, dar şi o prezumţie de desistare, dedusă din faptul nestăruinţei părţilor un timp îndelungat în judecată.
În raport de aceste consideraţii, şi având în vedere că, în cauză, a trecut mai mult de un an de la data suspendării judecării pricinii - 15 iunie 2011, timp în care părţile nu au efectuat niciun act de procedură, nesolicitând repunerea pe rol a recursului, şi, în această perioadă, nu a intervenit nicio cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare, Înalta Curte, în temeiul art. 252 C. proc. civ., va constata, din oficiu, perimat recursul declarat de reclamantul B.V.M., împotriva Încheierii de şedinţă din 21 octombrie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de reclamantul B.V.M. împotriva Încheierii de şedinţă din 21 octombrie 2010 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 septembrie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 5228/2012. Civil. Fond funciar. Revizuire -... | ICCJ. Decizia nr. 5232/2012. Civil → |
---|