ICCJ. Decizia nr. 1136/2013. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 1136/2013
Dosar nr. 12013/318/2010**
Şedinţa publică de la 19 martie 2013
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 2 februarie 2012, revizuenţii M.T. şi M.M. au solicitat revizuirea Deciziei nr. 1649 din 29 noiembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Revizuenţii şi-au întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. invocând contrarietatea dintre două hotărâri: Decizia nr. 1590 din 30 iunie 2010 pronunţară de Tribunalul Gorj, secţia civilă, în Dosarul nr. 4763/95/2010 şi Decizia nr. 1649 din 29 noiembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 12013/318/2010.
Susţin revizuenţii că Decizia nr. 1590 din 30 iunie 2010 pronunţată de Tribunalul Gorj care se bucură de autoritate de lucru judecat faţă de Decizia nr. 1649 din 29 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Craiova, împrejurare care ar impune casarea celei din urmă decizii.
Astfel învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând cererea de revizuire, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 1590 din 30 iunie 2010 Tribunalul Gorj, secţia civilă, a admis recursul declarat de recurenţii-pârâţi M.M. şi M.T. împotriva Sentinţei nr. 2116 din 22 martie 2010 pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu în Dosarul nr. 11138/318/2008. A modificat sentinţa în sensul că a respins acţiunea, a admis cererea reconvenţională şi a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5410 din 20 noiembrie 1999 la BNP C.P.
Prin Decizia nr. 1649 din 29 noiembrie 2011 Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă pentru cauze cu minori şi de familie, a admis recursurile declarate de pârâţii P.C., P.A.V. şi M.D. împotriva Deciziei nr. 276 din 5 iulie 2011 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia civilă, în Dosarul nr. 12013/318/2010, în contradictoriu cu reclamanţii M.T. şi M.M.
A modificat în totalitate decizia în sensul că a admis apelul declarat de apelanţii-pârâţi P.C., P.A.V. şi M.D. împotriva Sentinţei nr. 1910 din 1 martie 2011 pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu, a schimbat în parte sentinţa şi a respins acţiunea precizată formulată de reclamanta M.M. şi a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei cu privire la cererea formulată de reclamantul M.T., în cauză acţiunea având ca obiect constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6200 din 30 noiembrie 2007.
Art. 322 pct. 7 C. proc. civ. reglementează posibilitatea revizuirii dacă există hotărâri potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Raţiunea reglementării revizuirii prevăzută în art. 322 pct. 7 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi.
Prin sintagma "una şi aceeaşi pricină" se înţelege, aşadar, întrunirea condiţiilor triplei identităţi, de obiect, de cauză şi de părţi cu privire la cele două cereri de chemare în judecată astfel încât soluţionarea celei de-a doua să aducă atingere puterii de lucru judecat a celei dintâi.
Or în speţă, astfel cum se poate observa cu uşurinţă, nu există identitate de obiect, cauză, părţi şi nici de calitate procesuală.
Aceasta întrucât în prima cauză obiectul judecăţii l-a constituit constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5410 din 20 noiembrie 1999, în temeiul art. 969, 948, 954, 960, 1294 C. civ., recursul fiind promovat de revizuenţi iar în a doua cauză obiectul judecăţii l-a constituit constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6200 din 30 noiembrie 2007, din perspectiva dovedirii bunei-credinţe la încheierea acestuia, recursul fiind promovat de intimaţii în cererea de revizuire de faţă.
Aşadar cum în speţă nu sunt întrunite condiţiile specifice prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., hotărârea ce formează obiectul prezentei cereri de revizuire neînscriindu-se în niciuna dintre ipotezele astfel reglementate, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenţii M.M. şi M.T. împotriva Deciziei nr. 1649 din 29 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 19 martie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1009/2013. Civil | ICCJ. Decizia nr. 983/2013. Civil. Strămutare. Fond → |
|---|
