ICCJ. Decizia nr. 2006/2013. Civil. Fond funciar. Contestaţie în anulare - Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2006/2013
Dosar nr. 7095/1/2012
Şedinţa publică din 5 aprilie 2013
Prin cererea formulată la 7 noiembrie 2011, Ţ.M. şi P.S. au solicitat anularea sau casarea Sentinţelor nr. 5711/1996, 5818/1998 şi 2638/2011 ale judecătoriilor din circumscripţia Tribunalului Gorj, anularea Hotărârii Comisiei Judeţene Gorj de Fond Funciar nr. 1763 din 24 iulie 1995 şi a adeverinţei de proprietate nr. 477 din 22 septembrie 1995, prezentând un scurt istoric nestructurat al cauzelor în care au fost pronunţate hotărârile judecătoreşti sus-menţionate, fără a indica temeiurile şi motivele de nelegalitate pentru care critică respectivele hotărâri.
Înalta Curte, la termenul din 5 aprilie 2013, a rămas în pronunţare asupra excepţiei nulităţii cererii, pe care o va analiza cu prioritate, faţă de dispoziţiile art. 137 C. proc. civ., şi va constata cererea nulă, pentru considerentele care succed:
Prin cererea formulată, Ţ.M. şi P.S. şi-au exprimat doar nemulţumirile faţă de soluţiile date cauzelor la care au făcut referire în cerere, nemulţumiri formulate în termeni generali şi fără a fi argumentate, fără a indica obiectul juridic şi material al acţiunii, şi, pe cale de consecinţă, ele nu pot fi calificate ca fiind motive de recurs sau critici vizând vreo altă cale extraordinară de atac.
Potrivit prevederilor art. 133 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu art. 3021 şi art. 317-318 C. proc. civ., raportate la art. 298 şi 316 C. proc. civ., cererea de chemare în judecată sau calea de atac care nu cuprinde obiectul ei, va fi declarata nulă, iar art. 82 C. proc. civ. arată că orice acţiune adresată instanţei trebuia să cuprindă, printre altele, şi obiectul cererii.
În acelaşi sens, dispoziţiile art. 112 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., prevăd că cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când preţuirea este cu putinţă.
De asemenea, art. 723 alin. (1) C. proc. civ. dispune că drepturile procedurale trebuie exercitate cu bună-credinţă şi potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege.
Accesul la justiţie este un drept fundamental protejat de art. 21 din Constituţia României şi de art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, dar acest drept trebuie exercitat cu bună credinţă şi în acord cu scopul pentru care a fost recunoscut.
În speţă însă, Ţ.M. şi P.S. au formulat o cerere ambiguă, fără a indica obiectul juridic şi obiectul material al acesteia, iar la primul termen de judecată, fiind prezentă şi întrebată, Ţ.M. nu a putut preciza obiectul juridic sau material al cererii sale, punând instanţa în imposibilitate de a da o calificare corectă cererii formulate de Ţ.M. şi P.S.
Or, obiectul cererii prezintă interes prin prisma stabilirii competenţei generale, materiale şi teritoriale de soluţionare a cauzei, determinării taxelor judiciare de timbru, incidenţei litispendenţei, conexităţii, fixării căii de atac şi a componenţei completului de judecată, admisibilităţii unor probe etc.
Totodată, obiectul cererii este cel care fixează limitele judecăţii, prin raportare la dispoziţiile art. 129 alin. (6) C. proc. civ.
Pentru considerentele arătate, constatând şi că în speţă nu este indicat obiectul juridic şi material al cererii, Înalta Curte urmează a constata nulă cererea formulată de Ţ.M. şi P.S.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulă cererea formulată de Ţ.M. şi P.S.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 aprilie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 2005/2013. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2008/2013. Civil → |
---|