ICCJ. Decizia nr. 3934/2013. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 3934/2013
Dosar nr. 3075/2/2007
Şedinţa publică din 24 septembrie 2013
Asupra cauzei de fa ț ă, constată următoarele:
Prin contestaţia înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa la data de 2003, contestatoarea B.A. a chemat în judecată Curtea de Conturi Bucureşti, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se anuleze dispoziţia din 11 septembrie 2003, emisă de pârâtă în temeiul Legii nr. 10/2001 şi să se dispună restituirea în natură a imobilului situat în Constanţa, B-dul F., compus din 709 m.p. teren şi construcţii, şi 2 etaje.
În motivarea contestaţiei reclamanta a arătat că i s-a respins cererea privind restituirea imobilului în natură, deoarece a fost depusă tardiv, iar imobilul face parte din domeniul public şi este inalienabil conform din Legea nr. 10/2001.
Prin sentinţa civilă nr. 9 din 3 ianuarie 2004, Tribunalul Constanţa şi-a declinat competenta în favoarea Tribunalului Bucureşti, cu motivarea că unitatea deţinătoare are domiciliul în Bucureşti.
Prin sentinţa civilă nr. 779 din 15 septembrie 2004, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV -a civilă, a respins contestaţia ca neîntemeiată, reţinând în esenţă că deşi notificarea a fost depusă în termen, iar imobilul a fost preluat de stat fără titlu, restituirea în natură a imobilului nu este posibilă deoarece conform O.U.G. nr. 184/2002, în vigoare la acea dată, bunurile de interes public nu erau supuse restituirii.
Împotriva sentinţei a declarat apel contestatoarea, care a susţinut că instanţa trebuia să aplice dispoziţiile legale în vigoare la data soluţionării cauzei, având în vedere că dispoziţiile O.U.G. nr. 184/2002 nu au fost validate prin lege.
Prin decizia civilă nr. 163 din 28 ianuarie 2005, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a admis apelul astfel declarat, a schimbat sentinţa şi a admis în parte contestaţia, cu consecinţa anulării deciziei din 11 septembrie 2003, emisă de Curtea de Conturi. A dispus restituirea în natură şi în deplină proprietate către contestatoare a imobilului compus din teren în suprafaţă de 392,87 m.p şi construcţia aflată pe teren, imobil identificat prin expertiza efectuată de expertul tehnic V.I. A respins contestaţia formulată împotriva Curţii de Conturi, având ca obiect restituirea suprafeţei de teren de 316 m.p.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a menţinut această decizie, respingând ca nefondat recursul declarat de Curtea de Conturi a României.
Prin decizia civilă nr. 573 din 18 septembrie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a admis cererea de revizuire formulată de Curtea de Conturi a României în temeiul art. 322 pct. 4 C. proc. civ., a desfiinţat decizia civilă nr. 163 din 28 ianuarie 2005 şi a reţinut cauza spre rejudecarea apelului.
În rejudecare, prin decizia civilă nr. 840 din 18 decembrie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a admis apelul declarat de apelanta B.A., împotriva sentinţei civile nr. 779 din 15 septembrie 2004, pronunţata de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV -a civilă, în Dosar nr. 264/2004, în contradictoriu cu intimata Curtea de Conturi Bucureşti.
A schimbat sentinţa apelată în sensul că a admis în parte contestaţia şi a anulat decizia din 11 septembrie 2003, emisă de Curtea de Conturi.
A dispus restituirea în natură către reclamantă a imobilului situat în Constanţa, str. F. bis, compus din teren în suprafaţă de 392,87 m.p şi construcţia aflată pe teren, imobil identificat prin expertiza efectuată de expertul V.I. - act care face parte din prezenta hotărâre în ceea ce priveşte identificarea imobilului.
A respins contestaţia formulată împotriva Curţii de Conturi având ca obiect restituirea suprafeţei de teren de 316 m.p.
Rejudecând apelul în raport de criticile formulate de apelantă şi de înscrisurile depuse la dosar, în toate etapele procesuale (inclusiv noul certificat de calitate de moştenitor din 15 octombrie 2007, emis ca urmare a constatării nulităţii absolute a certificatului de calitate de moştenitor). Curtea a constatat că apelul este fondat, pentru considerentele ce urmează.
Imobilul situat în Municipiul Constanţa, B-dul F., aflat parţial în administrarea Curţii de Conturi a fost dobândit de T.B. (terenul prin cumpărare conform actului de vânzare-cumpărare autentificat din 28 octombrie 1913, iar construcţia conform autorizaţiei de construcţie din 4 aprilie 1915) şi naţionalizat în baza Decretului nr. 92/1950.
Conform expertizei efectuată la Tribunalul Bucureşti Dosar nr. 264/2004, de expertul tehnic V.I., Curtea de Conturi ocupă clădirea şi o suprafaţă de teren de aproximativ 392,87 m.p. restul de teren până la 709 m.p., fiind amenajat ca spaţiu de joacă şi aflându-se în administrarea altei persoane.
În raport de dispoziţiile art. 1 şi 2 din Legea nr. 10/2001, se constată că în speţă este vorba despre o preluare abuzivă şi că potrivit certificatului de calitate de moştenitor din 15 octombrie 2007, eliberat de B.N.P. J.B. şi în raport de dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 10/2001, apelanta are calitatea de persoană îndreptăţită la restituirea acestui imobil.
Prin urmare în baza art. 16 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 10/2001, Curtea a dispus restituirea în natură a imobilului, urmând ca apelanta să intre în posesia bunului, conform distincţiilor cuprinse în textele de lege menţionate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta Curtea de Conturi a României.
În motivarea recursului s-au arătat următoarele.
Pentru a pronunţa decizia civilă din 28 ianuarie 2005, instanţa de apel a reţinut că imobilul în litigiu a aparţinut în proprietate numitului T.B., iar apelantei B.A. conform certificatului de calitate de moştenitor eliberat de B.N.P. J.B.
Prin urmare, intimata B.A. a făcut dovada faptului că este îndreptăţită la restituirea în natură a imobilului în cauză, cu certificatului de calitate de moştenitor din data de 04 iulie 2002 eliberat de B.N.P. J.B.
Acest aspect a fost reţinut şi de instanţa de fond prin sentinţa civilă nr. 779 din 15 septembrie 2004, constatându-se în mod eronat că, contestatoarea B.A. este unica moştenitoare a fostului proprietar B.T.
Asupra veridicităţii certificatului de moştenitor amintit mai sus, în baza căruia s-a dispus restituirea în natură a imobilului ce se afla în administrarea Camerei de Conturi Constanţa către B.A., s-a pronunţat în apel Tribunalul Constanţa prin decizia civilă nr. 138 din 12 martie 2007, irevocabilă, în sensul constatării nulită ț ii acestuia, într-o cauză asemănătoare ce viza însă un alt imobil şi un alt posesor (SC M. SA), ce a format obiectul Dosarului nr. 17/11S/2007.
De această hotărâre judecătorească a luat cunoştinţă recurenta la data de 26 aprilie 2007.
Se poate constata astfel că instanţa Curţii de Apel Bucureşti a dispus restituirea în natură a imobilului ce se afla în administrarea Camerei de Conturi Constanţa, către B.A. considerând-o pe aceasta din urmă îndreptăţită la succesiunea proprietarului B.T., pe baza unui înscris declarat nul ulterior de către o instanţă de judecată, a certificatului de calitate de moştenitor din 04 iulie 2002 emis de BNP J.B. Înscrisul a fost determinant pentru soluţia la care s-a oprit instanţa de judecată.
În baza principiilor retroactivităţii efectelor nulităţii şi restabilirii situaţiei anterioare, în urma constatării nulităţii absolute a certificatului de moştenitor sus menţionat, intimata nu mai poate beneficia de prevederile Legi nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată cu modificări sau completări, întrucât nu se mai încadrează în prevederile art. 4 alin. (2) din lege.
Pe aceste considerente Curtea de Conturi a României a formulat cerere de revizuire în temeiul dispoziţiilor art. 322 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., ca urmare a constatării nulităţii absolute a certificatului de moştenitor din 04 iulie 2002, emis de B.N.P. J.B. de pe urma defuncţilor B.T. şi B.L., prin decizia civilă nr. 138 din 12 martie 2007 pronunţată de Tribunalul Constanţa, definitivă şi irevocabilă.
Instanţa s-a pronunţat asupra admisibilităţii cererii de revizuire în data de 18 septembrie 2007, a admis cererea le revizuire şi a reţinut spre judecata apelul, acordând pentru acesta termen la data de 20 noiembrie 2007, când intimata-apelantă a înţeles să depună prin apărător certificatul de calitate de moştenitor eliberat în data de 15 octombrie 2007 tot de B.N.P. J.B., de pe urma aceloraşi defuncţi menţionaţi în certificatul de moştenitor din 04 iulie 2002.
Faţă de acest aspect, Curtea de Conturi a României a solicitat instanţei de apel respingea probei cu noi înscrisuri, aşa cum au fost depuse, având în vedere data la care a fost întocmit actul raportat la data de introducere a contestaţiei formulate pe Legea nr. 10/2001 şi a cererii de revizuire.
Recurenta a solicitat instanţei să nu se re ț ină în soluţionarea apelului, un alt act decât certificatul de calitate de moştenitor din 04 iulie 2002 în baza căruia d-na B.A. a formulat atât cererea introductivă iniţială cât şi notificarea pe Legea nr. 10/2001, însă în motivarea deciziei recurate instanţa s-a întemeiat pe noul certificat de atestare a calităţii de moştenitor emis la data de 15 octombrie 2007.
Instanţa în mod greşit nu a luat în considerare faptul că, actul notarial menţionat nu reprezintă realitatea pentru că B.L., vărul primar al defunctului B.T., nu putea fi moştenitorul legal al acestuia întrucât la data de 06 mai 1955, data decesului său, B.T. a lăsat o soţie supravieţuitoare pe B.A., precum şi 3 copii supravieţuitori, doi fii (B.N. şi B.M.V.) şi o fiică (M.B.), ce nu puteau să fie străini de succesiune aşa cum i-a declarat notarul prin certificatul de calitate de moştenitor din 15 octombrie 2007.
Conform dispoziţiilor art. 659 şi urm. C. civ., succesiunile sunt deferite copiilor şi descendenţilor defunctului, ascendenţilor şi rudelor sale colaterale, copii chemaţi la succesiunea părintelui defunct împreună cu soţul supravieţuitor, eliminând orice altă categorie de succesor.
Acceptarea moştenirii de pe urma defunctului B.T. s-a făcut în mod tacit de către descenden ț ii acestuia, lucru care reiese de altfel din chiar certificatul de calitate de moştenitor, unde figurează ultima adresa de domiciliu a defunctului B.T. ca fiind aceeaşi cu cea a fiului postdecedat B.M.V., Bucureşti, str. V.L., sector 2.
Ţinând cont de cele precizate, consideră că decizia din 18 decembrie 2007 a fost dată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 4 alin. (4) raportat la alin. (2) al aceluiaşi articol din Legea nr. 10/2001.
Intimata reclamantă nu a formulat întâmpinare.
La data de 23 iunie 2009, la cererea recurentei, a fost suspendată judecata recursului în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. până la solu ț ionarea irevocabilă a ac ț iunii ce formează obiectul Dosarului nr. 6054/212/2008 al Judecătoriei Constan ț a, prin care s-a cerut constatarea nulită ț ii certificatului de mo ș tenitor.
Dosarul a fost repus pe rol la data de 19 martie 2013, când s-a învederat ș i că B.A. a decedat, iar succesorii acesteia sunt T.D.A. ș i T.D.
La data de 10 septembrie 2013 a formulat cerere de interven ț ie accesorie D.G. arătând că a dobândit imobilul în cauză prin contractul de vânzare cumpărare din 19 noiembrie 2008. Intervenienta a invocat în apărare faptul că la momentul judecării prezentului recurs B.A. face dovada faptului că este succesoarea defunctului B.T. prin certificatul de mo ș tenitor, întrucât decizia prin care s-a dispus anularea acestui certificat de mo ș tenitor a fost desfiin ț ată prin decizia nr. 197 din 27 mai 2009 a Cur ț ii de Apel Constan ț a, prin care a fost respinsă ac ț iunea ca lipsită de interes.
Înalta Curte a constatat fondat recursul pentru considerentele expuse mai jos.
Prin sentin ț a civilă nr. 12300/2011 a Judecătoriei Constan ț a, pronun ț ată în Dosarul nr. 6054/212/2008, irevocabilă ca urmare a respingerii apelului ș i recursului, s-a admis ac ț iunea formulată de Curtea de Conturi a României în contradictoriu pârâţii T.D. şi T.D.A., intervenientul în nume propriu Statul român prin Ministerul Finanţelor Publice, intervenien ț ii D.G. ș i B.R., ș i s-a constatat nulitatea absolută a certificatului de moştenitor din 15 octombrie 2007 emis de BNP J.B. şi H.B. de pe urma defuncţilor B.T. şi B.L.
În motivarea soluţiei pronunţate s-au re ț inut următoarele.
Faţă de dispoziţiile art. 75 alin. (1) din Legea nr. 36/1995 art. 78 ș i 83 din Regulamentul privind aplicarea Legii nr. 36/1995 aprobat prin O.M.J. nr. 1410/C/1996 instanţa a reţinut că B.N.P. J.B. şi H.B. trebuia să stabilească pentru fiecare dintre autorii succesiunii calitatea şi drepturile fiecărui moştenitor, inclusiv să stabilească dacă de pe urma defunctului B.T., sunt succesibili în rang preferabil lui B.L., care au acceptat succesiunea, pentru a constata dacă acesta avea vocaţie legală concretă la moştenire în anul 1955, la data decesului.
Instanţa a reţinut că la data decesului erau în viaţă soţia sa B.H., decedată la 09 iunie 1968, cu ultimul domiciliu în Bucureşti, str. G., sector 2, şi 3 copiii: B.H. - fiu postdecedat la 25 decembrie 1989, cu ultimul domiciliu în Bucureşti, str. G., sector 2, B.M.V., fiu postdecedat la 31 ianuarie 1997, cu ultimul domiciliu în Bucureşti, str. V.L., sector 2 şi M.B.- fiică postdecedată la 23 aprilie 2000, cu ultimul domiciliu în Bucureşti, str. G., sector 2, copiii fiind succesibili din prima clasă, care înlătură de la moştenire succesibilii din celelalte clase, şi care vin în concurs la moştenire cu mama lor, în calitate de soţie supravieţuitoare, aspect cunoscut de către B.N.P. J.B. şi H.B., conform înscrisurilor din dosarul notarial ce a stat la baza emiterii certificatului a cărui anulare se solicită.
În acest sens biroul notarial trebuia să verifice dacă aceştia au acceptat succesiunea tacit sau expres, dacă mai sunt în viaţă, dacă aceştia au moştenitori şi dacă B.L. a acceptat succesiunea autorului B.T.
Instanţa a reţinut că ultimul domiciliu al defunctului B.T. este acelaşi cu cel al lui fiului său B.M.V., Bucureşti, str. V.L., sector 2, aspect de natură a presupune acceptarea tacită de către succesibilii din prima clasă, aspect cunoscut de către notarul public pe baza înscrisurilor din dosarul notarial.
Instanţa a reţinut că acceptarea succesiunii de către copiii defunctului B.T. rezultă şi din Hotârârea Consiliului general al Municipiului Bucureşti din 16 februarie 1998 prin care se restituie în natură lui M.B. apartamentul nr. XX din imobilul situat în Bucureşti, str. V.L., sector 2, terenul în suprafaţă de 87,25 mp şi cota parte din părţile şi dependinţele de folosinţă comună, şi i se acordă despăgubiri în cuantum de 76.865.916 ROL pentru etajul 2, procesul verbal de predare - primire al etajului 1, imobilul în discuţie fiind ultimul domiciliu al defunctului B.T.
Totodată notarul public a cunoscut şi faptul că intervenientul B.R. este legatar universal al lui M.B. conform adresei B.N.P. C.M.P. din 20 septembrie 2007 şi celorlalte înscrisuri din dosarul notarial, instanţa reţinând că acesta nu a fost citat la dezbaterea succesorală, cu încălcarea art. 75 din Legea nr. 36/1995 şi art. 78, 79 şi 83 din regulamentul de aplicare a acesteia.
Instanţa a reţinut că B.A. nu este succesibilă în condiţiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 întrucât la data decesului B.T. a lăsat moştenitori legali de prim rang, iar ultimul său descendent a lăsat prin testament un legatar universal, sens în care culegerea masei succesorale de către vărul său primar, urmată de culegerea de către fiul acestuia şi mai departe de soţia supravieţuitoare a celui din urmă, încalcă disp. art. 659 şi urm. şi 685 şi urm C. civ.
Reţinând încălcarea dispoziţiilor art. 75 din Legea nr. 36/1995, art. 78, 79 şi 83 din regulamentul de aplicare a acesteia şi a disp. art. 659 şi urm. şi 685 şi urm C. civ., dispoziţii cu caracter imperativ, a căror încălcare este sancţionată cu nulitatea absolută, instanţa a admis acţiunea şi a constatat nulitatea absolută a certificatului de moştenitor din 15 octombrie 2007 emis de B.N.P. J.B. şi H.B. de pe urma defuncţilor B.T. şi B.L.
În ceea ce prive ș te decizia atacată prin prezentul recurs, se poate observa că la baza pronun ț ării acesteia a stat tocmai certificatul de moştenitor din 15 octombrie 2007, care a fost constatat nul prin sentin ț a men ț ionată anterior ș i care astfel nu mai poate face dovada faptului că reclamanta B.A. ar fi succesoarea fostului proprietar al imobilului în cauză, ș i astfel persoană îndreptă ț ită în sensul art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.
Faptul că ac ț iunea prin care SC M. SA a cerut constatarea nulită ț ii absolute a certificatului de mo ș tenitor (care fusese admisă irevocabil prin decizia nr. 138/2007 a Tribunalului Constan ț a, decizie care a stat la baza admiterii cererii de revizuire în prezenta cauză), în urma admiterii unei contesta ț ii în anulare, a fost respinsă ca lipsită de interes prin decizia civilă nr. 197 din 27 mai 2009 a Cur ț ii de Apel Constan ț a, sec ț ia civilă, minori ș i familie, litigii de muncă ș i asigurări sociale, nu poate produce efecte în prezenta cauză pentru următoarele motive.
Pe de o parte, obiectul prezentului recurs nu îl constituie decizia civilă nr. 573 din 18 septembrie 2007 a Cur ț ii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin care a fost admisă cererea de revizuire formulată de Curtea de Conturi a României în temeiul art. 322 pct. 4 C. proc. civ., prin raportare la constatarea nulită ț ii certificatului de mo ș tenitor prin decizia nr. 138/2007 a Tribunalului Constan ț a. Această decizie a rămas irevocabilă întrucât nu a fost atacată de reclamantă, singura parte interesată în acest sens.
Pe de altă parte, faptul că, fiind respinsă ca lipsită de interes cererea de constatare a nulită ț ii, certificatul de mo ș tenitor este valabil, nu duce la concluzia probării prin sine a calită ț ii reclamantei ini ț iale B.A. de mo ș tenitoare a fostului proprietar al imobilului în cauză, atâta timp cât recurenta opune puterea de lucru judecat a sentin ț ei civile nr. 12300/2011 a Judecătoriei Constan ț a.
Astfel, în aplicarea aspectului negativ al puterii de lucru judecat partea care a pierdut procesul nu mai poate repune în discu ț ie dreptul său într-un alt litigiu.
Or, prin sentin ț a civilă nr. 12300/2011 a Judecătoriei Constan ț a, pronun ț ată în Dosarul nr. 6054/212/2008, irevocabilă, men ț ionată mai sus, s-a constatat în contradictoriu cu recurenta în cauză că reclamanta B.A. nu este succesibilă în condiţiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 întrucât la data decesului B.T. a lăsat moştenitori legali de prim rang, iar ultimul său descendent a lăsat prin testament un legatar universal, sens în care culegerea masei succesorale de către vărul său primar, urmată de culegerea de către fiul acestuia şi mai departe de soţia supravieţuitoare a celui din urmă, încalcă disp. art. 659 şi urm. şi 685 şi urm. C. civ.
Astfel, respingerea notificării formulată de către aceasta, în temeiul Legii nr. 10/2001, este legală, reclamanta în cauză nefiind persoană îndreptă ț ită în sensul aceste legi. Această condi ț ie trebuia dovedită, ș i astfel verificată, în prealabil celorlalte cerin ț e referitoare la posibilitatea restituirii în natură a imobilului.
În consecin ț ă, în temeiul art. 312 alin. (1) - (3) raportat la art. 304 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ. Înalta Curte va admite recursul, va modifica decizia atacată, în sensul că va respinge apelul ca nefondat, va respinge cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul D.G. în sprijinul apărării intimatelor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta Curtea de Conturi a României împotriva deciziei nr. 840 din 18 decembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Modifică decizia atacată, în sensul că respinge apelul declarat de contestatoarea B.A., în prezent decedată, având ca moştenitori pe T.D. şi T.D.A., împotriva sentinţei nr. 779 din 15 septembrie 2004 a Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, ca nefondat.
Respinge cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul D.G. în sprijinul apărării intimatelor.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 septembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3933/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 3937/2013. Civil → |
|---|
