ICCJ. Decizia nr. 4146/2013. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 4146/2013
Dosar nr. 2121/198/2013
Şedinţa din camera de consiliu de la 27 septembrie 2013
Asupra conflictului de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul Judecătoriei Brezoi, la data de 15 martie 2012, reclamantul Cabinet de Avocat M.M. în contradictoriu cu pârâta C.N.A.D.N.R. SA-C.E.S.T.R.I.N., a contestat procesului-verbal de contravenţie din 22 februarie 2012, prin care a fost sancţionat pentru încălcarea art. 8 din O.G. nr. 15/2002.
Prin sentinţa civilă nr. 1937 din 10 aprilie 2013, Judecătoria Brezoi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sibiu, reţinând că, în raportat de dispoziţiile art. XXIII alin. (1) şi (4) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, raportate la art. 101 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 2/2013, competenţa de soluţionarea a plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei aparţine instanţei de la domiciliul contravenientului, în speţă, Judecătoria Sibiu.
Învestită prin declinare, Judecătoria Sibiu, prin sentinţa civilă nr. 3529 din 30 mai 2013 şi-a declinat, la rândul său, competenţa în favoarea primei instanţe sesizate, Judecătoria Brezoi şi, constatând ivit conflict negativ de competenţă, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa a reţinut că Legea nr. 2/2013, care a modificat art. 101 din O.G. nr. 15/2002 se aplică numai plângerilor formulate şi înregistrate după intrarea în vigoare a legii, neputând retroactiva.
Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul negativ de competenţă conform art. 22 alin. (3) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi, pentru următoarele considerentele:
În raport de obiectul cauzei, respectiv plângere contravenţională formulată împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei întocmit pentru încălcarea art. 8 din O.G. nr. 15/2002, devin incidente dispoziţiile O.G. nr. 2/2001, respectiv, cele cuprinse la art. 32, la care face trimitere O.G. nr. 15/2002 în art. 10, conform cărora competenţa soluţionării plângerii aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.
În stabilirea instanţei competentă teritorial să soluţioneze prezenta plângere contravenţională, problema care se ridică în speţă este de a stabili dacă modificările aduse prin art. III din Legea nr. 2/2013, potrivit cărora plângerea se introduce la judecătoria în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul contravenientul, sunt aplicabile.
Se observă că norma de competenţă teritorială, derogatorie de la dispoziţiile O.G. nr. 2/2001, este cuprinsă în secţiunea a 2-a a Legii nr. 2/2013 care poartă denumirea: Modificarea şi completarea unor acte normative în materie contravenţională şi în materia contenciosului administrativ şi fiscal, legiuitorul făcând deci distincţia între cele două materii.
Coroborând sediul materiei cu dispoziţiile art. XXIII din Legea nr. 2/2013 cuprinse în Capitolul III „Dispoziţii tranzitorii şi finale”, se reţine că acestea se referă numai la procesele în materia contenciosului administrativ şi fiscal nu şi la cele în materie contravenţională.
Prin urmare, atâta vreme cât art. XXIII nu cuprinde dispoziţii tranzitorii exprese vizând competenţa teritorială în materie contravenţională, nefiind posibilă o interpretare extensivă a acestora rezultă că prevederile modificatoare ale Legii nr. 2/2013 se aplică numai proceselor începute după intrarea în vigoare a legii, nu şi celor în curs de soluţionare.
Or, în speţă, plângerea contravenţională a fost introdusă anterior adoptării Legii nr. 2/2013, respectiv, la 15 martie 2013.
Având în vedere că locul săvârşirii contravenţiei reţinute în sarcina petentului a fost DN 7 km 188+900m, S., judeţul Vâlcea, zonă situată în circumscripţia Judecătoriei Brezoi, în raport de dispoziţiile art. 32 din O.G. nr. 2/2001 această instanţă este competentă să soluţioneze plângere contravenţională de faţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 septembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3720/2013. Civil. Conflict de competenţă.... | ICCJ. Decizia nr. 3568/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
