ICCJ. Decizia nr. 560/2013. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 560/2013
Dosar nr. 831/44/2010
Şedinţa publică din 7 februarie 2013
Prin Decizia civilă nr. 36 A din 9 aprilie 2012, Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, a admis apelul declarat de către reclamantul W.A. împotriva Sentinţei civile nr. 1583 din 17 decembrie 2008 pronunţată de Tribunalul Galaţi.
A schimbat în tot sentinţa şi a anulat dispoziţia nr. 636/SR/2004 a Primarului Municipiului Galaţi; a dispus obligarea primarului la emiterea unei noi dispoziţii de acordare despăgubiri băneşti în cuantum de 284.502,847 RON.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a arătat că faţă de îndrumările date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia de casare, s-a dispus efectuarea unei expertize topo de specialitate având ca obiective de identificare a imobilului compus din teren şi construcţii potrivit descrierii din actul de donaţie din 1962, identificarea suprafeţei de teren liberă de construcţii ce poate fi restituită în natură, precizarea dacă mai există construcţii pe teren, astfel cum sunt descrise în actul de donaţie şi identificarea construcţiilor noi edificate pe terenul apelantului.
Apelantul prin apărător a precizat că nu dispune de alte înscrisuri decât actul de donaţie invocat şi memoriul tehnic anexă care confirmă existenţa imobilului pe cele două terenuri din str. George Coşbuc nr. 298 şi nr. 300.
Raportul de expertiză topo relevă faptul că din recensământul clădirilor în anul 1941 reiese că imobilul proprietatea numitului W.L. se afla la nr. 300, iar la renumerotarea din anul 1948 la numărul 298 este imobilul proprietatea W.L. şi I.N.
La identificarea în teren la 28 iunie 2011 la numărul 300 expertul a găsit imobilul proprietatea numitului I.V.
Experta a precizat că fără schiţa care însoţeşte autorizaţia de înstrăinare nr. 28103/1962 eliberată de Sfatul Popular Galaţi, aşa cum este prevăzută în actul de donaţie din 19 decembrie 1962, nu este posibilă identificarea corectă a imobilului. Atât petentul, cât şi reprezentantul Primăriei Municipiului Galaţi au precizat expres că nu pot prezenta această schiţă.
Experta a precizat că din memoriul tehnic invocat de apelant rezultă că sunt descrise trei corpuri de clădiri care la data efectuării expertizei nu au putut fi identificate la imobilul din Galaţi str. George Coşbuc nr. 292 proprietatea intervenientei S.C. B.G. SRL Galaţi.
De altfel, măsurătorile efectuate de expert la imobilul din str. George Coşbuc nr. 292 au scos în evidenţă o suprafaţă de 921 m.p. şi nu de 1226, 94 m.p. cât este menţionată în notificare pe baza memoriului tehnic invocat de apelant. Astfel nu se poate justifica susţinerea apelantului că imobilul notificat se găseşte în prezent la numerele actuale 292-294 în loc de 298-300. Cum identificarea imobilului nu este posibilă în cauză potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, urmează a se stabili măsuri reparatorii prin echivalent.
Dispoziţia a cărei anulare se solicită este emisă anterior modificărilor prevăzute de Legea nr. 247/2005 cu privire la calculul despăgubirilor.
Reclamantul şi pârâtul Municipiul Galaţi au declarat recurs.
Reclamantul a criticat hotărârea în condiţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., arătând că raportul de expertiză nu a identificat corect imobilul în litigiu.
Reclamantul a transmis expertului prin corespondenţă electronică memoriul tehnic care însoţea actul de donaţie al imobilului din anul 1962, document în care se făcea o descriere amănunţită a tuturor corpurilor de construcţie existente pe teren.
Un adevărat expert era obligat să verifice planurile de situaţie sau topografice ale zonei deţinute de pârâtul Municipiul Galaţi.
Pârâtul Municipiul Galaţi a invocat nesocotirea prevederilor art. 315 C. proc. civ. de către instanţa de apel pentru că în fond după casare a pronunţat o hotărâre identică cu cea anterioară.
În mod greşit a fost obligat pârâtul municipiul Galaţi să plătească despăgubiri, chiar dacă decizia a fost emisă înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005. Odată cu apariţia acestei legi, sursele de finanţare, cuantumul şi procedura de acordare efectivă a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natură au trecut în sarcina Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, prin „Fondul Proprietatea".
Recursul declarat de către reclamant este tardiv şi va fi respins în consecinţă.
Astfel, decizia recurată a fost comunicată, în condiţiile art. 93 şi 91 C. proc. civ., la sediul profesional al avocatului reclamantului, la data de 17 mai 2012, iar recursul a fost înregistrat la Curtea de Apel Galaţi la data de 5 iunie 2012.
Faţă de dispoziţiile art. 101 alin. (5) C. proc. civ., conform cu care, termenul care se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală, sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare, în speţă, termenul de 15 zile prevăzut de art. 301 C. proc. civ. s-a împlinit la 4 iunie 2012.
Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat de către reclamant va fi respins ca tardiv formulat.
Cât priveşte recursul declarat de către pârâtul municipiul Galaţi sunt de reţinut următoarele aspecte:
Nu poate fi socotită o încălcare a prevederilor art. 315 alin. (1) C. proc. civ. simpla împrejurare că, în fond după casarea cu trimitere spre rejudecare, instanţa a pronunţat aceeaşi soluţie asupra fondului ca cea din hotărârea casată.
Textul menţionat impune, pentru judecătorii fondului, obligativitatea deciziei de casare asupra problemelor de drept dezlegate, precum şi asupra necesităţii administrării unor probe. Câtă vreme sunt respectate cerinţele sub aceste aspecte impuse prin decizia de casare, ar putea fi pronunţată aceeaşi soluţie asupra fondului.
Nu este întemeiată nici critica privitoare la faptul că pârâtul a fost obligat la plata de despăgubiri.
Instanţa de apel a dispus obligarea pârâtului de „a emite o nouă dispoziţie de acordare de despăgubiri băneşti în cuantum de 284.502,847 RON".
Această dispoziţie a instanţei trebuie înţeleasă în sensul art. 16 alin. (1) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 conform cu care, deciziile/dispoziţiile emise de entităţile învestite cu soluţionarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinele conducătorilor administraţiei publice centrale învestite cu soluţionarea notificărilor şi în care s-au consemnat sume care urmează a se acorda ca despăgubire, însoţite, după caz, de situaţia juridică actuală a imobilului obiect al restituirii şi întreaga documentaţie aferentă acestora, inclusiv orice înscrisuri care descriu imobilele construcţii demolate depuse de persoana îndreptăţită şi/sau regăsite în arhivele proprii, se predau pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale, pe judeţe, conform eşalonării stabilite de aceasta, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Prin urmare, obligaţia pârâtului nu este de a achita suma de 284.502,847 RON, ci de a emite dispoziţia în care să fie consemnată această sumă şi să procedeze apoi în sensul art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.
Faţă de cele ce preced, Înalta Curte a apreciat că instanţa de apel a făcut aplicarea şi interpretarea corectă a prevederilor legii materiale incidente, motiv pentru care criticile recurentului nu întrunesc cerinţele art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În consecinţă, recursul declarat de către pârât va fi respins ca nefondat, cu consecinţa rămânerii irevocabile a hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca tardiv recursul declarat de reclamantul W.A. împotriva Deciziei civile nr. 36 A din 9 aprilie 2012 a Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă.
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Municipiul Galaţi prin primar împotriva aceleiaşi decizii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 februarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 563/2013. Civil | ICCJ. Decizia nr. 562/2013. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
