ICCJ. Decizia nr. 1800/2014. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 1800/2014
Dosar nr. 10080/30/2010*
Şedinţa publică de la 21 mai 2014
Asupra cererii de recurs de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 236/PI din 4 februarie 2013 pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia a II-a civilă, s-a admis în parte cererea formulată de reclamanţii F.J. şi F.I.F. în contradictoriu cu pârâta SC G.I.T. SA Timişoara, având ca obiect pretenţii. A fost obligată pârâta la plata către reclamanţi, în echivalent lei la data plăţii efective, a unui procent de 24,67% din suma de 323.550 euro şi la plata sumei de 11.651,64 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin Decizia nr. 149/A din 26 septembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă, s-a respins apelul declarat de pârâta SC G.I.T. SA Timişoara.
Împotriva acestei decizii, pârâta SC G.I.T. SA Timişoara a declarat recurs, în temeiul dispoziţiilor art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ.
Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte, conform dispoziţiilor art. 137 C. proc. civ. raportat la art. 11 şi art. 20 alin. (1) - (3) din Legea nr. 146/1997, modificată şi completată, şi la dispoziţiile art. 3021 alin. (2) C. proc. civ., a luat în examinare excepţia netimbrării cererii de recurs, şi a reţinut:
Prevederile art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată, stabilesc că acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât şi de către persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de către instanţă, de regulă primul termen de judecată.
Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi normelor de aplicare a acestui act normativ, precum şi dispoziţiilor art. 9 din O.G. nr. 32/1995, în cazul neîndeplinirii obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau cererii, ca netimbrată sau insuficient timbrată.
Faţă de dispoziţiile legale evocate, se constată că la cererea de recurs formulată de pârâta SC G.I.T. SA nu a fost ataşată dovada achitării taxei judiciare de timbru, recurenta fiind legal citată pentru termenul de judecată din data de 21 mai 2014 cu menţiunea de a depune la dosar taxa judiciară de timbru în sumă de 9.238 RON şi timbrul judiciar în valoare de 5 RON, obligaţie asupra căreia nu s-a conformat.
Astfel că, în raport de împrejurarea că recursul nu a fost legal timbrat, precum şi de faptul că în prezenta cauză nu operează scutirea de la plata taxelor de timbru, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 146/1997, modificată, şi respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a legii, precum şi cele ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările ulterioare, şi să dispună anularea recursului pârâtei SC G.I.T. SA, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâta SC G.I.T. SA împotriva Deciziei nr. 149/A din 26 septembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 mai 2014.
Procesat de GGC - AZ
| ← ICCJ. Decizia nr. 1724/2014. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1819/2014. Civil. Pretenţii. Revizuire - Recurs → |
|---|
