ICCJ. Decizia nr. 1819/2014. Civil. Pretenţii. Revizuire - Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 1819/2014
Dosar nr. 5590/1/2013
Şedinţa publică de la 21 mai 2014
Asupra cererii de revizuire:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 2210 din 29 octombrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale, a fost admis recursul formulat de reclamanţii P.R., V.L., V.N. şi S.A. împotriva Deciziei nr. 61 din 5 iunie 2013 pronunţată de Tribunalul Teleorman. A fost modificată în parte decizia recurată în sensul că:
S-a admis apelul formulat de apelanţii-reclamanţi şi au fost menţinute celelalte dispoziţii ale deciziei. A fost schimbată în parte sentinţa apelată în sensul că:
S-a admis în parte cererea. Pârâţii au fost obligaţi la plata către reclamanta P.R. a sumei de 12.500 RON, cu titlu de daune materiale şi a sumei de 10.000 RON, cu titlu de daune morale. Pârâţii au fost obligaţi la plata către reclamantul V.N. a sumei de 10.000 RON cu titlu de daune morale. Pârâţii au fost obligaţi la plata către reclamanta V.L. a sumei de 10.000 RON cu titlu de daune morale. Pârâţii au fost obligaţi la plata către reclamanta V.S.M. a sumei de 10.000 RON cu titlu de daune morale. Pârâţii au fost obligaţi la plata către reclamantul S.A. a sumei de 75.000 RON cu titlu de daune morale. Au fost respinse restul pretenţiilor ca neîntemeiate.
Împotriva acestei decizii, Societatea de asigurare reasigurare A. SA - Sucursala Alexandria a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., prin care s-a susţinut că este contradictorie Deciziei penale nr. 759 din 6 iunie 2008, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti.
Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 137 C. proc. civ., a luat în examinare excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire şi a reţinut:
Potrivit dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Rezultă că revizuirea întemeiată pe textul legal anterior citat este admisibilă doar dacă sunt întrunite, cumulativ următoarele condiţii: existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive, hotărârile judecătoreşti în cauză să fie potrivnice şi să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză.
Motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. se întemeiază pe autoritatea de lucru judecat şi are în vedere situaţia în care, prin cea de-a doua hotărâre, pronunţată în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane şi având aceeaşi calitate, se încalcă cele stabilite printr-o hotărâre anterioară, aspect ce semnifică faptul că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri reprezintă "constatarea cu întârziere a autorităţii lucrului judecat".
Prin această reglementare s-a urmărit crearea unei căi de rezolvare a situaţiilor în care, judecându-se separat două sau mai multe cauze şi neobservându-se existenţa autorităţii de lucru judecat, se ajunge la hotărâri potrivnice ale căror dispoziţii nu se pot concilia.
Or, în speţă, se constată că nu este îndeplinită cerinţa cu privire la tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, având în vedere că argumentele ce stau la baza promovării prezentei căi de atac vizează o hotărâre pronunţată în materie civilă, iar cea de a doua hotărâre, în raport de care se susţine că încalcă autoritatea de lucru judecat, a fost pronunţată în materie penală.
Astfel, nu este îndeplinită cerinţa cu privire la identitatea de părţi şi calitatea acestora, în primul litigiu - soluţionat prin Decizia nr. 759 din 6 iunie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, părţi în dosar au fost recurentă-parte civilă P.R., intimat-inculpat B.C.I., intimaţi-părţi civile V.N., V.L., intimat-parte vătămată S.A., iar în cel de-al doilea litigiu - soluţionat prin Decizia nr. 2210 din 29 octombrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti - părţile au fost recurenţii-reclamanţi P.R., V.L., V.N. şi S.A., iar intimaţi-pârâţi B.C.I. şi Societatea de asigurare-reasigurare A. SA - Sucursala Alexandria.
În ceea ce priveşte identitatea de obiect se constată că nici această cerinţă nu este îndeplinită, având în vedere că primul litigiu a avut ca obiect ucidere din culpă - art. 178 C. pen., iar cel de-al doilea litigiu a avut ca obiect pretenţii - respectiv despăgubiri civile pentru daune materiale şi morale ce decurg dintr-o cauză penală.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, urmează să respingă cererea de revizuire formulată împotriva Deciziei nr. 2210 din 29 octombrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta Societatea asigurare reasigurare A. SA prin Sucursala Alexandria împotriva Deciziei nr. 2210 din 29 octombrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 mai 2014.
Procesat de GGC - AZ
← ICCJ. Decizia nr. 1800/2014. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1831/2014. Civil. Acţiune în anulare. Recurs → |
---|