ICCJ. Decizia nr. 1873/2014. SECŢIA l CIVILĂ
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA l CIVILĂ
Decizia nr. 1873/2014
Dosar nr. 4587/85/2013
Şedinţa camerei de consiliu din data de 12 iunie 2014
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Reclamanta D.G.A.S.P.C. Sibiu a formulat recurs împotriva deciziei civile nr. 82 pronunţată la data de 14 noiembrie 2013 de Curtea de Apel Alba-Iulia, secţia I civilă.
În cuprinsul motivelor de recurs, reclamanta a susţinut că instanţa de apel, în mod greşit, nu a dispus obligarea pârâtei D.G.A.S.P.C. Buzău la suportarea costurilor de întreţinere a minorului M.D., care se află cu măsură de protecţie pe raza judeţului Sibiu.
Cererea de recurs a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 483 şi urm. C. proc. civ.
La data de 13 ianuarie 2014 a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, recursul formulat de reclamanta D.G.A.S.P.C. Sibiu.
Ulterior, la data de 10 februarie 2014, a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin care s-a pus în discuţie admisibilitatea acestei căi de atac.
Completul de judecată a luat act de conţinutul raportului prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 10 februarie 2014, dispunând comunicarea raportului către părţile în litigiu.
Raportul a fost comunicat la data de 14 februarie 2014, către D.G.A.S.P.C. Buzău, la data de 17 februarie 2014, către D.G.A.S.P.C. Sibiu şi ulterior, la data de 3 martie 2014, către M.I., prin afişare la uşa instanţei, conform art. 167 şi art. 168 C. proc. civ., date raportat la care, a trecut termenul de 30 de zile prevăzut de art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
La data de 24 februarie 2014 intimata pârâtă D.G.A.S.P.C. Buzău a depus punct de vedere la raport, prin care a arătat că subscrie la toate aspectele menţionate în raport şi că decizia recurată este definitivă, nefiind susceptibilă a fi atacată cu recurs.
Luând în examinare chestiunea admisibilitaţii în principiu a recursului pendinte, Înalta Curte urmează să îl anuleze, pentru considerentele ce succed:
Obiectul prezentului dosar îl constituie „plasament minor”, ce are ca temei de drept Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
Cererea de chemare în judecată a fost formulată la data de 14 iunie 2013.
Înalta Curte observă că, potrivit normelor tranzitorii cuprinse în art. 24 din noul C. proc. civ. [art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind noul C. proc. civ.], dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Având în vedere data formulării cererii de chemare în judecată, rezultă că dispoziţiile noului C. proc. civ. sunt aplicabile cererii de faţă.
Prin decizia civilă nr. 82 pronunţată la data de 14 noiembrie 2013 de Curtea de Apel Alba lulia, secţia I civilă, a fost admis apelul declarat de pârâta D.G.A.S.P.C. Buzău împotriva sentinţei civile nr. 195 din 4 septembrie 2013 pronunţată de Tribunalul Sibiu, secţia I civilă, a fost schimbată, în parte, sentinţa în sensul că s-a stabilit ca drepturile şi obligaţiile privind persoana şi drepturile minorului M.D., să fie exercitate de Preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, cu excepţia celor privitoare la îngrijirea şi supravegherea minorului, care urmează a fi exercitate de asistentul maternal profesionist L.L., a fost respinsă cererea de obligare a pârâtei D.G.A.S.P.C. Buzău la suportarea costurilor de întreţinere a minorului şi au fost menţinute în rest dispoziţiile sentinţei atacate.
Împotriva acestei decizii reclamanta D.G.A.S.P.C. Sibiu a formulat recurs.
Potrivit art. 127 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, „Hotărârea instanţei de fond este executorie şi definitivă”, iar potrivit art. 128 din acelaşi act normativ, „Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii”.
Dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr, 134/2010 privind noul C. proc. civ. sunt în sensul ca daca prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială (în speţă, Legea nr. 272/2004) se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este „definitivă”, de la data intrării în vigoare a C. proc. civ., aceasta va fi supusă numai apelului la instanţa ierarhic superioară.
Conform art. 483 alin. (1) C. proc. civ., „Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului”.
Alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că, „Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-lit. i), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON inclusiv.
De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului”.
Prin urmare, faţă de dispoziţiile legale menţionate, decizia civilă nr. 82 pronunţată la data de 14 noiembrie 2013 de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă este o hotărâre definitivă, nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs.
Faţă de această situaţie şi având în vedere dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să anuleze recursul formulat de reclamanta D.G.A.S.P.C. Sibiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează recursul formulat de reclamanta D.G.A.S.P.C. Sibiu împotriva deciziei civile nr. 82 pronunţată la data de 14 noiembrie 2013 de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă.
Fără nici o cale de atac.
Pronunţata în şedinţă publică azi, 12 iunie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1872/2014. Civil. Evacuare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1903/2014. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
