ICCJ. Decizia nr. 2095/2014. Civil. Contestaţie decizie de pensionare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2095/2014
Dosar nr. 1407/89/2013
Şedinţa din camera de consiliu din 30 iunie 2014
Deliberând asupra recursului de faţă constată următoarele;
Prin sentinţa civilă nr. 566 din 13 iunie 2013 a Tribunalului Vaslui a fost respinsă contestaţia formulată de contestatorul G.D. împotriva deciziei din 14 noiembrie 2012 emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne.
Apelul declarat de contestator a fost respins prin decizia civilă nr. 61 din 12 februarie 1014 a Curţii de Apel Iaşi, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs contestatorul susţinând că instanţa de apel a încălcat şi aplicat greşit normele de drept material incidente în cauză, aspect care este sancţionat expres de dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.
Pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dosarul a fost înregistrat la data de 16 mai 2014.
Prin rezoluţia din 19 mai 2014, instanţa a dispus, în temeiul art. 493 alin. (2) din Legea nr. 134/2010, cu modificările şi completările ulterioare, întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
În raport s-a reţinut că recursul este inadmisibil.
Raportul a fost comunicat părţilor. În temeiul art. 493 alin. (4) C. proc. civ., a formulat punct de vedere asupra raportului doar contestatorul susţinând că recursul este admisibil, întrucât a fost declarat împotriva unei decizii pronunţată în apel şi solicitând admiterea acestuia.
Analizând, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. recursul formulat, Înalta Curte constată că este inadmisibil şi urmează, în consecinţa, să se constate inadmisibilitatea lui, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ. nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în conflictele de muncă şi de asigurări sociale.
În speţă, contestatorul G.D. a formulat o contestaţie împotriva deciziei de pensionare din 14 noiembrie 2012 emisă de Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne care a fost respinsă prin sentinţa civilă nr. 566 din 13 iunie 2013 a Tribunalului Vaslui.
Apelul declarat de contestator împotriva sentinţei s-a respins prin decizia nr. 61 din 12 februarie 2014 a Curţii de Apel Iaşi, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, supusă prezentului recurs.
Trebuie menţionat că potrivit dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.
Din interpretarea acestui text legal rezultă că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii.
Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.
Faţă de dispoziţiile legale anterior menţionate, decizia nr. 61 din 12 februarie 2014 a Curţii de Apel Iaşi, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, nu este supusă căii de atac a recursului.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul G.D. împotriva deciziei nr. 61 din 12 februarie 2014 a Curţii de Apel laşi, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.
Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 iunie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2016/2014. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2098/2014. Civil. Rectificare carte funciară.... → |
|---|
