ICCJ. Decizia nr. 228/2014. Civil. Obligaţie de a face. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 228/2014
Dosar nr. 7204/1/2012
Şedinţa publică din 28 ianuarie 2014
Asupra cererii de revizuire de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vrancea, sub nr. 1546/91/2010 reclamantul G.F.D., în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Focşani a solicitat obligarea acesteia la încheierea contractului de închiriere pentru imobilul proprietatea sa, situat în Focşani, precum şi la plata sumei de 45.465 lei, reactualizată cu titlu de chirie pe perioada 11 iunie 2009 - 11 aprilie 2010.
Prin încheierea din 30 iunie 2010, secţia comercială şi de contencios administrativ fiscal, din cadrul Tribunalului Vrancea a scos cauza de pe rol şi a trimis dosarul la secţia civilă, a aceleiaşi instanţe, care prin Decizia civilă nr. 783 din 18 noiembrie 2010 a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Focşani unde cauza a fost înregistrată sub nr. 19540/231/2010.
Prin sentinţa civilă nr. 7495/2011, Judecătoria Focşani a respins acţiunea ca neîntemeiată, reţinând că, lipsa de folosinţă a imobilelor pentru perioada 01 iulie 2009 - 15 septembrie 2011, în sumă de 13.4036 lei, dobânda aferentă şi în continuare până la încheierea contractului de închiriere nu poate fi acordată, deoarece reclamantul trebuia să achite contravaloarea despăgubirilor primite potrivit Legii nr. 112/1995, sume care urmează a fi compensate la cererea reclamantului de către A.N.R.P.
Prin Decizia civilă nr. 106 din 03 mai 2012 a Tribunalului Vrancea s-a admis apelul declarat de reclamant şi a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 134.036 lei, reprezentând contravaloarea chiriei pe perioada 11 iunie 2009 - 15 septembrie 2011 şi dobânda legală, raportat la data scadenţei chiriei, fiind respins ca nefondat capătul de cerere privind obligarea pârâtei la încheierea contractului de închiriere.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs ambele părţi, iar prin decizia civilă nr. 563/R din 31 octombrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, au fost respinse ca nefondate recursurile declarate de reclamantul G.F.D. prin procurator R.G. şi de către pârâta Primăria municipiului Focşani.
Pentru a decide astfel, instanţa a reţinut că, o serie de aspecte de drept au fost dezlegate cu autoritate de lucru judecat şi nu mai pot face obiectul unei dezlegări contrare, prin recursul declarat în cauză.
Totodată, s-a reţinut că, obligaţia de încheiere a contractului de închiriere rezultă din lege şi nu poate fi condiţionată de restituirea despăgubirilor şi pentru aceste considerente, s-a considerat corectă acordarea chirie numai până la 15 septembrie 2011, moment la care imobilul a fost eliberat, iar reclamantul poate intra în posesie după achitarea despăgubirii.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire pârâta Primăria municipiului Focşani prin primar, înregistrată la data de 13 noiembrie 2012 pe rolul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În motivarea cererii de revizuire, revizuenta Primăria municipiului Focşani prin primar a susţinut că, în cauză sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate privind cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
În argumentarea cererii formulate, revizuenta susţine că decizia civilă nr. 563/R din 31 octombrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, care a menţinut soluţia Tribunalului Vrancea, dispunându-se obligarea pârâtei la plata către reclamant a sumei de 134.036 lei reprezentând contravaloare chirie pentru perioada 11 iunie 2009-15 septembrie 2011 şi la dobânda legală aferentă calculată în raport de scadenţa lunară a chiriei, fiind respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea pârâtei la încheierea contractului de închiriere este potrivnică cu sentinţa civilă nr. 761 din 15 decembrie 2009 a Tribunalului Vrancea, secţia civilă, prin care s-a dispus irevocabil, referitor la capătul de cerere privind încheierea contractului de închiriere în sensul că acesta este neîntemeiat şi prematur.
Mai susţine revizuenta că în cauză sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale cererii de revizuire referitoare la existenţa triplei identităţi de elemente, respectiv părţi, obiect, cauză şi că, hotărârile contradictorii sunt pronunţate în procese diferite, iar în cel de-al doilea proces nu s-a invocat excepţia puterii de lucru judecat.
Cererea de revizuire este nefondată, urmând a fi respinsă pentru următoarele considerente:
Revizuirea fiind o cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.
Potrivit dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ. „revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere, dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate".
Raţiunea reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. derivă din necesitatea de a se înlătura nesocotirea principiului autorităţii de lucru judecat, atunci când instanţele au pronunţat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi.
Condiţiile anterior menţionate trebuie însă îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea uneia dintre aceste cerinţe ducând la respingerea cererii de revizuire.
În speţă, prin prisma acestui motiv de revizuire, Primăria Municipiului Focşani prin Primar a invocat contrarietatea dintre Decizia civilă nr. 563/ R din 31 octombrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, şi sentinţa civilă nr. 761 din 15 decembrie 2009 a Tribunalului Vrancea, secţia civilă, cu privire la încheierea contractului de închiriere, care, în opinia revizuentei este tratată în mod diferit în cele două hotărâri, având în vedere că o instanţa apreciază că încheierea contractului de închiriere este neîntemeiată şi prematură, iar cealaltă menţine obligaţia de plată a chiriei pentru perioada 11 iunie 2009-15 septembrie 2011, prezumându-se astfel că ar fi existat contract de închiriere.
Verificând susţinerile evocate de revizuenta, Înalta Curte constată că, hotărârea a cărei revizuire se cere, respectiv Decizia civilă nr. 563/ R din 31 octombrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, a avut ca obiect obligarea Primăriei Focşani, în temeiul dispoziţiilor art. 4 din H.G. nr. 1886/2006, la plata chiriei datorate pe perioada 11 iunie 2009 - 15 septembrie 2011, pentru imobilul restituit în natură prin sentinţa civilă nr. 200/2008 a Tribunalului Vrancea şi obligarea Primăriei Focşani la încheierea contractului de închiriere pentru viitor, respectiv pentru o perioadă ulterioară datei de 15 septembrie 2011, iar dosarul soluţionat de Tribunalul Vrancea prin sentinţa civilă nr. 761 dijn 15 decembrie 2009 a avut ca obiect contestaţia formulată de G.F.D. împotriva Dispoziţiei din 10 septembrie 2009 emisă în cadrul procedurii reglementate de Legea nr. 10/2001, fiind solicitată si completarea dispoziţiei cu obligarea Primăriei municipiului Focşani de a încheia contractul de închiriere pentru imobilul în care funcţionează Grădiniţa.
Prin urmare, contrar susţinerilor revizuentei nu este îndeplinită condiţia identităţii de obiect între cele două hotărâri pretins contradictorii.
În ceea ce priveşte cauza, ca element al existenţei triplei identităţi, se constată că, în cadrul Deciziei civile nr. 563/ R din 31 octombrie 2012, cauza a fost constituită de sentinţa civilă nr. 81/2010 a Tribunalului Vrancea, ce a fost pronunţată ulterior sentinţei civile nr. 761/2009, care a statuat irevocabil că sentinţa civilă nr. 200/2008 a Tribunalului Vrancea este titlu de proprietate pentru ce s-a restituit în natură, precum şi extrasul C.F. Focşani prin care, urmare a sentinţei civile nr. 81/2010 a fost posibilă intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului restituit în natură, iar în dosarul soluţionat prin sentinţa civilă nr. 761 din 15 decembrie 2009, cauza a fost constituită de actele de proprietate în temeiul cărora s-a formulat notificarea în cadrul procedurii reglementate de Legea nr. 10/2001.
În raport de cele anterior evocate, se reţine că în cauză nu sunt îndeplinite cerinţele textului legal invocat şi prin urmare, Înalta Curte, constată că cele două hotărâri pretins potrivnice nu sunt contradictorii.
În această situaţie, se constată că cererea de revizuire este nefondată atât din perspectiva îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., cât şi în raport de raţiunea avută în vedere la edictarea textului legal, aceea de a evita pronunţarea de hotărâri între aceleaşi părţi, în aceeaşi cauză cu acelaşi obiect, în dosare diferite, care bucurându-se ambele de autoritate de lucru judecat, dar având dispozitive contradictorii, să nu poată fi aduse la îndeplinire pe calea executării silite.
Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte va respinge cererea formulată de revizuenta Primăria Municipiului Focşani prin primar, pe care o va obliga, în temeiul art. 274 C. proc. civ., să-i achite intimatului G.F.D. prin procurator R.G. suma de 4.000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, conform chitanţelor aflate la dosarul cauzei la filele 39 şi 40.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta Primăria Municipiului Focşani prin Primar împotriva Deciziei civile nr. 563/ R din 31 octombrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă.
Obligă revizuenta Primăria Municipiului Focşani prin Primar să-i achite intimatului G.F.D. prin procurator R.G. suma de 4.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 ianuarie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 216/2014. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 241/2014. Civil. Pretenţii. Recurs → |
|---|
