ICCJ. Decizia nr. 5537/2013. Civil. Completare/lămurire dispozitiv. Contestaţie în anulare - Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 5537/2013
Dosar nr. 8543/1/2011
Şedinţa publică din 28 noiembrie 2013
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin Încheierea din şedinţa publică de la 1 aprilie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală a fost respinsă cererea formulată de petentul H.C., prin care a solicitat completarea dispozitivului Deciziei nr. 4560 din 17 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 1376/46/2009.
Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare reclamantul, prin care a solicitat admiterea contestaţiei în anulare, şi rejudecarea dosarului.
La termenul din data de 13 septembrie 2012 a fost dispusă suspendarea judecării contestaţiei, în baza dispoziţiilor art. 242 C. proc. civ., iar la data de 24 septembrie 2013 cauza a fost repusă pe rol în vederea discutării perimării.
Contestaţia în anulare se va constata perimată pentru următoarele considerente:
Conform art. 248 alin. (1) C. proc. civ. orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an.
Rezultă că, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an şi această lăsare a pricinii în nelucrare să se datoreze culpei părţii.
Astfel spus, perimarea operează cu condiţia ca timp de un an să nu se fi săvârşit în cauză nici un act de procedură în vederea judecării ei, situaţie datorată lipsei de diligenţă a părţii, care nu a acţionat în acest scop, deşi avea posibilitatea să o facă.
Aceasta este şi situaţia în speţă unde, după suspendarea judecării cauzei pe temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din 13 septembrie 2012, părţile au lăsat să treacă un interval de timp mai mare de un an fără să fi săvârşit vreun act de procedură în vederea reluării judecăţii contestaţiei în anulare.
Din verificarea actelor dosarului reiese că până la data de 13 septembrie 2013, când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) C. proc. civ., nici una din părţi nu a înregistrat cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea continuării judecăţii.
Reţinând, aşadar, întrunirea în cauză a condiţiilor perimării, prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., văzând, totodată, că potrivit aceluiaşi text de lege perimarea operează de drept şi că potrivit art. 252 alin. (1) teza I C. proc. civ. ea se poate constata şi din oficiu de către instanţă, Înalta Curte urmează să constate perimată contestaţia în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimată contestaţia în anulare formulată de contestatorul H.C. împotriva Încheierii din 01 aprilie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, pronunţată în Dosarul nr. 1376/46/2009/a1.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 noiembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5536/2013. Civil. Expropriere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5538/2013. Civil. Partaj judiciar. Recurs → |
|---|
