ICCJ. Decizia nr. 86/2014. Civil

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA I CIVILĂ

Decizia nr. 86/2014

Dosar nr. 2643/104/2006

Şedinţa publică din 16 ianuarie 2014

Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de faţă, a reţinut următoarele:

1. Hotărârea instanţei de apel

Prin decizia civilă nr. 94 din 12 decembrie 2012, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a admis apelul declarat de reclamanta C.E. împotriva sentinţei civile nr. 662 din 27 iunie 2007, pronunţată de Tribunalul Olt.

A schimbat în parte sentinţa, în sensul că a dispus restituirea în natură a suprafeţei de 8.301 mp aflată în folosinţa intimatei pârâte U.T.S.C. Balş.

A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei.

Pentru a decide astfel, instanţa de apel a arătat că, în rejudecare, a dispus efectuarea unei expertize tehnice, având ca obiective să se identifice, prin schiţă, toate suprafeţele de teren solicitate de apelanta reclamantă; să se precizeze dacă suprafeţele constatate a fi libere de construcţii au vreo afectaţiune subterană, iar în caz afirmativ, în ce constă această afectaţiune; să se precizeze dacă terenurile respective, identificate separat, se află în intravilan sau în extravilan; să se întocmească schiţe cu vecinătăţile terenurilor, iar pe aceste schiţe să se reflecte dacă există construcţii, destinaţia acestor construcţii, precum şi amplasarea lor pe schiţe; pentru punctul „Cinematograful Modern” să stabilească dacă terenul face parte din zona afectată de reţeaua de distribuţie a energiei electrice. În caz afirmativ, să identifice care este terenul destinat utilizării conductelor (prin schiţă şi dimensiuni) şi dacă rămâne liberă vreo suprafaţă din acel teren, neafectată de utilităţi subterane sau supraterane (identificată prin schiţă şi dimensiuni); pentru terenul situat în punctul „Gară şi Balta Gării” va fi identificat terenul care a aparţinut autorilor şi se va stabili destinaţia acestuia şi dacă există amenajări de utilitate publică, avându-se în vedere şi evidenţele Primăriei; pentru terenul situat în punctul Părculeţ Ghencea şi Balta Ghencea se va stabili dacă se află în intravilan sau în extravilan; pentru terenul situat în punctul „S.U.” după identificarea acestuia, se va stabili dacă în subteranul sau suprateranul acestuia se află reţele de apă şi un transformator de la care pleacă linii electrice sau reţele de canalizare şi gaze. În caz afirmativ, să identifice care este terenul destinat utilizării reţelelor de canalizare şi gaze sau a transformatorului (prin schiţă şi dimensiuni) şi dacă rămâne liberă vreo suprafaţă din acel teren, neafectată de utilităţi subterane sau supraterane (identificată prin schiţă şi dimensiuni).

Raportul de expertiză a fost depus la 25 septembrie 2012, fiind formulate obiecţiuni de către intimata Primăria Oraşului Balş, referitoare la amplasamentul terenurilor situate în punctele „Gengea” şi „Balta Gării”, iar în privinţa terenurilor situate în punctele „Service Unirea” şi „Cinematograf” s-a susţinut că acestea sunt situate în extravilanul localităţii.

Intimata pârâtă Primăria Balş a înaintat adresa nr. 12609 din 28 noiembrie 2012, prin care a arătat că imobilele amplasate în punctul SC U.T. SRL sunt edificate de către SC U.T. SRL, fosta C.M.U. şi a anexat certificat constatator O.R.C., adresa din 05 ianuarie 1975 prin care suprafaţa de 3.000 mp. a trecut în folosinţa C.U., decizia nr. 45/1982 prin care suprafaţa de 4.990 mp. au fost trecuţi în administrarea C.U. şi sentinţa civilă nr. 2302/2006, prin care se constată că SC U.T. SRL este proprietara construcţiei Autoservice U.T. Balş. A precizat că nu există contracte de închiriere pentru imobilele amplasate pe terenul aflat în folosinţa celeilalte intimate pârâte şi a depus extras din planul general de urbanism al oraşului Balş.

În conformitate cu art. 1 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, măsura reparatorie referitoare la compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, prevăzută la art. 1 alin. (2) şi (3) din lege, permite entităţii obligate la restituire să ofere persoanei îndreptăţite, prin compensare în echivalent, orice bunuri sau servicii disponibile, pe care le deţine şi care sunt acceptate de persoana îndreptăţită. În acest sens, entitatea învestită cu soluţionarea cererii de restituire poate propune persoanei îndreptăţite, ca măsură reparatorie alternativă, acordarea de bunuri: terenuri, construcţii aflate pe alte amplasamente sau bunuri mobile, aflate în circuitul civil, care sunt deţinute de aceasta.

În speţă, nu a existat nici o propunere a intimatei-pârâte, ca entitate obligată la restituire, de a oferi reclamantei, ca persoană îndreptăţită, prin compensare în echivalent, alt imobil disponibil, pe care l-ar deţine, pentru ca acesta să fie acceptat de reclamantă, dimpotrivă, reprezentantul intimatei pârâte s-a opus la completarea raportului de expertiză în acest sens.

În privinţa terenului de 550 mp. din punctul Cinematograf M., se reţine că acesta este situat în intravilan şi a fost identificat prin anexa 1 la raportul de expertiză, cu dimensiuni şi vecinătăţi. Conform obiectivelor stabilite de instanţă, expertul tehnic a constatat că pe acest teren se află un canal termic ce a fost dezafectat, conform adresei nr. 608 din 03 septembrie 2012, emisă de SC A. SA Balş. Conform adresei nr. 7854 din 10 septembrie 2008, emisă de SC C.S. SRL, în această zonă nu sunt amplasate reţele electrice. Curtea reţine însă că acest teren nu poate fi restituit în natură întrucât, chiar dacă în prezent canalul termic ce alimenta blocul 4 A a fost dezafectat, acest bloc, în ansamblul său sau doar o parte dintre proprietari sau chiriaşi pot solicita oricând rebranşarea la reţeaua termică, prin canalul termic ce există în materialitatea lui şi care traversează terenul în suprafaţă de 550 mp. amplasat în acest punct.

În privinţa terenului situat în punctul „Gară şi Balta Gării”, prin anexa 2 la raportul de expertiză s-a constatat de către expert că acesta are o suprafaţă de 19.761 mp., din care teren intravilan - 9081 mp., format din două suprafeţe (1227 mp. şi 7814 mp., despărţite între ele de suprafaţa de 1708 mp. aflate în proprietatea unei persoane fizice), şi luciu de apă - 10.680 mp.

Pe acest teren, conform adresei nr. 7854 din 10 septembrie 2008 emisă de SC C.S. SRL, nu sunt amplasate reţele termice.

Nici terenurile situate în acest punct nu pot fi restituite în natură, având destinaţia de parc, constatându-se existenţa unei amenajări cu bănci şi alei, care concordă cu evidenţele primăriei, în care terenul figurează cu denumirea „Părculeţ Gară”.

Se reţine astfel că după identificarea terenului, conform actelor de proprietate ale autorilor, rezultă că în concret, pe teren există amenajări de utilitate publică, astfel încât nu poate fi restituit în natură. Deşi expertul a menţionat că pe acest teren nu se află utilităţi publice, tot în cuprinsul raportului de expertiză se precizează că se constată o amenajare cu bănci şi alei, neputându-se dispune astfel restituirea în natură a acestui teren.

Mai mult, aşa cum rezultă din actele depuse la dosar, coroborate cu constatările raportului de expertiză, în considerarea acestui imobil ca fiind parc, acesta a fost inclus într-un proiect european de înfiinţare a parcului „Balta Gării”.

În privinţa terenului situat în „Părculeţ Gengea” şi „Balta Gengea”, din raportul de expertiză se constată că terenul are o suprafaţă de 6246 mp. şi un luciu de apă de 1825 mp., din care expertul a propus pentru restituire suprafaţa de 912 mp. Expertul a identificat pe acest teren o conductă de gaze de presiune medie şi o reţea de canalizare, dispunerea acestora pe teren fiind materializată în planul anexa 4 şi anexa 5 la raportul de expertiză. Instanţa nu va dispune însă nici restituirea suprafeţei care nu este afectată de utilităţi, reţinându-se atât în privinţa terenului, cât şi a luciului de apă, că acesta nu se află în extravilan, aşa cum a susţinut expertul, ci în intravilan, după cum rezultă fără dubiu din PUG depus de intimata pârâtă Primăria oraş Balş.

De altfel, în răspunsul la obiecţiuni, chiar expertul a revenit asupra opiniei iniţiale şi a constatat că acest teren este parţial în intravilan şi parţial în extravilan, concluzionând că ar fi amplasat în intravilan, pentru că în zonă sunt edificate mai multe construcţii. Edificarea construcţiilor pe terenurile învecinate nu poate conduce însă la concluzia că şi acest teren, în integralitatea sa, respectiv cel care nu este afectat de elemente de utilitate publică, ar fi amplasat în intravilan, în contradicţie cu PUG depus de intimata pârâtă, cu atât mai mult cu cât unele din construcţiile vecine puteau fi edificate fără autorizaţie de construire.

Extrasul de carte funciară invocat de către expert nu poate conduce la concluzia amplasării acestui teren în intravilan. Or, acest imobil fiind amplasat în extravilanul localităţii, la momentul formulării notificării, dar şi în prezent, reclamanta nu este îndreptăţită la restituirea sa în natură, conform art. 8 alin. (1) din Legea 10/2001 şi art. 8.1 din Normele metodologice.

Cu privire la terenul amplasat în punctul „Service Unirea”, aflat în folosinţa intimatei pârâte U.T.C. Balş, Curtea apreciază că acesta poate fi restituit în natură pentru că terenul figurează ca aparţinând în proprietate intimatei pârâte Primăria Balş, fiind doar aflat în folosinţa intimatei pârâte U.T.S.C. Balş.

Fiind notificată cu privire la restituirea acestui imobil, intimata pârâtă trebuia să înainteze notificarea către deţinătoarea bunului imobil solicitat, respectiv către U.T.S.C. Balş conform art. 28 alin. (1) din Legea 10/2001, care prevede că în cazul în care persoana îndreptăţită nu cunoaşte deţinătorul bunului imobil solicitat, notificarea se va trimite primăriei în a cărei rază se află imobilul. Alin. (2) al art. 28 impune obligaţia primăriei notificată de a identifica unitatea deţinătoare şi de a comunica persoanei îndreptăţite elementele de identificare a acesteia, aspect nerealizat de către intimata pârâtă Primăria Balş.

Abia după efectuarea expertizei tehnice la instanţa de fond, reclamanta a identificat pe actuala deţinătoare a imobilului, chemând-o în judecată, prin precizarea din 10 aprilie 2007.

Intimata pârâtă U.T.S.C. Balş a formulat întâmpinare prin care a invocat că deţine terenul în folosinţă, conform actelor anexate, iar proprietarul terenului este Primăria Oraşului Balş.

Cu privire la acest teren, Curtea apreciază că poate fi restituit în natură pentru întreaga suprafaţă de 8301 mp., în condiţiile în care o mare parte din construcţiile amplasate pe acest teren sunt uşoare sau demontabile (fiind aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (3), teza a II a din Legea 10/2001). Pentru celelalte construcţii nu s-a făcut dovada edificării autorizate a acestora, după 01 ianuarie 1990, aşa cum impun dispoziţiile art. 10 alin. (3) teza I din Legea 10/2001.

Prin raportul de expertiză întocmit în cauză s-a constatat închirierea construcţiilor existente pe acest teren la diferiţi beneficiari, prin contracte încheiate cu intimata Unirea Top Societate Cooperativă Balş, şi nu cu Primăria Balş, proprietara terenului, iar pe teren nu există reţele de utilitate publică; conducta cu gaze menţionată în acest raport se află în afara perimetrului solicitat a se restitui.

Prin sentinţa civilă nr. 2302 din 20 octombrie 2006 a Judecătoriei Balş s-a constatat dreptul de proprietate al intimatei pârâte asupra construcţiei Autoservice Balş, reclamanta manifestându-şi disponibilitatea reglementării raporturilor juridice cu proprietarul acestei construcţii.

2. Recursurile

2.1. Motive

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs toate părţile.

Recursul declarat de către reclamantă priveşte următoarele aspecte:

În mod netemeinic şi nelegal a apreciat instanţa de apel că suprafaţa de teren de 550 mp situat în punctul Cinematograf Modern nu poate fi restituită în natură datorită existenţei unui canal termic. Oraşul Balş nu mai deţine centrală termică pentru alimentarea blocurilor de aproximativ 10 ani, iar canalul existent pe această suprafaţă de teren a fost dezafectat de aproximativ 10 ani, fiind înfundat şi imposibil de utilizat vreodată.

Cu privire la terenul situat în punctul „Gară şi Balta Gării” instanţa de apel a interpretat greşit probele administrate în cauză pentru că, deşi a reţinut că terenul nu este afectat de reţele electrice sau de canalizare, datorită existenţei unor bănci şi a unor alei a reţinut că această suprafaţă nu poate fi restituită în natură.

Aleile şi băncile au fost amplasate după promovarea acţiunii şi pot fi dislocate la nevoie.

Pentru terenul situat în punctul „Părculeţ Gengea” şi „Balta Gengea” instanţa de apel a ignorat în totalitate atât concluziile raportului de expertiză, cât şi extrasul de carte funciară din care rezulta, fără putinţă de tăgadă, că suprafaţa de 6.246 mp se află în intravilan, nu este afectată de nicio utilitate şi poate fi restituită în natură.

Aceeaşi este situaţia suprafeţei de 912 mp luciu de apă.

Instanţa de apel nu s-a pronunţat cu privire la cheltuielile de judecată efectuate de către reclamantă atât la apel, cât şi la fond.

Pârâta U.T.S.C. Balş a formulat următoarele critici:

Instanţa de judecată a pronunţat o soluţie nelegală pentru că a luat în considerare un raport de expertiză lovit de nulitate absolută. U.T.S.C. Balş nu şi-a putut prezenta punctul de vedere cu ocazia efectuării măsurătorilor de către expert pentru că efectuarea expertizei a fost făcută cu încălcarea dispoziţiilor art. 208 C. proc. civ.

În mod greşit s-a dispus restituirea în natură a terenului de 8301 mp care, deşi este numai în folosinţa societăţii pârâte, este ocupat de construcţii care aparţin pârâtei, nu sunt demontabile şi nu au fost edificate după 1 ianuarie 1990.

Pârâta este beneficiara unor servituţi legale asupra terenului, situaţie care impunea stabilirea măsurilor reparatorii faţă de reclamantă şi nu restituirea terenului în natură.

Primăria Balş a depus cererea de recurs la data de 14 noiembrie 2013, după ce, la 7 noiembrie 2013, Înalta Curte rămăsese în pronunţare asupra recursurilor declarate de către reclamantă şi pârâta U.T.S.C. Balş.

2.2. Analiza recursurilor

Recursurile declarate de către reclamantă şi pârâta U.T.S.C. Balş sunt întemeiate în sensul următoarelor considerente:

1. Cât priveşte recursul declarat de către reclamantă, este de reţinut că, în privinţa suprafeţei de teren de 550 mp, situat în punctul „Cinematograf Modern”, sunt incidente prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 conform cu care, în cazul în care pe terenurile preluate în mod abuziv s-au edificat noi construcţii autorizate, persoana îndreptăţită va obţine restituirea în natură a părţii de teren rămase liberă, iar pentru suprafaţa ocupată de construcţii noi, cea afectată servituţilor legale, spaţiilor verzi, aşa cum au fost stabilite prin art. 3 lit. a) - f) din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi altor amenajări de utilitate publică ale localităţilor urbane şi rurale măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent.

Amenajările de utilitate publică ale localităţilor urbane şi rurale, de natură să împiedice restituirea în natură a terenului sunt cele existente pe teren la momentul la care se apreciază asupra măsurilor reparatorii în sistemul Legii nr. 10/2001.

Prin urmare, susţinerea instanţei de apel în sensul că terenul menţionat nu ar putea fi restituit în natură întrucât este posibil ca, la un moment dat, în viitor, canalul termic ce se află pe teren să fie „reactivat” prin solicitarea unor persoane care locuiesc în blocul 4A să fie rebranşate la reţeaua termică, este făcută în contra prevederilor art. 10 alin. ( 2) din Legea nr. 10/2001. Se impune, aşadar, ca suprafaţa de teren de 550 mp, situată în punctul „Cinematograf Modern”, să fie restituită în natură.

În privinţa terenului situat în punctul „Gară şi Balta Gării” instanţa de apel nu a lămurit pe deplin situaţia de fapt a acestuia. Astfel, deşi şi-a întemeiat soluţia şi pe motivarea că, aşa cum a susţinut reprezentantul Primăriei Balş, unitatea administrativ-teritorială a iniţiat derularea unor proiecte cu fonduri europene şi guvernamentale pentru acest teren, la dosar nu s-au administrat dovezi în acest sens.

Prin urmare, se impune, în condiţiile art. 312 alin. (3) C. proc. civ., admiterea recursului reclamantei şi casarea cu trimitere spre rejudecare în vederea administrării de probe suplimentare în sensul menţionat, pentru a determina dacă terenului îi sunt sau nu incidente dispoziţiile art. 5 alin. (3) din Legea nr. 18/1991 conform cu care, terenurile pe care sunt amplasate reţele stradale şi parcuri publice, terenurile pentru rezervaţii naturale şi parcuri naţionale, monumentele, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice, monumentele naturii nu pot fi dezafectate din domeniul public decât în cazuri de excepţie pentru lucrări de interes naţional.

Incidenţa acestui text, în urma probatoriului suplimentar, va atrage şi aplicarea art. 8 din Legea nr. 10/2001.

Este întemeiat şi motivul de recurs privitor la suprafaţa de teren situată în punctul „Părculeţ Gengea” şi „Balta Gengea”.

Aceasta deoarece, după ce prin raportul de expertiză depus iniţial expertul a arătat că o suprafaţă de teren de 6246 mp face parte din intravilanul localităţii, prin completarea la raportul de expertiză acesta arată că terenul este „parţial intravilan, neputându-se determina exact limita intravilanului”. Poziţia oscilantă a expertului impunea administrarea de probe suplimentare pentru determinarea cu exactitate a suprafeţei de teren care se află în intravilanul localităţii, precum şi a celei din extravilan.

Şi pentru acest motiv de recurs, care întruneşte cerinţele art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se va dispune casarea cu trimitere pentru administrarea de probe în sensul arătat.

De asemenea, trebuie să se determine dacă suprafeţei de 912 mp „luciu de apă” îi sunt aplicabile sau nu dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 18/1991.

În fine, este întemeiată critica privitoare la faptul că, deşi reclamanta a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată, aşa cum rezultă din practicaua încheierii de dezbateri din 28 noiembrie 2012, instanţa, deşi a admis apelul, nu s-a pronunţat şi asupra acestui aspect;

2. Este întemeiat şi recursul pârâtei.

Astfel, instanţa de apel a considerat că se impune restituirea în natură a întregului teren folosit de către pârâtă, inclusiv cel pe care se află construcţii, ignorând faptul că, prin sentinţa civilă nr. 2302 din 20 octombrie 2006 Judecătoria Balş a constatat faptul că SC U.T. SRL Balş este proprietara construcţiei „Autoservice” Unirea Balş situată în Balş, str. Nicolae Bălcescu, finalizată în 30 iunie 1986.

Prin urmare, dispunând restituirea întregului teren, instanţa de apel a pronunţat o soluţie dată cu încălcarea prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.

Criticile formulate de către pârâtă întrunesc cerinţele art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi, în temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ. va fi admis recursul şi cauza va fi trimisă spre rejudecare în vederea administrării de probe pentru a se determina, faţă de cele mai sus reţinute, care este suprafaţa de teren ce ar putea fi restituită în natură.

Motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., care vizează nesocotirea prevederilor art. 208 C. proc. civ. întrucât expertul nu a citat partea la efectuarea măsurătorilor nu este întemeiat. Acest aspect putea forma numai obiect al unei cereri de refacere a expertizei, în limita impusă, sub sancţiunea decăderii, de art. 212 alin. (2) C. proc. civ.

3. Recursul declarat de Primăria Balş este tardiv formulat, abuzul de drept procesual săvârşit de această parte, prin depunerea recursului la o săptămână după ce instanţa de recurs rămăsese în pronunţare, fiind evident.

Primăriei Balş i-a fost comunicată decizia instanţei de apel la data de 29 ianuarie 2013, aşa cum rezultă din procesul-verbal întocmit de către agentul procedural, înscris aflat la fila 106 dosar apel.

Întrucât recursul a fost declarat în condiţiile sus-menţionate, cu depăşirea termenului de 15 zile prevăzut de art. 301 C. proc. civ., va fi respins ca tardiv formulat.

Având în vedere că Primăria Balş a căzut în pretenţii, în temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. civ. a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată către reclamanta C.E.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de reclamanta C.E. şi de pârâta U.T.S.C. Balş împotriva deciziei civile nr. 94 din 12 decembrie 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.

Casează decizia şi trimite cauza spre rejudecarea apelului declarat de reclamanta C.E. împotriva sentinţei civile nr. 662 din 27 iunie 2007 a Tribunalului Olt, secţia civilă, la aceeaşi instanţă.

Respinge, ca tardiv, recursul declarat de pârâta Primăria Balş împotriva aceleiaşi decizii.

Obligă pe recurenta pârâtă Primăria Balş la plata sumei de 1.500 lei cheltuieli de judecată către reclamanta C.E.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 ianuarie 2014.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 86/2014. Civil