ICCJ. Decizia nr. 1064/2015. Civil. Conflict de muncă. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1064/2015
Dosar nr. 5761/111/2013
Şedinţa camerei de consiliu din 22 aprilie 2015
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor sub nr. 5761/111/2013 la data de 5 iulie 2013, reclamanţii K.L., V.A., S.(M.)I.Z., S.G., au solicitat, în temeiul dispoziţiilor Ordinului M.M.O.S. nr. 125/1990, Anexa 2 pct. 22, Ordinul nr. 50/1990, Anexa 2 din Legea nr. 263/2010, în contradictoriu cu S.C.J.U. Oradea, obligarea pârâtului la emiterea unor adeverinţe din care să rezulte încadrarea reclamanţilor în grupa îi de muncă, pentru perioadele precizate în cererea de chemare în judecată.
Prin sentinţa nr. 691/ LM din 19 decembrie 2013, Tribunalul Bihor, secţia I civil, a respins acţiunea reclamanţilor, ca nefondată, reţinând, în esenţă, că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa l şi II de muncă se face de către conducerea unităţilor împreună cu sindicatele libere din unităţi, ţinându-se seama de condiţiile deosebite de muncă concrete în care îşi desfăşoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiţii nefavorabile de micro-climat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare), instanţa de fond a reţinut că, în cazul reclamanţilor, nu s-a dovedit ca s-au efectuat aceste determinări cerute de lege pentru a fi încadrate în grupa a ll-a de muncă, iar simpla existenţă a condiţiilor deosebite de muncă într-un sector de activitate sau plata unui spor de 9 % pentru condiţii deosebite invocat de către reclamanţi, nu sunt motive suficiente pentru acordarea automată a grupei a ll-a de muncă, pentru aceasta fiind necesară ca activitatea prestată să fie menţionată de Ordinul nr. 50/1990, dar şi îndeplinirea procedurii prevăzuta de acelaşi Ordin.
Pârâta răspunde pentru datele eliberate prin adeverinţe şi nu poate atesta prin acte o altă situaţie decât cea reală, astfel că nu are importanţă conţinutul adresei de răspuns al pârâtei atât timp cât în fapt reclamanţilor nu li s-a acordat grupa de muncă a ll-a la apariţia Ordinului nr. 50/1990 sau ulterior acestuia.
Prin decizia nr. 30/ A din 22 ianuarie 2015, Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă, a constatat perimat apelul declarat de reclamanţi împotriva sentinţei mai sus-arătate.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de apel a reţinut că prin cererea de apel, reclamanţi nu au solicitat soluţionarea acesteia în lipsa lor, conform art. 411 alin. (2) C. proc. civ., iar la termenul de judecată fixat la dala de 22 mai 2014, deşi toate părţile au fost legal citate, niciuna nu s-a prezentat, motiv în considerarea căruia, în baza dispoziţiilor art. 411 alin. (l) pct. 2 C. proc. civ., s-a dispus suspendarea soluţionării cererii până la intervenţia părţilor interesate.
Având în vedere că din data de 22 mai 2014 au trecut mai mult de 6 luni de zile de când s-a dispus suspendarea, iar părţile nu au formulat cerere pentru reluarea judecăţii, fiind incidente dispoziţiile art. 416 alin. (I) C. proc. civ., instanţa de apel, în baza dispoziţiilor art. 480 alin. (1) din acelaşi cod, a constatat perimat apelul şi, în consecinţă, a păstrat în întregime sentinţa apelată.
Împotriva acestei decizii, la data de 10 februarie 2015, au formulat recurs neîncadrat în drept reclamanţii K.L., V.A., S.(M.)I.Z., S.G., arătând că hotărârea Curţii de Apel Oradea nu a luat în considerare faptul că aceştia au înaintat o nouă cerere de chemare în judecată a aceluiaşi pârât, în cadrul căreia s-au propus probe noi.
Înalta Curte, înregistrând dosarul ca recurs, a procedat, la data de 27 martie 2015, la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului,
Completul de filtru C3, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus, prin rezoluţia de la aceeaşi dată, comunicarea raportului părţilor, ca acestea să depună puncte de vedere conform dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
În cauză nu s-au formulat puncte de vedere la raportul de admisibilitate.
S-a acordat termen pentru judecarea recursului la data de 22 aprilie 2015, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părţilor.
Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:
Căile de atac şi termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.
În consecinţă, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi de ia modalitatea în care acestea se calculează.
Potrivit, art. 416 alin. (1) Noul C. proc. civ., „Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice alta cerere de reformare sau retractare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni”, iar potrivit art. 42 alin. (2) din acelaşi cod, „Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare..”.
Decizia nr. 30/ A din 22 ianuarie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia I recurată în prezenta cauză, prin care s-a constatat perimat apelul declarat de reclamanţi împotriva sentinţei nr. 691/ LM din 19 decembrie 2013 a Tribunalului Bihor a fost pronunţată la data de 22 ianuarie 2015, iar recursul a fost declarat la data de 30 februarie 2015, cu mult peste termenul prevăzut de art. 421 alin. (2) Noul C. proc. civ., sens în care recursul este tardiv introdus.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de reclamanţii K.L., V.A., S.(M.)I.Z., S.G. împotriva deciziei nr. 30/ A din 22 ianuarie 2015 a Curţii de Apel Oradea, secţia I civilă.
pentru aceste motive,
In numele legii,
D E C I D E
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de reclamanţii K.L., V.A., S.(M.)I.Z., S.G., toţi cu domiciliul ales la cabinet de avocat B.P., împotriva deciziei nr. 30/ A din 22 ianuarie 2015 a Curţii de Apel Oradea, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimatul-pârât S.C.J.U. Bihor.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 22 aprilie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1050/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1065/2015. Civil → |
|---|
