ICCJ. Decizia nr. 1497/2015. Civil
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şi JUSTIŢIE
SECŢIA l CIVILĂ
Decizia nr. 1497/2015
Dosar nr. 1726/1/2015
Şedinţa publică din 3 iunie 2015
Asupra cauzei de faţă reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 05 mai 2015, revizuientul T.E.C.D., în temeiul dispoziţiilor art. 509 pct. 8 C. proc. civ. aprobat prin Legea. nr. 134/2010, republicat prin Legea nr. 138/2014, a solicitat revizuirea Deciziei civile nr. 922 din 25 septembrie 2014 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă, apreciind-o ca fiind contradictorie cu sentinţa civilă nr. 9033 din 02 octombrie 2014 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a de conflicte de muncă şi asigurări sociale. Prin aceeaşi cerere, în temeiul dispoziţiilor art. 509 pct. 11 C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010, republicat prin Legea nr. 138/2014, a solicitat revizuirea aceleiaşi decizii susţinând că dispoziţiile legale ale art. 52 alin. (1) lit b) C. muncii în temeiul cărora a fost soluţionată cauza au făcut obiectul controlului de constituţionalitate prin decizia din data de 23 aprilie 2015.
La termenul de judecată stabilit pentru 03 iunie 2015, instanţa din oficiu, a invocat excepţiile tardivităţii cererii de revizuire formulate în temeiul dispoziţiilor art. 509 pct. 8 C. proc. civ., aprobat prin Legea nr. 134/2010, republicat prin Legea nr. 138/2014 şl excepţia necompetenţei materiale în soluţionarea cererii de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 509 pct. 11 din acelaşi cod, asupra cărora a rămas în pronunţare.
Dispoziţiile art. 511 C. proc. civ. prevăd următoarele:"
Termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti (...) 8. în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.
De asemenea, art. 181 din acelaşi cod, prevede că "Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează;
1. Când termenul se socoteşte pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare;
2. Când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte;
3. Când termenul se socoteşte pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni".
Art. 185 C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010 reglementează sancţiunea ce intervine în cazul nerespectării termenelor procedurale. Astfel, "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate ". în cazul în care legea opreşte îndeplinirea unui act de procedură înăuntrul unui termen, actul făcut înaintea împlinirii termenului poate fi anulat la cererea celui interes".
Prin cererea de revizuire formulată, revizuentul T.E.C.D. a susţinut că Decizia nr. 922 din 25 septembrie 2014 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă, este potrivnică sentinţei civile nr. 9033 din 02 octombrie 2014 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a de conflicte de muncă şi asigurări sociale.
În aplicarea dispoziţiilor legale amintite, termenul pentru exercitarea căii extraordinare de atac a revizuirii împotriva Deciziei civile nr. 922 din 25 septembrie 2014 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă, a început să curgă la data pronunţării acesteia, respectiv la 25 septembrie 2014, acesta împlinindu-se la data de 25 octombrie 2015, conform dispoziţiilor art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. mai sus redat
Din ştampila aplicată cu ocazia înregistrării cererii, calea de atac a fost exercitată la data de 05 mai 2015, peste termenul legal, peremptoriu şi imperativ stabilit de legiuitor pentru exercitarea căii de atac a revizuirii întemeiate pe dispoziţiile art. 509 pct. 8 din C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010. Or, nerespectarea termenelor procedural atrage sancţiunea decăderii din exerciţiul dreptului.
Este adevărat că prin art. 186 C. proc. civ., aprobat prin Legea m: 134/2010, legiuitorul a reglementat şi situaţii care, mai presus de voinţa părţii, pun partea în imposibilitate, temeinic justificată să îndeplinească într-un anumit termen actul procesual. Din susţinerile oraie aie părţii nu reiese însă existenţa vreunei astfel de împrejurări.
Pentru considerentele mai sus expuse şi constatând că nu a intervenit nicio împrejurare care să fi impus repunerea părţii în termenul pentru exercitarea căii extraordinare de atac a revizuirii întemeiate pe dispoziţiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., aprobat prin Legea nr. 134/2010, va respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul T.E.C.D., împotriva Deciziei civile nr. 922 din 25 septembrie 2014 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă.
În ceea ce priveşte excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea cererii de revizuire formulată de revizuentul T.E.C.D., întemeiată pe dispoziţiile art. 509 pct- 11 din Legea nr, 134/2010 privind C. proc. civ., împotriva Deciziei nr. 922 din 25 septembrie 2014 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă, în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, Înalta Curte o va admite pentru următoarele considerente.
Art. 510 C. proc. civ. stabileşte că cererea de revizuire se îndreaptă la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere, cu excepţia cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., aprobat prin Legea nr. 134/2010, când competenţa aparţine instanţei mai mare în grad faţă de instanţa care a dat prima hotărâre
În aplicarea dispoziţiilor legale menţionate şi constatând că revizuentul şi-a întemeiat calea de atac pe dispoziţiile art. 509 pct. 11 C. proc. civ., aprobat prin Legea nr. 134/2010, Înalta Curte va declina competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulată de revizuentul T.E.C.D., întemeiată pe dispoziţiile art. 509 pct. 11 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., împotriva Deciziei nr. 922 din 25 septembrie 2014 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă, în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, ca instanţă care a pronunţat decizia a cărei revizuire o solicită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul T.E.C.D., cu domiciliul în sat. Gura Şutii, com. Gura Şutii, judeţul Dâmboviţa, în contradictoriu cu intimata SN T.F.C.C.F.R. C. SA cu sediul în, sector 1, Bucureşti, întemeiată, pe dispoziţiile art. 509 pct. 8 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., împotriva Deciziei civile nr. 922 din 25 septembrie 2014 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă.
Declină competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulată de revizuentul T.E.C.D., cu domiciliul în sat. Gura Şutii, com. Gura Şutii, judeţul Dâmboviţa, în contradictoriu cu intimata SN T.F.C.C.F.R. C. SA cu sediul în, sector 1, Bucureşti, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 pct 11 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., împotriva Deciziei nr. 922 din 25 septembrie 2014 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă, în favoarea Curţii de Apel Ploieşti.
Cu recurs, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în ceea ce priveşte respingerea, ca tardivă, a cererii de revizuire.
Fără cale de atac, în ceea ce priveşte soluţia de declinare a competenţei materiale.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 iunie 2015.
← ICCJ. Decizia nr. 1467/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1502/2015. Civil → |
---|