ICCJ. Decizia nr. 2542/2015. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2542/2015
Dosar nr. 2837/1/2015
Şedinţa din camera de consiliu de la 12 noiembrie 2015
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin recursul declarat la data de 15 iulie 2015, împotriva sentinţei civile nr. 23F din 02 iulie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, fără a fi încadrat motivele de recurs în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., contestatoarea C.M.E. a invocat, în sinteză că prin hotărârea pronunţată nu s-a ţinut seama de faptul că nu îşi poate prelungi cartea de identitate cu menţionarea adresei imobilului în care a locuit şi în legătură cu care se află în litigiu cu intimatul. Solicită admiterea cererii şi reintegrarea sa în spaţiu.
Analizând recursul, Înalta Curte urmează să îl respingă, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată la data de 8 ianuarie 2015 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, contestatoarea C.M. a atacat, cu contestaţie în anulare, sentinţa nr. 32/C din 27 noiembrie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, în Dosarul nr. 3705/1/2014, hotărâre definitivă, prin care s-a dispus anularea ca netimbrată a cererii de strămutare formulate în legătură cu Dosarul nr. 1715/308/2014 al Judecătoriei Sighişoara.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că este nemulţumită de soluţia adoptată prin respectiva hotărâre, întrucât obiectul dosarului menţionat îl formează reintegrarea sa în locuinţa în care i s-a stabilit domiciliul la vârsta de 14 ani, iar în prezent nu a reuşit să-şi facă decât un buletin provizoriu.
Prin decizia nn 361 din 30 ianuarie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă.
Prin sentinţa civilă nr. 23F din 2 iulie 2015, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia l civilă, a anulat, ca netimbrată, contestaţia în anulare formulată de contestatoare.
Instanţa a reţinut că, pentru termenul de judecată din 21 mai 2015, contestatoarea a fost citată cu menţiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, stabilită în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.
La acelaşi termen, contestatoarea a formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar, sub forma scutirii de la plata taxei de timbru stabilite în sarcina sa, iar prin încheierea nr. 17/C din 3 iunie 2015, cererea i-a fost respinsă pentru că nu răspundea exigenţelor pretinse de art. 14 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008. De asemenea, prin încheierea nr. 20/C din 16 iunie 2015 s-a dispus respingerea cererii de reexaminare pe care contestatoarea a formulat-o împotriva încheierii anterioare.
În aceste condiţii, la termenul de judecată din 17 iunie 2015, Curtea a dispus din nou citarea contestatoarei cu menţiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru, iar la termenul din 2 iulie 2015, constatându-se că respectiva obligaţie nu a fost îndeplinită, s-a invocat din oficiu excepţia netimbrarii, excepţie admisă în temeiul art. 197 C. proc. civ., coroborat cu art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, privind taxele judiciare de timbru.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs contestatoarea, la data de 13 iulie 2015.
Înalta Curte reţine că, în temeiul dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., „sunt hotărâri definitive, cele date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs".
De asemenea, potrivit art. 144 alin. (2) C. proc. civ. „încheierea asupra strămutării se dă fără motivare şi este definitivă".
Potrivit art. 508 alin. (4) C. proc. civ. „Hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată".
Faţă de dispoziţiile legale menţionate, în temeiul art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., coroborat cu art. 144 alin. (2) C. proc. civ. şi art. 508 alin. (4) C. proc. civ., dat fiind faptul că este atacată cu recurs o hotărâre pronunţată în soluţionarea contestaţiei în anulare îndreptată împotriva unei încheieri definitive, pronunţate în soluţionarea unei cereri de strămutare, sentinţa civilă nr. 23F din 02 iulie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, este, la rândul său, definitivă, nefiind supusă căii de atac a recursului.
Principiul legalităţii căilor de atac, înscris în art. 457 C. proc. civ., presupune că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac reglementate expres de lege. În afară de căile de atac pe care legea le prevede, nu pot fi folosite alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
În raport cu dispoziţiile legale anterior menţionate, sentinţa civilă nr. 23F din 02 iulie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, nu este supusă căii de atac a recursului.
Având în vedere dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 493 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatoarea C.M.E. împotriva sentinţei civile nr. 23F din 02 iulie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 noiembrie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2485/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2583/2015. Civil → |
|---|
