ICCJ. Decizia nr. 272/2015. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 272/2015
Dosar nr. 8188/63/2013 a1
Şedinţa din camera de consiliu de la 27 ianuarie 2015
Asupra cauzei de faţă, prin raportare la dispoziţiile art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, constată următoarele:
Prin încheierea pronunţată la 09 septembrie 2014, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a suspendat, în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, judecarea apelurilor declarate de reclamanta D.A. şi de pârâta SC C.F.R.I.R.L.U. SA împotriva Sentinţei civile nr. 370 din 03 aprilie 2014 pronunţată de Tribunalul Olt, secţia I civilă, în Dosarul nr. 8188/63/2013, având ca obiect drepturi băneşti.
Recursul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 24 octombrie 2014 şi repartizat Completului de filtru nr. 2 (CF2).
Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a procedat, la data de 20 noiembrie 2014, la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin raport constatându-se că recursul este admisibil.
Completul de filtru C2, la data de 3 decembrie 2014, constatând că raportul întruneşte condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (3) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, a dispus comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună punctele de vedere, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din acelaşi cod.
Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat recurentului şi intimatei-reclamante D.A.
Niciuna dintre părţi nu a depus puncte de vedere asupra raportului în termenul de 10 zile de la comunicare, prevăzut de art. 493 alin. (4) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, în care s-a reţinut că motivele de recurs nu au fost dezvoltate sub aspectul conţinutului acestora şi nu au fost încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 din Legea nr. 134/2010 privind acelaşi cod.
Constatându-se încheiată procedura de filtru, dosarul a fost înaintat completului de judecată în vederea stabilirii termenului pentru soluţionarea căii de atac.
S-a fixat termen pentru judecarea recursului la data de 27 ianuarie 2015, în temeiul art. 493 alin. (5) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., fără citarea părţilor.
Analizând recursul sub aspectul îndeplinirii cerinţelor prevăzute de art. 486 (1) lit. d) din Noul C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Prin încheierea din 09 septembrie 2014, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a dispus, în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei suspendarea judecării apelurilor declarate de reclamanta D.A. şi de pârâta SC C.F.R.I.R.L.U. SA împotriva Sentinţei civile nr. 370 din 3 aprilie 2014 a Tribunalului Olt, secţia I civilă.
În esenţă, prin cererea de recurs, pârâta susţine formal că încheierea atacată este nelegală, întrucât administratorul judiciar F. SPRL a depus la dosarul cauzei o cerere de constatare a suspendării de drept a judecării pricinii, fără însă a formula critici care să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi fără a fi dezvoltate acestea, sub aspectul încadrării criticilor.
Potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 486 (1) din Legea nr. 134/2010, "cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţii în favoarea căreia se exercită recursul, numele, prenumele şi domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea (...); b) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, denumirea şi sediul intimatului; c)indicarea hotărârii care se atacă; d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".
Alin. (3) al aceluiaşi articol stipulează că,,menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e) precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.
În conformitate cu prevederile art. 489 (2) din Legea nr. 134/2010 privind codul de procedură civilă sancţiunea nulităţii intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.
Aşa fiind, încadrarea motivelor de recurs în cele enumerate de lege este o cerinţă care consacră legislativ o practică îndelungată şi stabilă a instanţelor judecătoreşti, în condiţiile în care şi sub imperiul vechii legi de procedură sancţiunea nulităţii exista şi era reglementată atunci când, nefiind structurate, criticile din recurs nu puteau fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ. de la 1865.
Din noua formă a textului procedural mai sus evocat (art. 489) rezultă că nu a fost menţinută prevederea conform căreia, indicarea greşită a motivelor de casare nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea lor face posibilă încadrarea într-unul din motivele de recurs. În actuala configuraţie a sancţiunii nulităţii pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute de art. 488 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, textul procedural aduce un plus de rigoare, referitor la cerinţa încadrării criticilor.
Aşadar, din dispoziţiile imperative ale art. 489 (2) din Legea nr. 134/2010 se reţine că instanţele au obligaţia de a verifica dacă motivele invocate de recurent se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488, iar dacă această cerinţa nu este îndeplinită, operează sancţiunea nulităţii recursului.
Faţă de considerentele mai sus expuse, Înalta Curte va constata nul recursul declarat de pârâta SC C.F.R.I.R.L.U. SA, prin administrator judiciar F. SPRL.
ÎNALTA CURTE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de pârâta SC C.F.R.I.R.L.U. SA prin administrator judiciar F. SPRL împotriva încheierii de şedinţă din 9 septembrie 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, pronunţată în contradictoriu cu intimata-reclamantă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 ianuarie 2015.
Procesat de GGC - GV
| ← ICCJ. Decizia nr. 260/2015. Civil. Strămutare. Contestaţie în... | ICCJ. Decizia nr. 273/2015. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
