ICCJ. Decizia nr. 808/2015. Civil. Drepturi băneşti. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 808/2015
Dosar nr. 720/32/2014
Şedinţa publică din 19 martie 2015
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamţ sub numărul 6373/103 din 18 decembrie 2012, reclamanţii P.I., G.E., F.A., l.D., F.E., A.C., M.l., B.I., C.G., R.D., M.I., D.A., M.I., M.N., M.C., B.D., R.I.L., L.E., C.M., C.l., V.C., S.l., C.l., M.D., B.A., A.L., N.R., F.l., G.O., M.l., B.V., V.L., S.C., B.C., C.V., B.V., F.M., B.V., au chemat în judecată pe pârâta SC A.M.T.P.R. SA, solicitând: anularea grilelor de salarizare începând cu data de 01 ianuarie 2007 până la încetarea raporturilor de muncă cu pârâta, care au stat la baza stabilirii salariului tarifar pentru perioada susmenţionată, grile prin care se stabilesc drepturi salariale cu nerespectarea prevederilor Contractului Colectiv de munca şi a valorii salariului minim brut pe economie; obligarea pârâtei la plata diferenţelor salariale dintre drepturile acordate potrivit statelor de plată şi drepturile cuvenite, calculate potrivit contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, în raport de salariul minim pe economie, clasele şi coeficienţii de ierarhizare prevăzuţi în anexele şi actele adiţionale la acest contract, aplicabile pe fiecare perioadă în parte, cu toate sporurile aferente, drepturi saiarîale solicitate a fi acordate în sume nete, începând cu data de 01 ianuarie 2007 până la încetarea raporturilor de muncă cu pârâta; anularea documentelor prin care s-au stabilit sumele fixe şi salariile compensatorii pentru reclamanţii care s-au înscris în schema de plecări voluntare din cursul anului 2009; obligarea pârâtei la plata diferenţelor pentru salariile compensatorii şi suma fixa dintre drepturile acordate potrivit schemei de plecări voluntare si drepturile cuvenite, calculate potrivit contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, în raport de salariul minim pe economie, clasele şi coeficienţii de ierarhizare prevăzuţi în anexele şi actele adiţionale la acest contract, aplicabile pe fiecare perioadă în parte, cu toate sporurile aferente; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
La termenul de judecată din 13 martie 2013, instanţa a dispus disjungerea cererii formulate iniţial, îbrmându-se câte un dosar separat pentru fiecare reclamant în parte, astfel încât, în prezenta cauza a rămas în calitate de reclamant B.C.
Prin sentinţa civilă nr. 581/C din 24 aprilie 2013, Tribunalul Neamţ a admis excepţia tardivităţii asupra capătului de cerere privind nulitatea grilelor de salarizare, iar faţă de celelalte capete de cerere a fost respinsă acţiunea ca fiind prescrisă.
Prin Decizia nr. 1766 din 09 decembrie 2013 a Curţii de Apel Bacău, a fost casată sentinţa în parte, în sensul respingerii excepţiei prescripţiei cu privire la capătul de cerere privind plăţile compensatorii, acest capăt de cerere fiind trimis spre rejudecare către Tribunalul Neamţ.
Astfel, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Neamţ, sub numărul 1658/103/2013* din 28,01.2014, reclamant fiind numitul B.C.
Prin sentinţa civila nr. 682 din 21 mai 2014, pronunţată de Tribunalul Neamţ, a fost admisă acţiunea reclamantului B.C. şi obligată pârâta SC A.M.T.P.R. SA la plata sumelor de 3.798 iei, diferenţa dintre salariile compensatorii cuvenite şi cele efectiv plătite şi 800 lei cheltuieli de judecată.
Prin Decizia civilă nr. 771 din 8 octombrie 2014 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, a fost admis recursul declarat de pârâta SC A.M.T.P.R. SA, iar sentinţa civilă nr. 682 din 21 mai 2014, pronunţată de Tribunalul Neamţ a fost modificată în tot, în sensul respingerii acţiunii, ca nefondată.
La data de 11 noiembrie 2014 s-a înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, cererea de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., formulată de revizuientul B.C. împotriva Deciziei nr. 771 din 8 octombrie 2014 a Curţii de Apei Bacău, secţia I civilă, pe care o consideră potrivnică Deciziei civile nr. 1766 din 09 decembrie 2013 a Curţii de Apel Bacău.
Prin Decizia civilă nr. 39 din 21 ianuarie 2015, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire în favoarea instanţei supreme, reţinând incidenţa dispoziţiilor art 323 alin. (2) C. proc. civ.
Înalta Curte reţine caracterul inadmisibil al cererii de revizuire având în vedere următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ. dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază".
Această dispoziţie legală fixează limitele în care se poartă dezbaterile asupra unei cereri de revizuire indiferent de motivul de revizuire pe care cererea se fundamentează.
Potrivit dispoziţiilor art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere: dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de aceiaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Astfel, acest motiv de revizuire sancţionează încălcarea principiului puterii lucrului judecat, atunci când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, tăcând astfel imposibilă executarea simultană a două hotărâri, întrucât fiecare dintre părţi se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar ieşirea din această situaţie nu se poate realiza decât prin revizuirea şi, concomitent, anularea ultimei hotărâri.
Rezultă din aceeaşi dispoziţie procesuală nominalizată mai sus, că una din condiţiile esenţiale, necesară pentru admisibilitatea unei cereri de revizuire întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este ca hotărârile aşa-zis potrivnice să fie pronunţate în dosare diferite.
În cauza dedusă judecăţii, se constată că hotărârile judecătoreşti care se afirmă că ar fi potrivnice nu au fost pronunţate, însă, în dosare diferite, ci în cadrul aceluiaşi dosar, fiind vorba doar de cicluri procesuale diferite.
Aceasta deoarece în cadrul aceluiaşi proces, nu se poate ajunge la hotărâri potrivnice, întrucât, chiar dacă, în diferite faze sau cicluri procesuale, soluţiile pot fi diferite de cele anterioare, în final o singură hotărâre pune capăt judecăţii.
În consecinţă, faţă de cele arătate, se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile esenţiale pentru admisibilitatea unei cereri de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., astfel încât, în temeiul dispoziţiilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuientul B.C. împotriva Deciziei nr. 771 din 8 octombrie 2014 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 martie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 807/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 818/2015. Civil → |
|---|
