ICCJ. Decizia nr. 821/2015. Civil. Contestaţie decizie de concediere. Obligaţie de a face. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 821/2015
Dosar nr. 5644/90/2013
Şedinţa din camera de consiliu de la 19 martie 2015
Asupra cauzei de faţă constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 1185 din data de 02 decembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 5644/90/2013 de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul G.C.C. împotriva sentinţei civile nr. 490 din 31 martie 2014, pronunţată de Tribunalul Vâlcea, în contradictoriu cu pârâta SC C.E.O. SA.
Împotriva acestei decizii, la 28 ianuarie 2015, reclamantul G.C.C. a formulat recurs.
Analizând, în condiţiile art 493 alin. (5) C. proc. civ. recursul formulat, Înalta Curte constată că este madmisibil şi urmează să-l respingă pentru următoarele considerente:
Conform dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ. „Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.
Potrivit art 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013, (publicată în M. Of., Partea I nr. 89 din 12 februarie 2013), privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010, privind Noul C. proc. civ., hotărârile pronunţate în cererile privitoare la conflictele de muncă şi de asigurări sociale, nu sunt supuse recursului.
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea la data de 20 august 2013, reclamantul G.C.C. a solicitat constatarea nulităţii absolute a Dispoziţiei nr. 86 din 22 martie 2013, prin care a fost disponibilizat, motivul de nulitate fiind acela că sentinţa civilă nr. 41/CMAS din 21 ianuarie 2010 a Tribunalului Vâlcea, pronunţată în Dosarul nr. 3117/90/2009, prin care se dispusese reintegrarea sa în postul din care fusese iniţial concediat, nu a fost pusă în executare.
Aşadar, obiectul prezentului dosar îl reprezintă un conflict de muncă, astfel cum este acesta definit prin dispoziţiile art. 231 C. muncii.
Decizia civilă nr. 1185 din data de 02 decembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 5644/90/2013 de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, (pronunţată în soluţionarea apelului în litigiul având ca obiect conflict de muncă), nu este supusă căii de atac a recursului, întrucât obiectul cererii pendinte, formulată după data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013, atrage incidenţa dispoziţiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013.
Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge recursul, ca inadmisibil.
Prezenta decizie nu este supusă niciunei căi de atac şi va fi comunicată tuturor părţilor în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul G.C.C. împotriva Deciziei nr. 1185 din 2 decembrie 2014 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 martie 2015.
← ICCJ. Decizia nr. 820/2015. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 822/2015. Civil. Fond funciar. Recurs → |
---|