ICCJ. Decizia nr. 8/2015. Civil. Expropriere. Revizuire - Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 8/2015
Dosar nr. 3822/1/2014
Şedinţa publică de la 13 ianuarie 2015
Asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 05 aprilie 2011, sub nr. 24664/3/2011, pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, reclamanţii I.A.I.D. şi I.M. au chemat în judecată pe pârâţii Statul Român, prin C.N.A.D.N.R., Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004, prin D.T.D., D.V., B.I., SP C.C.A. SRL, G.D.F. S., A.N., SC E.E.M. SA, SC T.R. SRL, notar Public M.V., N.L.L., Primăria oraşului Budeşti, Primăria sectorului 1 Bucureşti şi D.M., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să anuleze în parte cele două hotărâri de stabilire a despăgubirilor emise de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004, cu nr. 152 din 02 septembrie 2010 privind suprafaţa de 83,72 mp, construcţie şi terenul de 181mp, respectiv hotărârea nr. 150 din 02 septembrie 2010 privind terenul în suprafaţă de 11 mp, privind exproprierea parţială a aceluiaşi imobil din Bucureşti.
La data de 08 decembrie 011, tribunalul a dispus suspendarea cauzei în baza dispoziţiilor art. 1551 C. proc. civ., pentru neîndeplinirea obligaţiilor de către reclamanţi, în sensul de a preciza cererea de chemare în judecată în raport de fiecare pârât şi de temeiul de drept pentru fiecare capăt de cerere.
La data de 07 noiembrie 2012 reclamantul I.A.I.D. a formulat cerere de repunere a cauzei pe rol, precum şi cerere precizatoare.
La data de 20 decembrie 2012 reclamanta I.M. a formulat cerere de repunere pe rol şi cerere precizatoare.
Prin sentinţa civilă nr. 2235 din 20 decembrie 2012, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, s-au respins cererile de repunere pe rol, s-a admis excepţia perimării invocată de intimata-pârâtă Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 şi s-a constatat perimată cererea de chemare în judecată.
Prin Decizia civilă nr. 856/R din 19 aprilie 2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a respins cererea de repunere în termen formulată de reclamantul I.A.I.D. şi a respins, ca tardiv, recursul declarat de acesta.
Împotriva acestei din urmă decizii, a declarat din nou recurs reclamantul I.A.I.D., recurs care a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 6 iunie 2013, sub nr. 24664/3/2011.
Prin Decizia nr. 5302 din 18 noiembrie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, s-a respins, ca inadmisibil, recursul, reţinându-se în considerente faptul că hotărârea ce face obiectul căii de atac este irevocabilă, conform art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., fiind pronunţată de o instanţă de recurs.
Împotriva Deciziei nr. 5302 din 18 noiembrie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a formulat cerere de revizuire I.A.I.D., solicitând anularea hotărârii instanţei de recurs.
În cauză au fost depuse întâmpinări de către intimatele Primăria sectorului 1 Bucureşti, SC A.N. SRL şi I.M.
În motivarea cererii de revizuire, revizuentul face un istoric al cauzei şi arată faptul că instanţele judecătoreşti nu au luat în considerare dovezile pe care le-a depus la dosar în susţinerea pretenţiilor sale. Totodată, se arată că există mai multe hotărâri potrivnice pronunţate de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, încălcându-se astfel principiul autorităţii de lucru judecat.
În drept, revizuentul invocă dispoziţiile art. 509 alin. (5)-(7) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ.
Examinând cererea de revizuire în raport de excepţia de inadmisibilitate, invocată prin întâmpinare de intimata Primăria sectorului 1 Bucureşti, a cărei analiză este prioritară în raport de dispoziţiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Mai întâi, Înalta Curte observă că, potrivit normelor tranzitorii cuprinse în art. 24 din noul C. proc. civ. (art. 3 din Legea nr. 76 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.), dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Având în vedere data formulării cererii de chemare în judecată - 05 aprilie 2011 -, rezultă că dispoziţiile noului cod de procedură civilă nu sunt aplicabile cererii pendinte, chiar dacă revizuentul a invocat, ca temei al cererii de revizuire, dispoziţiile art. 509 alin. (5)-(7) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ.
În ceea ce priveşte cererea de revizuire formulată în cauză, se constată că aceasta este inadmisibilă având în vedere următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 322 C. proc. civ. de la 1865, revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs, atunci când evocă fondul se poate cere în cazurile prevăzute de pct. 1-10 C. proc. civ.
Din formularea textului legal, rezultă că enumerarea categoriilor de hotărâri ce pot fi atacate cu revizuire este limitativă şi, prin urmare, nu este admisibilă formularea unei cereri de revizuire decât cu privire la hotărârile judecătoreşti expres şi limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ., deoarece, în alt fel, s-ar ajunge să se încalce principiul legalităţii căii de atac, potrivit căruia orice cale de atac poate fi exercitată doar dacă este prevăzută de lege şi în condiţiile impuse de aceasta.
În sensul textului de lege citat, hotărârile date de instanţele de recurs pot constitui obiect al cererii de revizuire numai dacă evocă fondul. O instanţă de recurs evocă fondul atunci când, în temeiul dreptului de control judiciar, aceasta reapreciază probele administrate de instanţele inferioare, reţine o altă situaţie de fapt şi pronunţă o soluţie cu totul diferită decât aceea sau acelea pronunţate de instanţele inferioare.
Prin urmare, nu au acest caracter şi nu pot fi atacate pe calea extraordinară a revizuirii hotărârile prin care s-a respins recursul sau prin care s-a dispus casarea cu trimitere, ori cele prin care instanţa s-a pronunţat asupra unei excepţii de ordin procedural.
În cauză, Decizia nr. 5302 din 18 noiembrie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a cărei revizuire se solicită, nu evocă fondul (nu hotărăşte direct asupra fondului pricinii), prin ea fiind respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul I.A.I.D. împotriva Deciziei civile nr. 856/R din 19 aprilie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, şi, în consecinţă, nu este susceptibilă de a forma obiect al cererii de revizuire.
Cum decizia pronunţată de instanţa de recurs nu evocă fondul pricinii, în speţă nu sunt îndeplinite cerinţele textului citat anterior pentru a se admite cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 C. proc. civ.
Pentru aceste considerente, se va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul I.A.I.D.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul I.A.I.D. împotriva Deciziei nr. 5302 din 18 noiembrie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 ianuarie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 798/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 805/2015. Civil → |
|---|
