Obligaţie de a face. Sentința nr. 2289/2013. Judecătoria ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2289/2013 pronunțată de Judecătoria ALBA IULIA la data de 12-06-2013 în dosarul nr. 8497/176/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. I.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr.2289/2013
Ședința publică din 12 Iunie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - L. B.
GREFIER - O. Ș.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta M. E. în contradictoriu cu pârâtul M. V., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta asistată de avocat S. E., pârâtul asistat de avocat G. R., martorul reclamantei, T. P. și martorul pârâtului, P. P..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, instanța procedează la verificarea identității reclamantei, CNP-ul acesteia fiind consemnat în caietul de note al grefierului.
S-a procedat la verificarea identității pârâtului după care, s-a luat interogatoriu acestuia, răspunsurile la întrebări fiind consemnate la dosar în proces-verbal separat.
S-au audiat martorii prezenți, declarațiile acestora luate sub prestare de jurământ religios, fiind consemnate la dosar în procese-verbale separate.
Având în vedere declarațiile martorilor, avocata reclamantei apreciază că se impune efectuarea unei expertize tehnice în construcții pentru evaluarea lucrărilor de montare a plăcilor onduline și pentru a se stabili dacă există degradări, în ceea ce privește montarea acestor plăci, precum și suplimentarea probatoriului testimonial cu martorul H. I., care a cunoscut modalitatea de efectuare a lucrării, cum a arătat lucrarea înainte și cum arată în prezent, care a fost înțelegerea părților cu privire la efectuarea lucrării, precum și alte aspecte, urmând să indice adresa martorului pentru a fi citat.
Avocatul pârâtului se opune încuviințării probei cu expertiza tehnică în construcții, în primul rând că este tardivă, nefiind solicitată la momentul la care au fost formulate cererile în probațiune, iar în al doilea rând, că probele administrate până la acest moment nu au evidențiat o stare de fapt care să ducă la încuviințarea acestei probe.
Avocatul pârâtului mai arată că motivul degradării lucrării nu este altul decât acela că s-a dus vopseaua de pe plăcile onduline, astfel că nu se impune efectuarea unei expertize pentru a se putea constata acest lucru.
Avocata reclamantei arată că a solicitat chiar în acțiunea introductivă efectuarea unui raport de expertiză, în funcție de poziția pârâtului la interogatoriu, astfel că cererea în probațiune nu este tardivă, proba cu expertiza fiind solicitată din momentul introducerii acțiunii.
Avocata reclamantei arată că reclamanta nu a dorit decât ca pârâtul să refacă lucrarea cu material de calitate și în același preț, iar în situația în care pârâtul nu dorește acest lucru, înțelege să solicite efectuarea unei expertize în construcții pentru ca expertul să spună care este costul manoperei lucrării efectuate, iar pârâtul să fie obligat la plata contravalorii acesteia.
Avocatul pârâtului arată că reclamanta nu a solicitat inițial să fie obligat pârâtul la plata contravalorii manoperei, astfel că se opune efectuării expertizei.
Instanța, având obiectul cererii reclamantei, respectiv de a fi obligat pârâtul să înlocuiască internitul pe care acesta l-a montat la imobilul proprietatea reclamantei cu un altul de calitate corespunzătoare, așa cum s-a convenit inițial cu pârâtul, va respinge cererea în probațiune formulată de aceasta, privind efectuarea unui raport de expertiză tehnică în construcții având ca obiectiv evaluarea manoperei lucrării efectuate de către pârât.
În ce privește cererea de suplimentare a probatoriului testimonial, avocata reclamantei arată că dorește să demonstreze exact ce a dorit să demonstreze și cu martorul T., dar având în vedere declarația acestuia de la termenul de astăzi, apreciază că nu s-au putut dovedi aspectele vizate întrucât, între martor și pârât există o relație apropiată și acesta nu a dorit să declare tot ce cunoaște.
Avocatul pârâtului se opune suplimentării probatoriului testimonial de către reclamantă apreciind că aceasta nu se mai impune, că s-a dovedit ceea ce reclamanta dorea să dovedească, chiar și martorul pârâtului declarând că s-a dus vopseaua de pe onduline.
Instanța nu consideră necesară audierea a încă unui martor pentru a se dovedi că lucrarea s-a degradat în timp, apreciind suficient de concludentă declarația martorului audiat astăzi, astfel că va respinge cererea reclamantei de suplimentare a probatoriului testimonial.
Avocatul pârâtului depune la dosar procesul – verbal de predare –primire încheiat la data de 08.02.2013 prin care se confirmă de către reclamantă primirea de la pârât a plăcilor bituminoase, ca urmare reclamanta renunțând la alte pretenții referitoare la acest produs.
Avocatul pârâtului comunică un exemplar din procesul-verbal depus la dosar și avocatei reclamantei.
Avocații părților arată că nu mai au cereri de formulat sau probe de administrat, împrejurare față de care instanța declară închisă probațiunea și acordă cuvântul în fond.
Avocata reclamantei menține acțiunea exact așa cum a fost formulată, arătând că după aducerea de către pârât, la data de 08.02.2013, a plăcilor onduline nu a formulat nici o precizare de acțiune crezând că acesta va efectua lucrarea în costul aceluiași preț din anul 2010, dar pârâtul nu a mai venit să refacă lucrarea. Ca urmare, solicită ca instanța să îl oblige pe pârât la refacerea lucrării în același preț. Cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariul de avocat și taxa judiciară de timbru.
Avocatul pârâtului solicită respingerea acțiunii și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Avocatul pârâtului arată că lucrarea s-a degradat datorită faptului că s-a dus vopseaua de pe plăcile onduline, ceea ce consideră că nu-i poate fi imputat pârâtului.
Avocatul pârâtului mai arată că plăcile onduline au fost înlocuite, pârâtul aducând plăci noi și consideră că acesta nu poate fi obligat să efectueze din nou lucrarea în baza acelorași costuri cu care părțile s-au înțeles în anul 2010. De asemenea, consideră că nu s-a dovedit culpa pârâtului în degradarea lucrării, astfel că acțiunea nu poate fi admisă în maniera în care a solicitat reclamanta.
În replică, avocata reclamantei arată că înțelegerea părților a fost în felul următor: pârâtul aduce materialul, pârâtul face lucrarea, iar dacă materialul era defectuos, cel care s-a angajat să facă lucrarea avea obligația să facă tot, inclusiv să remedieze această problemă a materialului necorespunzător.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele :
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 14.12.2012, sub dosar nr._, reclamanta M. E. a chemat în judecată pe pârâtul M. V. solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună:
- obligarea pârâtului să înlocuiască internitul pe care acesta l-a montat la imobilul proprietatea sa, cu un altul, de calitate corespunzătoare, întrucât internitul montat s-a degradat, deși pârâtul a asigurat reclamanta că internitul va dura 15 ani.
Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii se arată că în fapt, în anul 2010, reclamanta a convenit cu pârâtul să efectueze lucrarea de acoperire a imobilului proprietatea acesteia, cu internit.
Pentru început, reclamanta a plătit pârâtului suma de 3.000 lei cu titlu de avans, pârâtul obligându-se să achiziționeze materialul necesar și să efectueze lucrarea, pe care a garantat-o ca având o durată de 15 ani. La data finalizării lucrării reclamanta a achitat pârâtului și diferența de 4.970 lei, în total suma achitată pentru lucrare fiind de 7.970 lei.
La scurt timp după finalizarea lucrării, reclamanta a observat că vopseaua cu care era placat internitul a început să dispară chiar după prima ploaie, iar după zăpada din timpul iernii, a avut loc o degradare totală a internitului.
Reclamanta l-a contactat pe pârât pentru a-i aduce la cunoștință cele întâmplate, iar acesta a asigurat-o că va încerca să remedieze defecțiunea apărută însă nu a făcut nici un demers în acest sens, motiv pentru care, reclamanta a promovat prezenta acțiune.
În drept au fost invocate disp.art.1375 Cod Civil.
În probațiune s-a solicitat proba cu interogatoriul pârâtului, proba cu martori, precum și efectuarea unui raport de expertiză în funcție de poziția pârâtului la interogatoriu.
Pârâtul, fiind legal citat, a depus la dosar întâmpinare (fl.6-7) prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată arătând în esență că, în anul 2010, a executat o lucrare de acoperire a casei aparținând reclamantei. La momentul efectuării lucrării, a convenit cu reclamanta ca el să se ocupe de montarea plăcilor de internit, care urmau a fi procurate de la ., astfel că aceasta a avut cunoștință despre proveniența materialelor necesare efectuării lucrării și a fost de acord cu achiziționarea lor de la societatea antemenționată. La acea dată reclamanta nu a avut obiecții legate de calitatea materialelor livrate, de felul în care au fost montate plăcile și în general, de modul în care a fost executată lucrarea.
Pârâtul mai arată că, în calitatea sa de executant al lucrării, nu poate fi considerat răspunzător de eventualele deficiențe apărute după finalizarea acesteia, întrucât acestea nu se datorează modului în care au fost montate plăcile de internit, executantul unei lucrări putând garanta beneficiarului doar în ceea ce privește calitatea manoperei, nu și a materialelor.
În probațiune pârâtul a solicitat administrarea probei cu interogatoriul reclamantei, precum și a probei testimoniale.
Cererea este legal timbrată cu taxele de timbru aferente (fl.11).
În dosar au fost luate interogatorii (fl.18 și 29-31), au fost audiați martorii T. P. (fl.32) și P. P. – S. (fl.33), s-au depus înscrisuri (fl.34) și planșe fotografice (fl.36).
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele :
Așa cum rezultă din cererea de chemare în judecată, din întâmpinare și din răspunsurile la interogatorii, în cursul anului 2010 între părți a intervenit o convenție potrivit căreia pârâtul M. V. s-a angajat să-i efectueze reclamantei, la imobilul proprietatea acesteia, o lucrare de acoperire a casei cu internit.
Conform răspunsului la întrebarea 1 din interogatoriul luat pârâtului (fl.18) reiese că acesta s-a obligat și la procurarea materialului necesar. Prin întâmpinare, pârâtul a menționat că internitul a fost procurat de la . și că reclamanta a avut cunoștință de acest aspect și a fost de acord cu achiziționarea lor de la societatea susmenționată.
Cu toate acestea, în răspunsurile de la interogatoriu (fl.29-31) reclamanta a menționat că a fost doar acasă la momentul descărcării plăcilor, negând însă că a cunoscut împrejurarea că aceste plăci bituminoase (internit sau onduline) urmau să fie livrate de la această societate și nici că ar fi fost de acord cu procurarea lor de la această societate. Reclamanta a afirmat că nu se pricepe și că nu a avut cum să știe despre calitatea materialelor necesare realizării lucrării, ea obligându-se doar la a plăti lucrarea și la a furniza mâncare celor care s-au ocupat de această lucrare, obligații de care ea s-a achitat. Prețul total al lucrării a fost de 7.970 lei, pe care pârâtul i-a primit în integralitate, așa cum a arătat în răspunsurile la interogatoriu (fl.18).
Pârâtul nu contestă faptul că aceste plăci bituminoase au fost de proastă calitate, acestea degradându-se încă de la prima ploaie, aspect care reiese și din planșele fotografice depuse la dosar (fl.36), dar și din declarațiile celor doi martori audiați în cauză, T. P. (fl.32) și P. P. – S. (fl.33).
În consecință, în timpul procesului (08.02.2013), acesta a descărcat în curtea reclamantei alte onduline (plăci bituminoase) în vederea remedierii acoperișului acoperit cu cele de calitate inferioară folosite de pârât la efectuarea lucrării la care s-a obligat față de reclamantă. Cu acest prilej, s-a încheiat și un proces verbal de predare – primire (fl.34) la data de 08.02.2013, prin care se arată că se reclamanta renunță la alte solicitări referitoare la produsul „plăci bituminoase”, dar de aici nu se poate trage concluzia că reclamanta renunță și la solicitarea ca pârâtul să fie obligat la înlocuirea internitului (plăcilor bituminoase).
Instanța constată că deși între părți nu s-a încheiat nici un înscris cu privire la înțelegerea dintre ele, totuși acestea nu contestă înțelegerea așa cum a fost expusă mai sus de către instanță.
De asemenea, deși în cuprinsul acțiunii se face vorbire despre notificarea pârâtului, arătându-se că acesta s-a prezentat la sediul mandatarei reclamantei la data de 05.11.2012 unde a recunoscut că există această problemă și că încearcă să o remedieze, la dosar nu s-a depus nici un înscris în acest sens. Cu toate acestea, instanța va lua act de faptul că această notificare a fost făcută, ea nefiind contestată în nici un fel de către pârât.
Pârâtul nu a făcut în nici un fel dovada că reclamanta a știut de unde vor fi cumpărate plăcile bituminoase și că ar fi fost de acord cu achiziționarea lor de la .. De altfel el nu a făcut nici măcar dovada că ar fi fost cumpărate de la această societate și nu de la altă societate. Însă toate aceste aspecte nu au nici o relevanță, întrucât, așa cum s-a reținut anterior de către instanță, pârâtul M. V. s-a angajat să-i efectueze reclamantei, la imobilul proprietatea acesteia, o lucrare de acoperire a casei cu internit, acesta obligându-se și la procurarea materialului necesar, așa cum reiese din răspunsul acestuia la interogatoriu (fl.18).
De altfel este greu de crezut că o persoană în vârstă, de sex feminin, s-ar fi angajat să procure ea, separat, materialele necesare lucrării, sau să-și poată da cu părerea cu privire la ele, reclamanta neavând calificarea necesară în acest sens. De aceea a angajat o persoană care să se priceapă și să execute și lucrarea în ansamblul ei. Pentru reclamantă, esențial era rezultatul final, acoperirea casei cu plăci bituminoase, lucrare care să fie de calitate și să dureze cât mai mult timp posibil ea obligându-se doar la a plăti lucrarea. Or așa cum s-a constatat, după 2 ani de zile plăcile s-a constatat că lucrarea prezintă neajunsuri. Mai mult, nu are nici o relevanță dacă pe timpul lucrării sau imediat la finalizarea ei, reclamanta era sau nu mulțumită de lucrare, întrucât deficiențele au apărut ulterior, reclamanta neavând, așa cum s-a arătat anterior, calificarea necesară pentru a se putea pronunța asupra calității unei lucrări imediat. Reclamanta nu a făcut altceva decât să constate degradarea în timp chiar foarte scurt a acestei lucrări la care s-a obligat pârâtul, lucrare care trebuie privită în ansamblul ei și nu doar manopera.
De aceea instanța nu va primi apărarea pârâtului potrivit căreia el nu poate fi considerat răspunzător de eventualele deficiențe apărute după finalizarea lucrării, deficiențe care nu se datorează modului în care au fost montate plăcile de internit, întrucât și furnizarea materialelor necesare a picat tot în sarcina acestuia. Ca urmare nu are nici o relevanță faptul că munca depusă de le a fost una de calitate (este vorba de manoperă), întrucât pârâtul s-a angajat la efectuarea unei lucrări de calitate în totalitate, și anume este vorba și despre achiziționarea unor materiale de calitate corespunzătoare, care să permită o garanție a lucrării cât mai mare. O astfel de lucrare nu poate fi făcută doar pentru 2 ani, chiar dacă nu s-a semnat nici un înscris cu privire la garantarea acestei lucrări. Acest lucru este de notorietate, ceea ce nu mai trebuie dovedit. Nici o persoană nu ar face astfel de cheltuieli doar pentru un interval atât de scurt de timp. Asemenea lucrări sunt făcute pentru o perioadă de minim 10 ani. În consecință pârâtul nu poate fi absolvit de obligația de a reface lucrarea cu materialele corespunzătoare calitativ. Pentru eventualele daune ce i-au fost aduse în acest fel de către societatea de la care a achiziționat plăcile bituminoase, pârâtul se poate întoarce împotriva acelei societăți cu o acțiune în despăgubire. Or reclamanta nu poate fi obligată la a suporta încă o dată prețul manoperei, întrucât ea și-a îndeplinit obligația pe care ea și-a asumat-o prin înțelegerea cu pârâtul, aceea de plată a prețului lucrării (în întregul ei), aspect recunoscut și de către pârât la interogatoriu. Ea are posibilitatea de a cere fie executarea corespunzătoare a obligației asumate de cealaltă parte, ca în cazul de față, fie de a cere despăgubiri de la partea care nu și-a îndeplinit obligația.
În consecință, având în vedere și dispozițiile art.1073 C.civ., instanța va admite acțiunea formulată de reclamanta M. E. în contradictoriu cu pârâtul M. V., și va obliga pârâtul să înlocuiască la casa proprietatea reclamantei internitul degradat (plăcile bituminoase/ondulinele) cu altul de calitate corespunzătoare, așa cum s-a angajat anterior, prin înțelegerea cu reclamanta.
Având în vedere dispozițiile art.274 C.proc.civ., instanța va obliga pârâtul la plata în favoarea reclamantei a sumei de 508,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar (fl.11) și onorariu avocat (fl.37).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite acțiunea formulată de reclamanta M. E., domiciliată în Zlatna, ..75, județul A., împotriva pârâtului M. V., domiciliat în Zlatna, ..28, județul A., și în consecință:
Obligă pârâtul să înlocuiască la casa proprietatea reclamantei internitul degradat (plăcile bituminoase/ondulinele) cu altul de calitate corespunzătoare, așa cum s-a angajat anterior, prin înțelegerea cu reclamanta.
Obligă pârâtul la plata în favoarea reclamantei a sumei de 508,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 12.06.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. L. Ș. O.
Red. .. ȘO
4 ex./10.01.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 151/2013.... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 3161/2013.... → |
|---|
