Contestaţie la executare. Încheierea nr. 2422/2016. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 2422/2016 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 04-05-2016 în dosarul nr. 2422/2016
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
ÎNCHEIEREA NR. 2422
Ședința publică din 4 mai 2016
Președinte: B. C.
Grefier: I. K.
S-a luat în examinare contestația la executare formulată de contestatorii B. N. și B. A. N., în contradictoriu cu intimații E. N. E. F. II BV și B. SA.
La apelul nominal lipsesc părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se depusă prin serviciul registratură dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 1.000 lei, iar instanța, văzând că s-a solicitat judecata în lipsă, trece la soluționarea contestației.
JUDECĂTORIA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată sub nr._ /18.02.2016, contestatorii B. N. și B. A. N., în contradictoriu cu intimații E. N. E. F. II BV și B. SA, au solicitat anularea actelor de executare silită din dosarul execuțional nr. 186/2016 al B. Soameș C., constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale prevăzute la art. 4.1 alin. 2, art. 4.5, art. 4.10 lit. a) și b) din contractul de credit ce reprezintă titlul executoriu, art. 2.1 II și art. 2.8.3. din actul adițional la contract, constatarea întinderi reale a debitului, precum și transformarea în lei a tuturor ratelor achitate.
În motivare, contestatorii arată că la data de 24.12.2007 au încheiat cu B. SA contractul de credit de consum în valoare de 8.300 CHF, durata acestuia fiind de 120 luni.
Referitor la clauzele abuzive, în cuprinsul contractului de credit nu se arată modul în care se calculează procentul de dobândă în funcție de indicele Libor și nici valoarea acestuia, așa cum prevede art. 14 lit. a) din Legea nr. 190/1999, și nu se menționează și definesc concret situațiile în care banca poate modifica dobânda.
În ce privește comisionul de administrare, terminologia folosită în convenția de credit nu este descrisă în cuprinsul condițiilor generale ale contractului, pentru ca împrumutatul să fie în deplină cunoștință de cauză cu privire la motivele pentru care sunt percepute aceste sume, motivația perceperii acestui comision nefiind detaliată nici în cuprinsul condițiilor speciale, iar referitor la comisionul de acordare, în cuantum de 2% din valoarea creditului, perceperea lui nu este justificată în mod clar în contract, nefiind menționate serviciile oferite de bancă pentru acest comision.
Cu privire la aplicarea sancțiunii nulității clauzelor contractuale abuzive, contestatorii arată că prin dispozițiile Legii nr. 193/2000 și OUG nr. 50/2010 se protejează nu doar un interes personal individual, ci și un interes public, motiv pentru care se impune restituirea sumelor percepute de bancă în mod nelegal. De asemenea, prin prisma dispozițiilor Legii nr. 193/2000, se constată caracterul de adeziune al contractului de credit, întrucât clauzele acestuia nu au fost negociate direct cu consumatorul, ci au fost preformulate de bancă în condițiile generale de creditare practicate de aceasta.
În ceea ce privește stabilizarea (înghețarea) cursului de schimb CHF/RON, contestatorii arată că față de dezechilibrul contractual produs ca urmare a riscului valutar în detrimentul consumatorului, care a determinat onerozitatea excesivă a executării obligației lor, se impune restabilirea prestațiilor contractului prin înghețarea cursului de schimb la momentul semnării contractului, iar hipervalorizarea CHF a constituit un eveniment imprevizibil și incert raportat la puterea de înțelegere a consumatorului.
În drept, invocă art. 711 și urm. Codul procedură civilă și dispozițiile Legii nr. 193/2000.
Prin întâmpinare, intimata B. SA invocă excepția netimbrării contestației, întrucât contestatorii nu au achitat taxa judiciară de timbru, iar pe fond solicită respingerea contestației, arătând că motivele invocate de contestatori vizează însăși valabilitatea unor clauze cuprinse în titlul executoriu și nu sunt susceptibile de a fi analizate în cadrul contestației la executare, ci doar în cadrul unei acțiuni în anulare pe dreptul comun, contestația fiind inadmisibilă.
Contestatorii s-au mărginit la a solicita anularea actelor de executare, fără a aduce în sprijinul solicitării vreun argument de drept în sensul nelegalității procedurii de executare silită, iar cât privește clauzele contestate, acestea nu sunt abuzive, nefiind îndeplinită cerința existenței dezechilibrului semnificativ între drepturile și obligațiile părților.
Dreptul băncii de a modifica dobânda contractuală este consecința caracterului variabil al dobânzii, permis de lege și pentru care chiar împrumutații au optat prin cererea de creditare, iar contractele de credit au un caracter aleatoriu în privința dobânzii variabile.
Întrucât la data încheierii contractului împrumutaților le-a fost înmânat și un grafic de rambursare pe toată perioada de contractuală, inclusiv pentru cea în care dobânda era variabilă, iar valoarea ratelor, inclusiv dobânda, era precizată într-o sumă fixă, rezultă că împrumutații au avut reprezentarea exactă a sumelor plătite cu acest titlu, fiind îndeplinită și cerința ca o clauză contractuală să fie exprimată într-un limbaj ușor și inteligibil, întrucât graficul de rambursare face parte integrantă din contract.
Comisionul de acordare cuprinde tot ceea ce presupune acordarea împrumutului, respectiv toate costurile generate cu analiza documentației de credit, interogarea la biroul de credite, verificarea bonității clientului și a exactității datelor cuprinse în înscrisurile furnizate de împrumutat, etc., și pentru care nu poate fi reclamat un dezechilibru între drepturile si obligațiile părților atâta timp cat există o contraprestație a băncii pentru încasarea acestui comision.
De asemenea, comisionul de administrare nu poate fi considerat abuziv, fiind recunoscut în cuprinsul dispozițiilor art. 93 lit. d) din OG nr. 21/1992 și art. 36 din OUG nr. 50/2010, iar acordarea și rambursarea creditului în CHF este legală, întrucât prevederile art. 3 alin. 3 din Regulamentul BNR nr. 4/2005 permit realizarea de operațiuni și în valută, pe baza acordului părților.
Contestatorii au optat pentru un produs de creditare într-o monedă străină, CHF, fără a fi împiedicați să opteze pentru un credit în lei, euro sau într-o monedă diferită. Odată cu încheierea contractului, s-a realizat acordul de voință al părților, care au agreat integral condițiile stipulate în acest act juridic și a luat naștere legea părților, conform art. 969 cod civil (1864), contestatorii optând în deplină cunoștință de cauză pentru un credit în CHF, iar creditarea în monedă străină este legală și practicată constant pe piața bancară.
Intimata E. N. E. F. II BV depune întâmpinare, prin care solicită respingerea contestației la executare, arătând că, potrivit art. 713 alin. 2 Cod procedură civilă, în cazul în care executarea se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, cum este cazul în speță, se poate invoca în cadrul contestației la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui. Astfel, apărări de fond care pot fi invocate pe calea contestației la executare se referă spre exemplu la prescripția extinctivă, dar contestația nu poate fi utilizată pentru a solicita anularea contractelor de credit bancar.
Cât privește clauzele contractuale privind dobânda și comisioanele, acestea sunt exprimate într-un limbaj inteligibil și au ca obiect stabilirea unor elemente componente ale creditului, ceea ce le plasează sub incidența art. 4 alin. 6 din Legea nr. 193/2000, care prevede că evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerințele de preț și de plată, pe de o parte, nici cu produsele și serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj ușor și inteligibil. În continuare, în cuprinsul întâmpinării, intimata reiterează apărările intimatei B. SA.
În probațiune, s-au depus copia dosarului de executare și alte înscrisuri.
Analizând actele și lucrările aflate la dosar, instanța reține următoarele:
În ceea ce privește excepția netimbrării contestației la executare, aceasta va fi respinsă, întrucât contestatorii au achitat taxa judiciară de timbru în sumă de 1.000 lei (f.51), conform art. 10 din OUG nr. 80/2013.
Cât privește inadmisibilitatea contestației la executare, existența unei legi speciale (Legea nr. 193/2000) care permite contestarea contractului în instanță sub aspectul naturii abuzive a clauzelor nu este sinonimă cu existența unei căi de atac procesuale specifice în sensul dispozițiilor art. 713 alin. 2 Cod procedură civilă, cum este spre exemplu în cazul contestării procesului-verbal de contravenție, a titlului de creanță fiscală, a actului administrativ, etc., iar dreptul de a contesta contractul pe calea dreptului comun ține exclusiv de principiul disponibilității părților. Cum în cauză titlul executoriu nu constituie o hotărâre judecătorească, ci un contract de credit bancar, iar pentru desființarea acestuia legea nu prevede o cale specială, contestatorii pot invoca motive de fond împotriva titlului executoriu, conform art. 713 alin. 2 Cod procedură civilă. Aceasta cu atât mai mult cu cât s-au invocat exclusiv critici întemeiate pe natura abuzivă a unor clauze contractuale, iar acest aspect poate fi constatat chiar și de către instanță, din oficiu, inclusiv în faza de executare silită, așa cum în mod constant se arată și în jurisprudența CJCE.
Cu privire la fondul contestației, instanța constată în fapt că între intimata B. SA Sucursala A. și contestatorii B. N. și B. A. N. s-a încheiat contractul de credit nr. 023CSF_/20.08.2007, având ca obiect acordarea de către bancă a unui împrumut în sumă de 19.000 CHF (franci elvețieni), împrumut ce trebuia restituit de către contestatori în 120 rate lunare.
Prin art. 4 din contractul menționat s-a stabilit o dobândă de 7,95% pe an, un comision de acordare de 2,50% din valoarea creditului, precum și un comision de administrare lunară de 0,30% din valoarea soldului creditului.
Contractul în discuție a fost cesionat de B. SA către intimata E. N. E. F. II BV, iar prin actele adiționale din data de 03.03.2011 și respectiv 27.12.2011 contractul a fost modificat, părțile stabilind rata dobânzii funcție de LIBOR calculat la trei luni, la care se adaugă marja fixă de 7,90%, și un comision de administrare de 0,41%.
În baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit menționat și în cadrul dosarului execuțional nr. 186/2016 al B. Soameș C. R., intimata-creditor E. N. E. F. II BV a pornit executarea silită împotriva contestatorilor-debitori, în vederea recuperării unei creanțe în sumă de 13.850,98 CHF împrumut nerestituit cu accesorii și 6.956,33 lei cheltuieli de executare silită, sens în care la data de 02.02.2016 s-au emis somația execuțională și adresele de înființare a popririi.
Referitor la clauzele contractuale privind dobânda variabilă, așa cum rezultă din prevederile art. 37 din OUG nr. 50/2010, pentru a putea percepe în mod legal o dobândă variabilă, banca are obligația de a indica în mod expres în convenția de credit indici de referință pe baza cărora vor fi calculate fluctuațiile dobânzii, dobânda variabilă fiind compusă dintr-un indice de referință EURIBOR/ ROBOR/ LIBOR la o anumită perioadă (sau din rata dobânzii de referință a BNR), în funcție de valuta creditului, la care se adăuga o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului.
Prin urmare, o clauză contractuală care autorizează banca să modifice unilateral nivelul dobânzii practicate nu este abuzivă prin ea însăși, ci numai dacă din cuprinsul convenției de credit nu rezultă care sunt indicatorii de referință obiectivi în funcție de care banca va practica ajustarea ratei dobânzii.
În cauză, câtă vreme modul de calcul al dobânzii a fost indicat în mod expres în contract, cu precizarea indicatorului de referință LIBOR, a periodicității cu care survine modificarea ratei dobânzii și a condițiilor în care operează modificarea ratei, atât în sensul majorării cât și în cel al reducerii acesteia, nu se poate reține că este vorba despre o clauză abuzivă în sensul dorit de contestatori.
Variația ratei dobânzii în modalitatea reglementată prin clauza în discuție este prevăzută de lege, este independentă de voința băncii și se raportează la fluctuațiile unui indice de referință verificabil și menționat în contract, fiind conformă art. 93 lit. f) și g) din OG nr. 21/1992 și art. 37 din OUG nr. 50/2010.
Referitor la comisionul de administrare a creditului, acesta este reglementat prin dispozițiile art. 36 alin. 3 din OUG nr. 50/2010, iar în contractul părților justificarea perceperii comisionului este cea prevăzută de lege, respectiv pentru monitorizarea, înregistrarea și efectuarea de operațiuni de către bancă în scopul utilizării/rambursării creditului acordat împrumutatului. Cât privește cuantumul comisionului de administrare (de 0,30% și apoi 0,41%) și respectiv comisionul de acordare (2,50%), acesta a fost acceptat fără rezerve de contestatori prin semnarea contractului și a actelor adiționale ulterioare, astfel încât clauzele contractuale privind aceste comisioane nu pot fi apreciate ca abuzive.
În ceea ce privește stabilizarea cursului de schimb al CHF/RON la momentul semnării contractului de credit, susținerile contestatorilor vizează riscul de hipervalorizare a monedei creditului, care, așa cum arată chiar contestatorii, constituie un eveniment imprevizibil și viitor, însă pentru ambele părți ale contractului, deci și pentru bancă. Este rezonabil pentru oricine că o valută poate cunoaște fluctuații pe piața financiară, nu și măsura acestor fluctuații, tocmai acest aspect reprezentând și riscul pe care părțile și-l asumă în momentul contractării creditului într-o monedă străină.
Acest fapt poate constitui un eveniment imprevizibil, viitor și incert, în sensul dispozițiilor art. 1271 Cod civil, datorită faptului că executarea contractului ar deveni excesiv de oneroasă pentru una dintre părți, iar apariția unui astfel de eveniment poate avea drept consecință fie adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părți pierderile și beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor, fie încetarea contractului, la momentul și în condițiile stabilite. Cu alte cuvinte, părțile pot renegocia clauzele contractuale, în condiții reciproc agreate, sau pot hotărî încetarea contractului, însă, în niciun caz, contractul nu poate continua într-o formă impusă doar de una dintre părți, cum solicită contestatorii în cauză.
Așa fiind, întrucât clauzele în discuție nu pot fi apreciate ca abuzive și văzând că nu au fost relevate alte critici de nelegalitate a actelor de executare, instanța, în temeiul textelor legale menționate, dar și ale art. 712 și urm. Cod procedură civilă, va respinge contestația la executare, ca neîntemeiată.
Văzând că nu se pune problema cheltuielilor de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția netimbrării contestației la executare.
Respinge contestația la executare formulată de contestatorii B. N. (CNP_) și B. A. N. (CNP_), ambii cu domiciliul procesual ales în București, sector 5, Calea Rahovei nr. 266-268, Clădirea 60, etaj 2, cam. 8 (la CA C. M.), în contradictoriu cu intimații E. N. E. F. II BV, cu sediul procesual ales în București, sector 2, ., parter, . Mitucă și Asociații) și B. SA (CUI_), cu sediul în București, sector 2, .. 6A.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu apel în 10 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria A..
Pronunțată în ședință publică, azi 4 mai 2016.
Președinte,Grefier,
B. CosminIovuța K.
BC/IK/ 20.05.2016/ 7 ex./ 5 ex. . Soameș C. R.)
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 3088/2016.... | Pretenţii. Sentința nr. 2477/2016. Judecătoria ARAD → |
|---|
