Contestaţie la executare. Sentința nr. 9012/2012. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9012/2012 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 09-10-2012 în dosarul nr. 9012/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9012
Ședința publică din 09 octombrie 2012
Președinte: H. B.
Grefier: A. Craițar
S-a luat în examinare contestația la executare formulată de contestatoarea Direcția G. a Finanțelor P. a Județului A. în contradictoriu cu intimatul S. Z., pentru anularea somației din 09.08.2012 emisă de B. H. P..
La apelul nominal se prezintă reprezentanta contestatoarei – c.j. B. B., lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Contestația este scutită de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 17 din Legea nr. 146/1997.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată depusă la dosar copia certificată a dosarului execuțional nr. 128/2011 al B. H. P..
Nefiind formulate cereri, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta contestatoarei solicită admiterea contestației, anularea somației și a procesului verbal privind cheltuielile de executare referitor la onorariul executorului și al avocatului în faza de executare silită.
INSTANȚA
Constată că prin contestația la executare înregistrată la Judecătoria A. la data de 22.08.2012, contestatoarea Direcția G. a Finanțelor P. a Județului A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul S. Z., anularea somației din data de 09.08.2012 emisă de către B. H. P..
Solicită admiterea excepției prematurității declanșării procedurii de executare silită, cu consecința anulării somației din 09.08.2012 emisă de B. H. P. în dosarul execuțional nr. 128/2011 și a actelor de executare silită subsecvente, iar în subsidiar, solicită acordarea unui termen de grație pentru plata obligației și suspendarea executării silite în condițiile art. 6 din O.G. nr. 22/2002 actualizată.
În motivare, contestatoarea a arătat că prin somația emisă în data de 09.08.2012 în dosarul execuțional nr. 128/2011 Biroul Executorului Judecătoresc H. P. a solicitat plata de către DGFP a Județului A., în termen de o zi de la primirea actului de executare, către creditorul S. Z. a sumei de 6.704 lei, reprezentând creanță în sumă de 5.000 lei și cheltuieli de executare în sumă de 1.704 lei.
Învederează că executorul judecătoresc în mod nelegal, încălcând prevederile art. 2 din O.G. nr. 22/2002, a trecut la executarea silită a Direcției Generale a Finanțelor P. a Județului A., așa cum rezultă din somația emisă.
Contestatoarea invocă prevederile art. 1, 2 și 3 din O.G. 22/2002 și arată că somația din 09.08.2012 emisă în dosarul execuțional nr. 128/2011 nu poate fi asimilată cu somația de plată prevăzută la art. 2 din O.G. nr. 22/2002, aceasta din urmă având rolul de punere în întârziere a debitorului, respectiv instituția publică, care va avea obligația ca din acel moment, timp de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru plata datoriei.
D. după ce au trecut cele 6 luni de la momentul solicitării efectuării plății, creditorul va putea solicita executorului judecătoresc începerea executării silite în temeiul codului de procedură civilă, respectiv emiterea primului act de executare, care este somația, conform art. 387 al. 1 Cod procedură civilă.
Prin urmare, apreciază că în speță se aplică cu prioritate prevederile O.G. nr. 22/2002, executorul judecătoresc fiind ținut a respecta aceste prevederi potrivit art. 51 din Legea nr. 188/2000.
În aceste condiții somația din 09.08.2012 a fost emisă cu nerespectarea dispozițiilor menționate anterior, fiind astfel incidente și dispozițiile art. 399 al. 2 din Codul de procedură civilă, care prevăd că, nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.
Pentru motivele arătate, contestatoarea apreciază că executarea silită a fost declanșată prematur, iar somația emisă în aceste condiții este nelegală, solicitând anularea acesteia și a actelor de executare silită subsecvente.
În subsidiar, în cazul respingerii excepției prematurității declanșării procedurii de executare silită, contestatoarea solicită acordarea unui termen de grație pentru plata obligației și suspendarea executării silite în condițiile art. 6 din O.G. nr. 22/2002.
În conformitate cu prevederile legale menționate, având în vedere că în momentul de față DGFP a Județului A. nu poate plăti suma de bani pentru care a fost somată, datorită lipsei de fonduri, deoarece această sumă nu este prevăzută în bugetul instituției, urmând a fi propusă la plată, aprobată și virată în contul de cheltuieli de judecată, motiv pentru care solicită acordarea unui termen de grație pentru plata obligației stabilite prin procesul verbal din 28.03.2011 din dosarul execuțional nr. 128/2011 al executorului judecătoresc H. P..
În ceea ce privește această solicitare, consideră că în acest moment continuarea oricăror măsuri de executare silită efectuate în temeiul Codului de procedură civilă, care constituie dreptul comun în materie, constituie o încălcare a dispozițiilor speciale și imperative ale O.G. nr. 22/2002.
Învederează că Direcția G. a Finanțelor P. a Județului A. a transmis în mod repetat către creditorul S. Z., atât pe adresa sa de domiciliu, cât și pe adresa avocatului acestuia, adrese prin care a solicitat prezentarea actelor necesare întocmirii referatului în vederea efectuării plății sumelor solicitate. Toate adresele au fost returnate de Poșta Română, fără a fi confirmată primirea acestora.
Prin adresele respective a solicitat depunerea hotărârilor judecătorești investite cu formulă executorie, în original, respectiv sentința civilă nr. 4946/26.05.2009 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._/55/2008 și decizia civilă nr. 902/R/08.12.2009 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._/55/2008, în vederea efectuării plății pe cale amiabilă a sumelor reprezentând cheltuieli de judecată, către creditorul S. Z..
Direcția G. a Finanțelor P. A., fiind în subordinea Ministerului Finanțelor P., poate efectua astfel de plăți doar în urma aprobării unor virări de credite. Aprobarea acestor virări de credite se realizează în baza metodologiei pentru plata despăgubirilor emisă prin Ordinul Ministrului Finanțelor P. nr. 2626/02.11.2010 prin care s-a aprobat procedura operațională PO-05.02 privind verificarea și plata obligațiilor bănești stabilite prin hotărâri pronunțate de instanțele judecătorești pe teritoriul Statului Român, care reglementează plata pe cale amiabilă a acestor despăgubiri.
Pentru a respecta această metodologie, a rugat creditorul să comunice la DGFP A. - Serviciul juridic, sentința civilă nr. 4946/26.05.2009 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._/55/2008 și decizia civilă nr. 902/R/08.12.2009 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._/55/2008, ambele, în original și nu fotocopii.
Conform ordinului mai sus amintit în urma cererii debitorului, însoțită de documente justificative și în urma verificării legalității titlului executoriu de către consilierul juridic desemnat de către conducătorul serviciului/compartimentului din cadrul DGFP județene, se întocmește un referat de instrumentare a cauzei, care va fi înaintat Direcției Generale Juridice din cadrul Ministerul Finanțelor P. în vederea avizării pentru legalitate și suprapunerii aprobării ordonatorului principal de credite.
În cazul în care solicitarea de punere în executare a titlului executoriu corespunde dispozițiilor legale, consilierul juridic desemnat din cadrul Direcției Generale Juridice din cadrul Ministerului Finanțelor P., întocmește avizul de legalitate, care se transmite spre aprobare ministrului finanțelor publice sau persoanei căreia i-a fost, delegată această calitate.
A arătat totodată că în conformitate cu procedura de plată a despăgubirilor pe cale amiabilă, dă curs tuturor cererilor creditorilor, existând astfel de cereri aprobate de Direcția G. Juridică din cadrul Ministerului Finanțelor P., fiind deja puse în plată sau în curs de aprobare a plății, creditorul trebuind doar să-i solicite plata despăgubirilor cuprinse în hotărârile judecătorești.
Totodată, a informat creditorul că nu poate efectua plata pe cale amiabilă a sumelor reprezentând cheltuieli de judecată, întrucât nu a depus o cerere în acest sens care să fie însoțită de sentința civilă nr. 4946/26.05.2009 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._/55/2008 și Decizia civilă nr. 902/R/08.12.2009 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._/55/2008 investite cu formulă executorie, în original, potrivit dispozițiilor art. 374 al. 1 Cod procedură civilă.
Întrucât nu s-a depus cererea și hotărârile investite cu formulă executorie în original, contestatoarea a fost în imposibilitate să înainteze documentația spre aprobarea virării sumelor reprezentând cheltuieli de judecată.
Totodată, a solicitat creditorului să depună un extras de cont, în original, în care să fie virată suma.
Adresele contestatoarei au fost returnate de Poșta Română, deși a încercat să efectueze plata sumelor solicitate către creditorul S. Z., a fost în imposibilitate de a efectua demersurile necesare plății acestor sume, neavând la dispoziție întreaga documentație necesară pentru aprobarea la plată a sumelor respective.
Acesta este și motivul pentru care contestatoarea a solicitat să fie obligat creditorul să-i comunice hotărârile investite cu formulă executorie, în original, și un extras al contului în care să fie virați banii, în original, în lipsa acestor documente Direcția G. a Finanțelor P. a Județului A. fiind în imposibilitate de a efectua demersurile necesare plății sumelor solicitate.
Solicită contestatoarea suspendarea executării silite în condițiile art. 6 al. 4 din O.G. nr. 22/2002 actualizată.
Mai mult decât atât având în vedere că în urma emiterii somației din 09.08.2012 există iminența executării forțate în caz de neplată a obligației în termen de o zi, contestatoarea solicită a se face aplicarea prevederilor art. 6 al. 5 din O.G nr. 22/2002 actualizată, respectiv să se dispună suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare formulate potrivit al. 4 al aceluiași articol.
Consideră că doar prin acordarea unui termen de grație pentru plata obligației și admiterea cererii de suspendare a executării silite se poate preîntâmpina prejudicierea D.G.F.P. a Județului A. prin continuarea unei executări silite ce se efectuează cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile în speță, respectiv prevederile O.G. nr. 22/2002 actualizată, prin urmare solicită acordarea unui termen de grație pentru plata obligației și suspendarea executării silite în condițiile art. 6 din O.G. 22/2002 actualizată.
Învederează că executarea silită demarată de executorul judecătoresc H. P. nu respectă nici prevederile Codului de procedură civilă privitoare la executarea silită. Învederează că executorul judecătoresc nu a anexat la somație și procesul verbal toate actele doveditoare pentru cheltuielile de executare în sumă totală de 1.704 lei a căror plată o solicită, motiv pentru care apreciază că aceste cheltuieli de executare sunt nejustificate. Nu înțelege ce reprezintă suma de 700 de lei pe care contestatoarea a fost somată să o plătească ca și cheltuieli de executare, deoarece nu a fost obligată prin nicio hotărâre la plata vreunei sume reprezentând onorariu avocat Sorițeu A. în cuantum de 700 lei.
Prin urmare, solicită obligarea părții adverse la comunicarea unui exemplar a actelor justificative pentru aceste cheltuieli de executare cu DGFP A..
Cu privire la onorariul executorului judecătoresc stabilit în raport cu
contractul de executare silită nr. 128, contestatoarea arată că acest onorariu nu respectă prevederile art. 37 al. 1 din Legea nr. 188/2000 actualizată privind executorii judecătorești, potrivit cărora:
(1) Executorii judecătorești au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale și maximale stabilite de ministrul justiției, cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. În cazul executării silite a creanțelor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariile maxime sunt următoarele:
a) pentru creanțele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite.
Cum valoarea creanței care face obiectul executării este în sumă de 5.000 de lei reprezentând cheltuieli de judecată la care contestatoarea a fost obligată prin decizia civilă nr. 902/R/08.12.2009 a Tribunalului A., onorariul maxim al executorului poate fi de 500 lei; în consecință, solicită reducerea onorariului executorului judecătoresc pentru a fi respectate prevederile art. 37 alin. 1 din Legea nr. 188/2000 actualizată.
Din analizarea somației și procesului verbal emise de executorul judecătoresc, se poate observa că nu se face nicio mențiune în cuprinsul acestora cu privire la existența încuviințării executării silite date de către Judecătoria A. ca și instanță de executare, motiv pentru care, contestatoarea apreciază că executarea silită a fost demarată în cauză fără existența încuviințării executării silite, invocând în acest sens dispozițiile art. 387 Cod procedură civilă.
Apreciază că executorul judecătoresc trebuia să anexeze la somație hotărârile judecătorești investite cu formulă executorie, în original.
Față de cele menționate, contestatoarea solicită admiterea excepției prematurității declanșării procedurii de executare silită, cu consecința anulării somației din 09.08.2012 emisă de către Biroul Executorului Judecătoresc H. P. în dosarul execuțional nr. 128/2011 și a actelor de executare silită subsecvente, iar în subsidiar, solicită acordarea unui termen de gratie pentru plata obligației și suspendarea executării silite în condițiile art. 6 din O.G nr. 22/2002 actualizată.
În drept se invocă dispozițiile art. 399, 400 și art. 401 Cod procedură civilă și O.G. 22/2002.
Intimatul S. Z. nu s-a prezentat în instanță și nici nu a formulat întâmpinare.
La termenul de judecată din data de 11.09.2012, instanța a dispus suspendarea provizorie a executării silite, în temeiul art. 6 al. 5 din OG nr. 22/2002.
Din actele dosarului, precum și din înscrisurile dosarului execuțional nr. 128/2011 al Biroului Executorului Judecătoresc H. P., instanța reține în fapt următoarele:
În temeiul titlului executor constituit din sentința civilă nr. 4946/26.05.2009 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._/55/2008 și decizia civilă nr. 902/R/08.12.2009 pronunțată în același dosar de Tribunalul A., investite cu formulă executorie, creditorul – intimat S. Z. a început executarea silită împotriva debitoarei contestatoare DGFP a Județului A., pentru plata creanței în cuantum de 5.000 lei stabilită prin titlul executor.
În baza acestui titlu, executorul judecătoresc H. P. a format dosarul execuțional nr. 128/2011 și a solicitat instanței de executare – Judecătoria A. – încuviințarea executării silite, care a fost admisă prin încheierea nr. 1091/28.03.2011, dată în dosarul nr._ .
În dosarul execuțional, executorul judecătoresc a emis la data de 28.03.2011 procesul verbal privind cheltuielile de executare, constând în onorar executor – 620 lei, cheltuieli de executare – 372 lei, onorar avocat în faza de executare silită – 700 lei, taxă de timbru – 12 lei (în total 1.704 lei), precum și somația la executare din data de 28.03.2011, prin care i s-a pus în vedere debitoarei să achite în termen de o zi creanța totală de 6.704 lei, reprezentând creanță și cheltuieli de executare.
Împotriva acestor acte de executare, debitoarea intimată a formulat o contestație la executare, înregistrată pe rolul Judecătoriei A. sub nr._, prin care a solicitat admiterea excepției prematurității declanșării procedurii de executare silită raportat la prevederile OG nr. 22/2002.
Prin sentința civilă nr. 6540/15.06.2011, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului, conform deciziei civile nr. 1029/31.08.2011 pronunțată de Tribunalul A., instanța a admis contestația la executare și a anulat somația din data de 28.03.2011, reținându-se în esență că, având în vedere prevederile disp. art. 1, 2 și 3 din OG nr. 22/2002, somația emisă de către executorul judecătoresc reprezintă în fapt punerea în întârziere a debitorului instituție publică, în scopul de a marca începutul perioadei de 6 luni în care legiuitorul i-a acordat acesteia posibilitatea de a executa plata datoriei stabilită prin titlul executoriu.
Întrucât debitoarea nu a achitat creanța, la data de 09.08.2012 executorul judecătoresc a emis o nouă somație, la care a atașat titlul executor și procesul verbal privind cheltuielile de executare, prin care a somat debitoarea, în baza art. 387 și urm. Cod de procedură civilă, la plata către creditorul S. Z., în termen de o zi de la primirea somației, a sumei de 6.704 lei, reprezentând creanță în sumă de 5.000 lei și cheltuieli de executare în sumă de 1.704 lei.
Împotriva acestei somații debitoarea a formulat, în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 401 al. 1 lit. a din Codul de procedură civilă, prezenta contestație, invocând din nou excepția prematurității declanșării executării silite, raportat la prevederile art. 1 și 2 din OG nr. 22/2002, care acordă instituției publice debitoare un termen de 6 luni de la primirea somației pentru a efectua plata creanței către creditor, iar în subsidiar nerespectarea prevederilor Codului de procedură civilă privitoare la executarea silită.
Cu privire la excepția prematurității cererii de executare silită raportată la prevederile OG nr. 22/2002, instanța constată că debitoarea a beneficiat deja de termenul de 6 luni prevăzut de această ordonanță, deoarece i s-a comunicat la data de 29.03.2011 o somație la executare, somație care, potrivit sentinței civile nr. 6540/15.06.2011 pronunțată în dosarul nr._, irevocabilă, a marcat începutul termenului de 6 luni.
Cum debitoarea nu a achitat în acest termen creanța, creditorul a fost îndreptățit, conform art. 3 din OG nr. 22/2002, să solicite efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă.
Prin urmare, excepția prematurității și solicitarea acordării unui nou termen pentru efectuarea plății, precum și de suspendare a executării silite sunt vădit nefondate, în condițiile în care debitoarea a cunoscut solicitarea debitorului încă din data de 29.03.2011, iar de atunci până la comunicarea somației din data de 09.08.2012 a curs un termen suficient de lung pentru a fi efectuate demersurile necesare efectuării plății creanței.
Cu privire la nerespectarea prevederilor Codului de procedură civilă privitoare la executarea silită, instanța constată că au fost invocate de către contestatoare mai multe aspecte: că nu i s-au comunicat hotărârile judecătorești investite cu formulă executorie, în original, că creditorul nu a depus un extras de cont, în original, în care să-i fie virată suma, că executarea silită a fost demarată fără existența încuviințării executării silite, că executorul judecătoresc nu a anexat la procesul verbal toate actele doveditoare pentru cheltuielile de executare, că onorariul executorului judecătoresc depășește onorariul maxim prevăzut de art. 37 al.1 din Legea nr. 188/2000, și că nu a fost obligată prin nicio hotărâre la plata vreunei sume reprezentând onorariu avocat Sorițeu A..
Referitor la aceste susțineri, instanța observă în primul rând că există încuviințarea executării silite - încheierea nr. 1091/28.03.2011 dată de Judecătoria A..
În privința comunicării, în original, a hotărârilor judecătorești ce constituie titlul executor, instanța constată că această solicitare excede dispozițiilor Codului de procedură civilă. Întrucât conform art. 3731 din cod titlul se depune la executorul judecătoresc, este firesc ca originalul hotărârilor să fie atașate dosarului execuțional, iar debitoarei să-i fie comunicate doar copii ale titlului certificate pentru conformitate de executorul judecătoresc.
De asemenea, nu poate fi primit ca un motiv pentru neplata creanței lipsa comunicării extrasului de cont, în original, în condițiile în care creditorul a demarat executarea silită, iar plata creanței se putea face în contul executorului judecătoresc, cont ce apare în toate actele emise de executor. În plus, în dosarul execuțional, care putea fi consultat cu ușurință de către reprezentanții contestatoarei, creditorul a indicat contul în care poate fi transferată suma de bani solicitată.
Referitor la procesul verbal de cheltuieli de executare, respectiv la lipsa anexării la procesul verbal comunicat contestatoarei a actelor doveditoare ale cheltuielilor, instanța constată că obligația executorului judecătoresc, potrivit art. 3717 al. 3 și art. 387 Codului de procedură civilă, este de a stabili sumele pe baza dovezilor prezentate de partea interesată (în dosarul execuțional existând dovezile respective, inclusiv chitanța de plată a onorariului de avocat în faza de executare silită, în cuantum de 700 lei) și nu de a comunica debitorului aceste dovezi, obligația de comunicare rezumându-se la procesul verbal ce constituie titlu executoriu.
În ce privește însă onorariul executorului, stabilit la suma de 620 lei, acesta depășește cuantumul prevăzut de prevederile art. 39 alin. 1 din Legea nr. 188/2000,conform cărora pentru creanțele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite. Raportat la creanța de 5.000 lei, rezultă un onorar maxim de 500 lei.
În fine, față de cuantumul onorariului executorului, instanța apreciază că onorariul avocatului în faza de executare silită este excesiv, ținând cont de împrejurarea că în această fază rolul principal aparține executorului judecătoresc. Prin urmare, în considerarea prevederilor art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă, instanța va reduce onorariul avocatului, de la suma de 700 lei la suma de 300 lei.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 399, 400, 402, și 404 Cod de procedură civilă, instanța va admite în parte contestația la executare și va dispune modificarea procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, în sensul reducerii onorariilor executorului, de la suma de 620 lei la suma de 500 lei, respectiv avocatului, de la suma de 700 lei la suma de 300 lei.
Nefiind solicitate cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatoarea Direcția G. a Finanțelor P. a Județului A., cu sediul în A., ., jud. A., în contradictoriu cu intimatul S. Z., cu domiciliul în S. G., .. 33, ., jud. C..
Modifică actele de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 128/2011, în sensul reducerii onorariului executorului judecătoresc de la suma de 620 lei la suma de 500 lei, precum și a onorariului de avocat în faza de executare silită, de la suma de 700 lei la suma de 300 lei.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 09.10.2012.
Președinte Grefier
H. B. A. Craițar
Red./dact/HB/AC;
Ex.4/2 .
Se . class="BodyText"> Contest. - DGFP a Jud. A. - A., ., jud. A.;
Intimatul - S. Z. – Sf. G., .. 33, ., jud. C..
| ← Legea 10/2001. Sentința nr. 9411/2012. Judecătoria ARAD | Pretenţii. Sentința nr. 8647/2012. Judecătoria ARAD → |
|---|
