Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 1256/2015. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1256/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 09-03-2015 în dosarul nr. 1256/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1256
Ședința publică din data de 09 martie 2015
Președinte: G. - I. B.
Grefier: A. T.
S-a luat în acțiunea civilă formulată de reclamanta U. L., în contradictoriu cu pârâtul U. S. L., având ca obiect partaj bunuri comune.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul reclamantei, av. C. E. din cadrul Baroului A. și martorii D. A. și U. I., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea este legal timbrată cu suma de 1865 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. 2 din OUG nr. 80/2013.
S-a făcut referatul cauzei, după care, sub prestare de jurământ se audiază martorii prezenți, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat ori probe de administrat, în conformitate cu prevederile art. 244 Cod procedură civilă, instanța declară cercetarea procesului încheiată și în conformitate cu prevederile art. 392 Cod procedură civilă, acordă cuvântul în dezbaterea fondului.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea cererii sale, urmând a se constata de către instanță că, imobilul ce face obiectul prezentului litigiu, a fost dobândit cu contribuția exclusivă a reclamantei și respectiv sistarea comunității de bunuri, prin atribuirea imobilului, în natură, reclamantei, fără obligarea acesteia la plata vreunei sulte către pârât, cu îndrumarea O.C.P.I. la efectuarea cuvenitelor mențiuni, cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu avocațial, sens în care depune la dosar chitanța nr. 115/18.09.2014.
Apreciază că, din înscrisurile și probele testimoniale administrate, rezultă că, imobilul a fost cumpărat de către tatăl reclamantei, solicitând astfel admiterea cererii sale.
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele :
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la această instanță la data de 02 octombrie 2014, sub numărul de dosar_, reclamanta U. L. a chemat în judecată pârâtul U. S. L., solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să constate că, imobilul situat în oraș C., ., nr. 21, jud. A., înscris în CF nr._ C., cu nr. top 706/b, compus din casă și teren în folosință, dobândit în timpul căsătoriei, a fost dobândit cu contribuția exclusivă a reclamantei, să se dispună sistarea comunității de bunuri, prin atribuirea imobilului, în natură, reclamantei, fără obligarea sa la plata vreunei sulte către pârât, cu îndrumarea O.C.P.I. la efectuarea cuvenitelor mențiuni în CF_ C., respectiv să înscrie dreptul de proprietate exclusiv asupra casei, în favoarea reclamantei și dreptul acesteia de folosință asupra terenului, concomitent cu radierea dreptului de proprietate înscris în favoarea pârâtului și a dreptului acestuia de folosință asupra terenului.
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că, prin sentința civilă nr. 439/22.01.2009, pronunțată de Judecătoria A., rămasă definitivă, s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre părți.
Reclamanta a arătat că, părțile s-au căsătorit în luna mai 1986, iar în luna iunie, la aproximativ o lună după căsătorie, tatăl acesteia, D. C. a cumpărat cu act de mână, o casă, în loc. C., ., nr. 21, pe care a achitat-o integral, în familie hotărându-se ca, acest imobil să fie al reclamantei, cu titlu de donație, părțile mutându-se în acest imobil.
S-a mai arătat de către reclamantă faptul că, în luna martie 1987, a fost încheiat contractul autentic de vânzare – cumpărare pentru imobilul din litigiu, fiind nevoie de autorizații speciale pentru încheierea acestui contract, iar cu ocazia încheierii contractului, prin care proprietarii imobilului, aceeași vânzători ca în actul de mână întocmit cu tatăl reclamante, transmiteau dreptul de proprietate, reclamantei și soțului acesteia.
Până în anul 2000, părțile au conviețuit în acest imobil, fără a aduce îmbunătățiri imobilului, ulterior plecând la muncă în străinătate.
Reclamanta a arătat că, ulterior desfacerii căsătoriei, aceasta a rămas în stăpânirea casei, pârâtul nu s-a mai interesat de starea acesteia, în prezent, reclamanta dorind să renoveze imobilul, urmând a-și stabili căminul acolo.
S-a mai arătat de către reclamantă faptul că, pârâtul nu a avut nici o contribuție la dobândirea imobilului, iar în prezent nu cunoaște date despre acesta, doar faptul că a plecat la muncă în Spania în urmă cu mai mulți ani, actualmente neavând cunoștință despre unde se află acesta.
P. toate cele relevate, reclamanta a solicitat admiterea cererii sale, astfel cum a fost formulată, întemeindu-și aceasta în drept pe prevederile art. 385, 355, 357 Cod civil, art. 914 – 934 Cod procedură civilă .
În cadrul probei cu acte, reclamanta a depus la dosar copia extrasului CF nr. 4260 C., copia contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub Încheierea nr. 3118/13.03.1987 de către notariatul de Stat Județean A., copia înscrisului intitulat „Învoială”, încheiat la data de 18.06.1986, copia sentinței civile nr. 439/22.01.2009, pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._, având ca obiect desfacerea căsătoriei, certificatul de atestare fiscală pentru persoane fizice, privind imobilul din litigiu, adeverință eliberată de către Primăria Orașului C..
În cauză au fost efectuate verificări atât de către reclamantă, cât și de către instanță, din oficiu, în baza de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor pentru identificarea domiciliului actual al pârâtului, însă domiciliul indicat pentru acesta a fost cel menționat în cadrul cererii introductive promovate, respectiv la imobilul din litigiu.
La termenul de judecată din data de 08 decembrie 2014, reclamanta a indicat adresa de e-mail al pârâtului, procedându-se la citarea acestuia și prin această modalitate, însă, pârâtul nu a răspuns la aceasta, neconfirmând primirea citației emise.
Față de această situație, la termenul de judecată din data de 12 ianuarie 2015, s-a dispus de către instanță, în conformitate cu prevederile art. 167 Cod procedură civilă, citarea pârâtului, prin publicitate, respectiv desemnarea unui curator special în vederea reprezentării intereselor acestuia, în persoana av. P. C. L., din cadrul Baroului A. .
Curatorul special a depus întâmpinare, prin serviciul registratură, la data de 26.01.2015, prin care a arătat că, solicită instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună în concordanță cu probele ce vor fi administrate în cauză, iar în situația în care va rezulta că, imobilul a fost dobândit exclusiv de către reclamantă, în urma unei donații de la tatăl acesteia, deși în timpul căsătoriei, reprezentanta pârâtului a arătat că, nu se opune admiterii acțiunii. Nu a solicitat cheltuieli de judecată.
A invocat prevederile art. 1295 din vechiul cod civil și art. 1175 Cod civil.
În drept, și-a întemeiat întâmpinarea pe prevederile art. 357 Cod civil.
Ulterior, la termenul de judecată din data de 09 februarie 2015, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod procedură civilă, s-a încuviințat de către instanță proba cu martorii D. A. și U. I., probe administrate în ședința publică din data de 09 martie 2015, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările de la dosar, instanța reține următoarele :
Părțile s-au căsătorit la data de 07.05.1986 în orașul C., iar prin sentința civilă nr. 439 din 22.01.2009 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._ căsătoria acestora a fost desfăcută, din culpa comună a celor doi soți.
Cu privire la bunurile supuse împărțelii și valoarea acestora.
Reclamanta a arătat prin cererea de chemare în judecată că masa partajabilă este formată din imobilul situat în oraș C., ., nr. 21, jud. A., înscris în CF nr._ C., cu nr. top 706/b, compus din casă și teren în folosință, în valoare de 37.920 lei.
Pârâtul nu a contestat nici faptul că acest bun face parte din masa de împărțit și nici valoarea indicată de către reclamantă.
Astfel fiind, în baza art. 983 alin. 1 Cod procedură civilă instanța va constata că bunul supus împărțelii este reprezentat de imobilul situat în oraș C., ., nr. 21, județul A., înscris în CF_ C., cu nr. top. 706/b, compus din casă și teren în folosință, în valoare de 37.920 lei.
Cu privire la cotele de contribuție ale părților la dobândirea bunului
La data de 18 iunie 1986 a fost încheiat un contract de vânzare cumpărare olograf, cu valoare de antecontract, intitulat „învoială”, prin care numitul M. I. și martora D. A., în calitate de vânzători înstrăinează către numitul D. C., tatăl reclamantei, imobilul situat în orașul C., ., nr. 21, pentru suma de 80.000 lei.
Ulterior, la data de 13.03.1987 a fost încheiat contractul autentic de vânzare cumpărare între aceiași vânzători, M. I. și D. A. și soții U. S. L. și U. L. în calitate de cumpărători, obiectul contractului fiind tot imobilul situat în orașul C., ., nr. 21. În contractul anterior menționat, autentificat sub nr. 3118/13.03.1987 de Notariatul de Stat județean A., se arată că prețul vânzării, în cuantum de 65.000 lei, a fost achitat anterior semnării contractului.
Întocmirea de către părinții reclamantei a unui contract de vânzare cumpărare olograf cu vânzătorii imobilului la doar o lună după încheierea căsătoriei părților, urmat de încheierea unui contract de vânzare cumpărare autentic cu aceeași vânzători, de această dată de către cei doi soți, naște prezumția că părțile nu au achitat prețul menționat în contractul autentic, acesta fiind achitat de către părinții reclamantei, după cum se arată în înscrisul intitulat „învoială” (fila 6).
Martora D. A., unul dintre cei doi vânzători, declară că a vândut tatălui reclamantei casa situată pe . din orașul C., pentru suma de 80.000 lei, încheind în acest sens un înscris olograf, iar banii au fost primiți în ziua întocmirii actului sub semnătură privată. Martora susține că cei doi soți U. nu au fost de față la momentul încheierii actului, la acea dată fiind împreună de aproximativ o lună și nici ea, nici M. I., nu au avut discuții cu privire la casă și nici nu au primit vreun ban de la U. L. sau soțul acesteia.
Ulterior, a fost la notar pentru a „trece casa” pe numele reclamantei, existând o înțelegere ca aceasta să primească de la părinți casa nou cumpărată, iar cealaltă soră mai mare să primească casa părintească.
Declarația acestei martore este coroborată cu cea a martorului U. I., care a arătat că a fost de față când tatăl reclamantei, D. C. a cumpărat casa de la D. A., M. M. și soțul acesteia, fiind prezentă când s-au dat banii pentru casă. Cei doi soți U. nu erau prezenți în momentul în care s-a plătit suma de bani pentru casă.
Din probele administrate instanța reține că prețul imobilul situat în oraș C., ., nr. 21, județul A., înscris în CF_ C., cu nr. top. 706/b a fost achitat exclusiv de către părinții reclamantei, fără a exista o contribuție din partea pârâtului.
De asemenea, potrivit declarațiilor martorilor ascultați imobilul se află în aceeași stare în care era la data cumpărării, fără a se fi efectuat îmbunătățiri sau alte investiții la acesta.
Fiecărui soț i se cuvine din masa partajabilă o cotă parte care se determină conform aportului adus la achiziționarea lui. Ajutorul oferit de părinții reclamantei prin achitarea exclusivă de către aceștia a sumei de bani reprezentând contravaloarea imobilului se prezumă a fi dat în favoarea copilului lor și deci reprezintă aportul reclamantei la dobândirea bunului.
Față de considerentele expuse, în baza art. 983 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța va constata că reclamanta U. L., în timpul căsătoriei, a dobândit cu o contribuție exclusivă, imobilul situat în oraș C., ., nr. 21, județul A., înscris în CF_ C., cu nr. top. 706/b, compus din casă și teren în folosință
Cu privire la modalitatea de partajare a bunului comun:
Reținând contribuția exclusivă a reclamantei la dobândirea bunului, în baza art. 983 alin. 2 raportat la art. 987 Cod procedură civilă, va sista comunitatea de bunuri a soților U. L. și U. S. L., prin atribuirea imobilului sus-identificat, în natură, reclamantei U. L., fără obligarea acesteia la sultă în favoarea pârâtului.
În temeiul art. 888 Cod civil, va îndruma OCPI A. – Biroul de Carte Funciară, să efectueze cuvenitele mențiuni în CF_ C., conform prezentei hotărâri.
Cu privire la cheltuielile de judecată:
Având în vedere că cererea reclamantei a fost admisă în totalitate, constatându-se contribuția exclusivă a acesteia la dobândirea bunului, în temeiul art. 453 alin 1 Cod procedură civilă, va obliga pârâtul U. S. L. la 3064,5 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei, reprezentând 1864,5 lei taxă judiciară de timbru și 1200 lei onorariu de avocat.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea civilă formulată de reclamanta U. L., CNP_, domiciliată în oraș C., ., nr. 21, județul A. cu domiciliul procesual ales în C., ., jud. A., în contradictoriu cu pârâtul U. S. L., CNP_, cu domiciliul în oraș C., ., nr. 21, județul A. și în consecință:
Constată că reclamanta U. L., în timpul căsătoriei, a dobândit cu o contribuție exclusivă, imobilul situat în oraș C., ., nr. 21, județul A., înscris în CF_ C., cu nr. top. 706/b, compus din casă și teren în folosință.
Sistează comunitatea de bunuri a soților U. L. și U. S. L. prin atribuirea imobilului sus-identificat, în natură, reclamantei U. L..
Îndrumă OCPI A. – Biroul de Carte Funciară, să efectueze cuvenitele mențiuni în CF_ C., conform prezentei hotărâri.
Obligă pârâtul U. S. L. la 3064,5 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.
Cu drept de apel, care se depune la Judecătoria A., în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 09 martie 2015.
Președinte Grefier
G. I. B. A. T.
Red./ dact.
G.I.B/A.T/02.04.2015
5 ex. / 3 . comunică cu: reclamanta U. L., cu domiciliul procesual ales în C., ., jud. A.,
pârâtul U. S. L., cu domiciliul în oraș C., ., nr. 21, județul A.
- prin curator special P. C. L. – A., ., jud. A.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Curatelă. Încheierea nr. 625/2015. Judecătoria ARAD → |
|---|
