Plângere contravenţională. Sentința nr. 5021/2013. Judecătoria BACĂU
Comentarii |
|
Sentința nr. 5021/2013 pronunțată de Judecătoria BACĂU la data de 26-06-2013 în dosarul nr. 17066/180/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5021/2013
Ședința publică din 26 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: I. B.
Grefier: I. S.
Pe rol fiind pronunțarea cauzei civile privind petentul L. E. și intimatul I.P.J. B.-POLIȚIA MUN.B., având ca obiect plângere contravetionala .
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 19 iunie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată când, din lipsă de timp pentru deliberare a fost amânată pronunțarea pentru data de 26 iunie 2013.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cerere înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 11.12.2012 sub nr_ petentul L. E. a formulat în contradictoriu cu intimata I. B.-Poliția Municipiului B. plângere împotriva procesului verbal . nr_ din 22.11.2012 solicitând anularea acestuia, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
În motivare a arătat că procesul verbal nu i-a fost comunicat fiind astfel lovit de nulitate, că nu este prevăzută posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii, i s-a încălcat dreptul de a face obiecțiuni, nu sunt precizate împrejurările săvârșirii faptei. Cu privire la temeinicia procesului verbal a arătat că fapta nu există întrucât . SA înstrăinase patrimoniul și practic nu mai există valori ce trebuie păzite. Totodată petentul susține că a fost încălcat principiul ne bis in idem intrucât a mai fost sancționat anterior.
În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, martori, expertiză, interogatoriu pârâtă și a depus la dosar procesul verbal atacat și dovada comunicării.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În apărare a arătat că procesul verbal a fost întocmit în lipsa contravenientului și ulterior a fost comunicat. Intimata arată că sub aspectul legalității procesul verbal întrunește cerințele prevăzute de art 16 și art 17 din OG 2/2001. Totodată a arătat că faptele s-au desfășurat în contextul dat, iar agentul constatator nu a făcut decât să încadreze faptele săvârșite și să aplice prevederile legale.
În drept a invocat dispozițiile art 115-118 C.proc.civ, art 5 alin 3 din Legea 333/2003 și art 21 alin 3 din OG 2/2001.
În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus la dosar procesul verbal atacat, dovada comunicării procesului verbal, declarații, sesizare, dovada de primire, fisă intervenție la eveniment, procese verbale, raport.
La termenul din data de 27.03.2013 instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisuri și un martor, pentru intimata proba cu înscrisuri si din oficiu a dispus citarea martorului asistent.
Petentul a depus la dosar înscrisuri.
La termenul din 15.05.2013 instanța a audiat martorul P. V. propus de petent.
La termenul din 19.06.2013 s-a constatat imposibilitatea audierii martorului asistent.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr_ din 14.11.2012 petentul L. E. în calitate de administrator la . SA B. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 2000 lei conform art 60 lit c din și art 61 alin 1 lit b din Legea 333/2003 pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art 5 alin 3 din același act normativ reținându-se în sarcina sa că în data de 12.11.2012 ora 12.00 la . SA pe Calea Republicii nr 199 nu a întocmit plan de pază prin care să stabilească caracteristici obiectiv pazit, număr posturi de pază, amenajări, consemn posturi pentru societate, la acest punct de lucru având loc mai multe furturi.
Conform art. 60 lit c din Legea 333/2003 constituie contravenție neîntocmirea planului de pază, conform art. 5 alin. (3).
Art 5 alin 3 prevede că prin planul de pază se stabilesc în principal: caracteristicile obiectivului păzit, în zona respectivă, numărul de posturi și amplasarea acestora, necesarul de personal pentru pază, amenajările, instalațiile și mijloacele tehnice de pază și de alarmare, consemnul posturilor, legătura și cooperarea cu alte organe cu atribuții de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor și persoanelor și modul de acțiune în diferite situații. De asemenea, vor fi prevăzute și regulile de acces, potrivit dispozițiilor conducătorului unității, precum și documentele specifice serviciului de pază.
Potrivit art. 61 alin 1 lit b contravenția menționată se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei.
Potrivit art 34 din OG 2/2001, instanta investita cu solutionarea plangerii analizeaza legalitatea si temeinicia procesului verbal si hotaraste asupra sanctiunii.
Sub aspectul legalitățiiprocesului verbal, instanța constată că au fost respectate condițiile formale prevăzute de OG 2/2001 privind întocmirea procesului verbal, neintervenind vreo cauza de nulitate absolută. Acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute sub sancțiunea nulității conform art 16 si art 17 din OG 2/2001, fiind încheiat cu respectarea prevederilor legale.
În ceea ce privește motivele de nelegalitate invocate de petent, instanța apreciază că acestea sunt neîntemeiate și nu pot avea drept consecință anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor.
În ceea ce privește comunicarea procesului verbal, instanța reține că necomunicarea procesului verbal nu constituie motiv de nelegalitate al acestuia și nu poate atrage sancțiunea nulității. Din probele de la dosar instanța reține însă că actul sancționator, fiind întocmit în lipsa contravenientului, a fost comunicat acestuia la data de 22.11.2012, fiindu-i înmânat efectiv petentului.
Instanța apreciază că este neîntemeiat și motivul de nelegalitate invocat de petent cu privire la încălcarea dreptului de a face obiecțiuni. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001, în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal. Acesta ipoteza are in vedere situatia in care contravenientul a fost de fata la momentul intocmirii procesului verbal, or in speta procesul verbal a fost intocmit in lipsa petentului. Astfel, intimata nu avea cum sa ii aduca la cunostinta posibilitatea de a face obiectiuni.
Totodată, instanța reține că agentul constatator a făcut o descriere suficientă a faptei fiind indicate împrejurările contravenției, astfel încât aceasta să poată fi supusă analizei instanței .
În ceea ce privește posibilitatea achitării în 48 de ore a jumătate din minimul amenzii, instanța reține că potrivit art 16 alin 1 din OG 2/2001 în cuprinsul procesului verbal trebuie indicată posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate. Această mențiune este prevăzută sub sancțiunea nulității relative. Instanța constată că în Legea 333/2003 nu se prevede posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii în termen de 48 de ore, astfel că în procesul verbal nu se putea face această mențiune, în caz contrar fiind eludate dispozițiile legale.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional este un mijloc de proba care nu face dovada vinovatiei petentei, ci dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul .
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007). Petentul beneficiaza de o prezumtie de nevinovatie care insa nu este absoluta, dupa cum nu este absoluta nici prezumtia de legalitatea si temeinicie a procesului verbal.
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
In ceea ce priveste probatoriul, art. 34 din OG nr. 2/2001 dispune că instanța îl va asculta pe titularul plângerii și va administra orice probe prevăzute de lege pentru a stabili temeinicia și legalitatea procesului-verbal.
Art 2 alin 1 prevede că societățile comerciale, indiferent de natura capitalului social, care dețin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unități, sunt obligate să asigure paza acestora.
Potrivit art 4 răspunderea pentru luarea măsurilor de asigurare a pazei bunurilor și valorilor deținute cu orice titlu revine conducătorilor unităților prevăzute la art. 2 alin. (1). Astfel, instanța reține că răspunderea privind întocmirea planului de protecție revine și petentului in calitate de administrator al societății.
Instanța reține că petentul a invocat faptul că societatea al cărui administrator este a înstrăinat patrimoniul și nu mai avea nici un bun pentru care sa se impună un plan de pază.
Din probele de la dosar instanța reține că petentul nu a făcut dovada, deși era singurul în măsură, că . SA nu mai deținea nici un fel de bunuri sau valori la adresa din Calea Republicii nr 199. În lipsa altor probe, instanța nu poate reține că prin contractul de vânzare cumpărare depus la dosar s-au înstrăinat efectiv toate bunurile societății și că în prezent aceasta nu mai deține nici un bun. Totodată martorul audiat în cauză, propus de petent a declarat că societatea își desfășoară activitatea în spațiul administrativ din față, într-o hală mai sunt niște chiriași, iar restul construcțiilor (vreo 5-6 hale) sunt dezafectate.
Față de aceste împrejurări, instanța reține că petentul, față de dispozițiile legale menționate, trebuia să întocmească un plan de pază, ori în speță nu s-a făcut dovada întocmirii acestui plan în mod valabil.
Instanța nu poate primi motivul invocat de petent că a fost încălcat principiul ne bis in idem întrucât a mai fost sancționat pentru aceeași fapta. Instanța apreciază că nu este vorba de aceeași faptă ci sunt fapte diferite. Față de natura contravenției, ce presupune durată in timp deci un caracter continuu, aceasta se epuizează la momentul constatării faptei. După această dată a epuizării, cel în cauză se face vinovat de o nouă contravenție de același gen, cu același conținut, dat distinctă.
Față de aceste împrejurări, instanța apreciază că procesul verbal este legal și temeinic întocmit.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientei și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Dispozitiile legale incalcate si pentru care a fost sanctionat contestatorul au drept scop reglementarea unui cadru corespunzator în vederea asigurării siguranței obiectivelor, bunurilor și valorilor împotriva oricăror acțiuni ilicite care lezează dreptul de proprietate, existența materială a acestora, precum și a protejării persoanelor împotriva oricăror acte ostile care le pot periclita viața, integritatea fizică sau sănătatea.
Instanța reține că sancțiunea contravențională au un scop mixt, preventiv-represiv. Din probele administrate, respectiv din adresa emisă de OPJ nr_ din 10.06.2013 că petentul a înaintat Secției 1 de Poliție planul de pază nr 215 din 31.03.2013, însă a fost restituit petentului pe motiv că nu era corespunzător. Martorul audiat in cauză a arătat că societatea are angajați vreo 3 paznici care supraveghează bunurile societății. Față de aceste împrejurări, având în vedere criteriile de individualizare, instanța apreciază că sancțiunea amenzii în cuantum de 2000 lei este prea mare, față de gradul de pericol social al faptei, sancțiunea avertismentului fiind suficientă.
Față de aceste împrejurări, instanța va admite în parte plângerea contravențională și va înlocui sancțiunea amenzii cu avertisment.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul L. E., domiciliat în Dărmănești, . jud.B. în contradictoriu cu intimata I. B. – Poliția Municipiului B. .
Înlocuiește sancțiunea amenzii în cuantum de 200 lei aplicată prinh procesul verbal . nr._ din 14.11.2012 cu avertisment și exonerează petentul de plata amenzii .
Menține celelalte dispoziții ale procesului verbal atacat .
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare .
Pronunțată în ședința publică, azi, 26 Iunie 2013 .
Președinte, I. B. | ||
Grefier, I. S. |
Red/Tehnored I.B 18.07.2013
Ex.4
← Pretenţii. Sentința nr. 2156/2013. Judecătoria BACĂU | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5081/2013.... → |
---|