Plângere contravenţională. Sentința nr. 822/2013. Judecătoria BAIA MARE
| Comentarii |
|
Sentința nr. 822/2013 pronunțată de Judecătoria BAIA MARE la data de 29-01-2013 în dosarul nr. 8222/182/2012
cod operator 4193
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
JUDECĂTORIA BAIA M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 822/2013
Ședința publică din 29 Ianuarie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. I. R.
Grefier A. P.
Pe rol este soluționarea cauzei civile privind pe petentul M. M. I. și pe intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI MARAMUREȘ, având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 22 ianuarie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 29 ianuarie 2013.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia M., la data de 05.07.2012, sub numărul_, petentul M. M. I. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI MARAMUREȘ, să dispună anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/09.06.2012, încheiat de intimat.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data de 09.06.2012, în jurul orei 14, în timp ce conducea autoturismul marca Skoda F., înmatriculat cu numărul_, proprietate a firmei la care este angajat, în localitatea Buciumani, a fost oprit de un agent de poliție căruia i-a prezentat spre control permisul de conducere (actul de identitate nu l-a avut asupra sa) și actele autovehiculului. Agentul i-a adus la cunoștință că a fost înregistrat circulând cu viteza de 90 km/h, în localitate, deși, potrivit petentului, nu a circulat cu mai mult de 60 km/h. Petentul a semnat actul de constatare fără a avea obiecțiuni, crezând spusele agentului, conform cărora sancțiunea aplicată a fost avertismentul, observând doar ulterior că actul nu era complet, agentul înscriind apoi cuantumul amenzii aplicate.
Prin completarea ulterioară a procesului verbal de contravenție, agentul constatator a dat dovadă de rea credință, dovedită și prin faptul că nu a trecut în cuprinsul actului, ca martor, pe persoana care se afla în mașină cu petentul, respectiv pe numitul I. A..
Petentul a mai susținut că descrierea faptei nu a fost realizată în mod corespunzător. Astfel, din aceasta nu reiese că petentul a depășit viteza legală în localitate, fiind menționate doar categoria drumului public și numele localității, iar în privința autoturismului, a fost menționată doar marca Skoda, fără a se arăta numărul de înmatriculare al mașinii.
Plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 19 și 31 din O.G. nr. 2/2001 și ale art. 105 din O.U.G. nr. 195/2002.
În probațiune, a fost depusă copia procesului verbal contestat (f.4) și s-a solicitat încuviințarea probei testimoniale cu martorul I. A..
Acțiunea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, potrivit art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997.
La data de 18.09.2012 și 21.09.2012, prin registratura instanței, intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună respingerea plângerii formulate ca nefondată.
În apărarea sa, intimatul a arătat că petentul a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 48 din O.U.G. nr. 195/2002 și a celei prevăzute de art. 147 alin. 1 din Regulamentul pentru aplicarea O.U.G. nr. 195/2002, pentru aceea că la data de 09.06.2012, ora 14.10, în calitate de conducător auto a condus autoturismul marca Skoda, cu numărul de înmatriculare_, pe D.N. 1C, prin localitatea Buciumi, cu viteza de 90 km/h, fiind înregistrat de aparatul video radar verificat și omologat metrologic, montat pe autovehiculul aparținând Poliției Române, cu număr de înmatriculare_ . Totodată, acesta nu avea asupra sa cartea de identitate.
Faptele petentului au fost încadrate juridic în mod corect, iar sancțiunea amenzii în cuantum de 420 lei, pentru prima faptă, și sancțiunea avertismentului, pentru cea de a doua, au fost în mod corect individualizate.
Se arată că procesul verbal . nr._/09.06.2012 este legal și temeinic, fiind întocmit cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001. De asemenea, acesta se bucură de o prezumție relativă de legalitate și veridicitate în ceea ce privește situația de fapt și de drept reținută în cuprinsul său, care poate fi combătută de către petent prin administrarea probei contrare, în condițiile art. 1169-1170 C.civ.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115 și urm. C.proc.civ.
În probațiune, au fost anexate întâmpinării: CD-ul cuprinzând înregistrarea contravenției reținute în sarcina petentului (f.20), omologarea și verificarea metrologică a aparatului radar cu care a fost constatată contravenția (f.24, 25), atestatul de operator radar al agentului constatator (f.23) și raportul agentului constatator (f.26).
La termenul din data de 22.01.2012, instanța, în temeiul art. 167 C.proc.civ. a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile și cu înregistrarea video, aflate la dosar, apreciindu-le legale, verosimile, pertinente și concludente în soluționarea cauzei. La același termen, a fost audiat martorul I. A. (f.44).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/09.06.2012 încheiat de INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI MARAMUREȘ, petentului M. M. I. i-au fost aplicate sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 420 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 48 din O.U.G. nr. 195/2002 și sancțiunea avertismentului, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 147 alin. 1 din Regulamentul pentru aplicarea O.U.G. nr. 195/2002.
În cuprinsul procesului-verbal de contravenție s-a reținut faptul că în data de 09.06.2012, ora 14.14, în calitate de conducător auto, petentul a condus autoturismul înmatriculat cu numărul_, marca Skoda, pe D.N. 1C, prin localitatea Buciumi, cu viteza de 90 km/h, fiind înregistrat de aparatul video radar Autovision, montat pe autovehiculul aparținând Poliției Române, cu număr de înmatriculare_ . Totodată, acesta nu a avut asupra sa cartea de identitate.
Plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 32 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.
Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Analizând modul de întocmire a procesului-verbal din perspectiva legalității, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Asupra motivelor de nulitate relativă invocate de către petent, instanța constată că descrierea faptei a fost realizată în mod corespunzător. Actul de constatare a fost încheiat și cu respectarea prevederilor art. 19 din O.G. nr. 2/2001, în condițiile în care a fost întocmit în prezența contravenientului, care l-a și semnat, iar prezența martorului este necesară doar în cazul refuzului contravenientului de a semna sau al absenței acestuia.
Referitor la încălcarea dreptului petentului de formula obiecțiuni, prin aceea că i s-a dat procesul verbal spre semnare, înainte de a fi completat cu sancțiunea amenzii, având astfel impresia că va fi sancționat doar cu avertisment (aspecte care nici nu au fost dovedite de către petent), se reține că acesta nu a suferit astfel o vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului de constatare. De altfel, acesta a avut ocazia să formuleze obiecțiunile prin plângerea contravențională, care reprezintă cea mai energică manifestare a acestui drept.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși a fost încheiat de un agent al forței publice, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nu se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și legalitate în privința vitezei cu care a circulat mașina condusă de petent la momentul constatării săvârșirii faptei, întrucât aceasta nu poate fi percepută în mod direct de către agent. Din acest punct de vedere, incumbă intimatului sarcina de a face dovada, prin probe neîndoielnice, că cele consemnate corespund realității.
În scopul dovedirii stării de fapt consemnate în cuprinsul procesului verbal contestat, intimatul a depus la dosar înregistrarea video a contravenției reținute în sarcina petentului, aflată pe hard disk (f.20).
În urma vizionării înregistrării video depuse la dosar, instanța constată că în data de 09.06.2012, la ora 14.14, autoturismul Skoda cu număr de înmatriculare_ a circulat cu viteza de 90 km/h, surprinsă astfel la momentul 14.14.47.
Asupra locului unde a fost surprinsă fapta, instanța reține că acesta poate fi constatat în mod direct de către agentul constatator, deci realitatea acestui aspect se prezumă în mod relativ, sarcina probei contrare aparținând petentului. Întrucât petentul nu contestă că fapta reținută în sarcina sa s-a petrecut pe raza localității Buciumi, instanța constată că la momentul înregistrării cu aparatul radar, petentul circula în localitate, unde limita vitezei legale este de 50 km/h.
Din actele depuse la dosar de către intimat, reiese că cinemometrul din cauză, care este un model aprobat de Biroul Român de Metrologie Legală (f.25), a fost verificat metrologic potrivit Buletinului de verificare metrologică regăsit la fila 24 din dosar, iar agentul constatator care a întocmit procesul verbal contestat are atestat de operare a cinemometrului prin care a fost înregistrată viteza (f.23).
Cu privire la cea de a doua contravenție reținută în sarcina petentului – de a nu avea asupra sa cartea de identitate – se observă că aceasta a fost recunoscută de către petent.
Prin urmare, instanța constată că procesul verbal este temeinic, starea de fapt redată în cuprinsul lui fiind conformă cu realitatea.
Sub aspectul individualizării sancțiunilor aplicate, instanța reține dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările in care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Astfel, în privința sancțiunii amenzii contravenționale, stabilită în cuantum minim, și a sancțiunii avertismentului, instanța apreciază că acestea au fost corect individualizate.
În consecință, va respinge plângerea formulată ca nefondată și va menține dispozițiile procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/09.06.2012, încheiat de intimat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de către petentul M. M. I., domiciliat în comuna A. S., ., jud. Sibiu, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI MARAMUREȘ, cu sediul în Baia M., .. 37, jud. Maramureș, ca nefondată.
Menține dispozițiile procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/09.06.2012, încheiat de intimat.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
D. I. RUSUADRIANA P.
Red. D.I.R/ dact. A.P./ 4 ex./ 1 martie 2013
| ← Plângere contravenţională. Încheierea nr. 4634/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2671/2013.... → |
|---|
