Reziliere contract. Sentința nr. 1323/2013. Judecătoria BĂILEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1323/2013 pronunțată de Judecătoria BĂILEŞTI la data de 17-04-2013 în dosarul nr. 4099/183/2011
Dosar nr._ - rezoluțiune contract de întreținere -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BĂILEȘTI JUDETUL D.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1323
Ședința publică de la 17.04.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - V. P. - președinte judecătorie
Grefier – A. D.
x.x.x.x
Pe rol pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din 11 aprilie 2013 consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta hotărâre având ca obiect judecarea acțiunii civile pentru rezoluțiune contract de întreținere așa cum a fost precizată formulată de reclamanta B. Nicolița împotriva pârâților D. I. și D. C..
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat că la data de 16.04.2013 reclamanta a depus la dosar concluzii scrise, plângerea formulată înregistrată la Poliția Municipiului Băilești sub nr._ la 8.04.2013 și chitanța nr._ din 11.04.2013 privind onorariul de avocat, iar la data de 17 aprilie 2013 prin Serviciul Registratură al acestei instanțe pârâții au depus la dosar concluzii scrise.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată la 24.10.2011, sub nr._ reclamanta B. Nicolița a chemat în judecată pe pârâții D. I. și D. C. solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună rezilierea contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 1885 din 10 noiembrie 2008, repunerea în situația anterioară a reclamantei, ca proprietar al imobilului compus din casă construită din cărămidă cu trei camere, sală și hol, acoperită cu țiglă și terenul intravilan aferent în suprafață de 1100 mp, având număr cadastral provizoriu 1061, obligarea pârâților la plata unei sume de bani echivalentă cu întreținerea neacordată la care s-au obligat prin contractul de întreținere și la cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii a arătat că pârâții i-au acordat întreținere doar în primele șase luni după încheierea contractului, după care au supus-o la rele tratamente, suferințe și privațiuni și nu și-au respectat obligația de întreținere, respectiv de a-i asigura alimente, combustibil, asistență medicală și tratament în caz de boală.
A depus la dosar o chitanța privind achitarea taxei de timbru de 25 lei, contractul de întreținere autentificat sub nr. 1885 la 10.11.2008 de BNP B. A., timbru judiciar și titlul de proprietate nr. 793-_ din 23.11.1993.
La data de 17.11.2011 reclamanta a formulat cerere de ajutor public judiciar solicitând scutirea de plata taxei de timbru în sumă de 1734,21 lei .
Prin încheierea din 26.11.2012 a fost admisă în parte cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamanta B. Nicolița și s-a dispus acordarea ajutorului public judiciar în sensul reducerii taxei de timbru de 1734,21 cu 50%.
La data de 29.11.2012 reclamanta a depus la dosar chitanța privind achitarea taxei de timbru în sumă de 1735 lei.
La data de 13.12.2012 reclamanta a depus la dosar precizare de acțiune prin care a solicitat să se constate nulitatea contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere încheiat la 10.11.2008 și autentificat sub nr. 1885, iar în subsidiar a solicitat rezoluțiunea contractului de întreținere în temeiul art. 1020 cod civil și repunerea în situația anterioară încheierii contractului.
În motivare reclamanta a arătat că prin contractul de întreținere menționat a dat pârâților imobilul proprietatea sa contra prestației de întreținere și că notarul nu a respectat prevederile art. 30 din legea 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice și nu a înserat clauza prin care își rezerva un drept de uzufruct viager și în această situație contractul încheiat nu este valabil, urmând să se constate nulitatea acestuia.
De asemenea a arătat că pârâții nu și-au respectat obligația asumată în contract privind întreținerea care presupune pe lângă prestația materială și o componentă psihologică, acordându-i întreținere doar în primele luni, după care și-au schimbat comportamentul, pârâții neacordându-i mâncare fiind nevoită să apeleze la vecini și nu au permis să primească vizite .
În motivarea cererii reclamanta a mai arătat că la scurt timp după ce au dobândit imobilul pârâții au început să execute lucrări de întreținere la imobil doar în propriul folos ( pentru a lua copii în plasament ), iar pe ea au lăsat-o să trăiască în condiții mai rele decât cele pe care le avea până la venirea lor, toate acestea fiind de natură a-i crea un sentiment de amărăciune profundă având în vedere că a fost supusă la rele tratamente și presiuni psihice ca urmare a solicitărilor repetate de a–și părăsi propria casă, cu scopul de a-i grăbi sfârșitul.
În drept a invocat disp. art. 1020 Cod civil.
La data de 10 ianuarie 2013 pârâții au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii privind constatarea nulității contractului de întreținere intervenit între părți având în vedere că la data încheierii contractului reclamanta nu beneficia de asistența socială acordată la cerere potrivit art. 27 din legea 17/2000, astfel că prezența unui reprezentant al autorității tutelare nu se impunea și respingerea cererii privind rezoluțiunea contractului de întreținere ca neîntemeiată având în vedere că reclamanta este cea care refuză întreținerea din partea lor. Pârâții au arătat că după ce s-au mutat în domiciliul reclamantei în primăvara anului 2009 au început să renoveze casa treptat pentru că nu aveau posibilități materiale, până în prezent renovând două camere în care locuiesc în sensul că au montat termopan la geamuri și uși, au placat cu rigips pereții și tavanul camerelor, au văruit, au montat parchet într-o cameră și gresie în cealaltă, după care au dorit să renoveze și camera reclamantei dar aceasta a refuzat și s-a adresat organelor de poliție care le-au pus în vedere să nu mai facă nicio modificare la camera în care locuiește reclamanta.
De asemenea pârâții au arătat că reclamanta are un comportament contradictoriu față de ei și că are perioade când acceptă întreținerea, după care refuză, nu le permite să îi spele hainele, refuză să primească mâncarea, a închis magazia cu lacăt, interzicându-le accesul și mai mult umblă prin gunoaie și aduce acasă resturile pe care le depozitează pe holul casei unde își ține pisicile și câinii.
În drept au invocat dispozițiile art. 115 Cod procedură civilă.
Pârâții au depus la dosar chitanțe, facturi fiscale, adeverința nr._ din 10.12.2012 emisă de Primăria Municipiului Băilești, rezoluția nr. 1285/P/2009 din 29.01.2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Băilești, plângerea din 05.08.2010, contractul de execuție tâmplărie PVC nr. 3 din 27.01.2009, contractul execuție jaluzele verticale nr. 10 din 12.03.2009, contractul de asigurare nr._, avize de însoțire a mărfii și contractul de asigurare obligatorie a locuinței nr._.
Reclamanta a depus la dosar adresa nr._ din 23.05.2012 emisă de Primăria Municipiului Băilești, declarația martorei V. V. dată în dosarul nr._ al Judecătoriei Băilești, biletul de ieșire din spital din 1.03.2010, adeverința medicală, adresa din 4.09.2012 emisă de Cabinet Individual I. V. D. către Primăria Băilești, adresa nr._ din 20.09.2012 emisă de Primăria Municipiului Băilești, notificare către pârâți din 19.07.2010, declarația extrajudiciară a numitei P. Florența din 15.10.2012, anchete sociale efectuate la domiciliul reclamantei la data de 18.01.2010 și 22.01.2010, plângerea reclamantei înregistrată la P. de pe lângă Judecătoria Băilești la data de 17.07.2012, plângere reclamantei înregistrată la Poliția Municipiului Băilești în data de 4.12.2012 și două avize de însoțire a mărfii.
În cauză s-au luat interogatorii pârâților la cererea reclamantei și reclamantei la cererea pârâților, au fost audiați martorii S. I., B. E., L. I., B. F., M. M. și P. F. și a fost atașat dosarul nr._ al Judecătoriei Băilești.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
La data de 10.11.2008 între reclamantă și pârâți s-a încheiat contractul de întreținere autentificat sub nr. 1885 din 10.11.2008 de BNP A. B. cu sediul în Băilești. Potrivit dispozițiilor cuprinse în contract reclamanta a dat în deplină proprietate celor doi pârâți imobilul proprietatea sa situat în Băilești .. 8 compus din teren intravilan cu suprafața de 1100 mp, conform actului de proprietatea ( 1111 mp rezultată din măsurătorile cadastrale ) împreună cu o casă construită din cărămidă compusă din trei camere, sală și hol, acoperită cu țiglă, iar pârâții și-au asumat obligația de a asigura reclamantei întreținere corespunzătoare pe tot timpul vieții, respectiv să-i asigure alimentele necesare și prepararea hranei, combustibilul necesar pe timp de iarnă, asistență medicală și tratament în caz de boală, iar după deces să-i asigure înmormântarea pe cheltuiala lor, potrivit obiceiurilor locale.
După încheierea contractului de întreținere, pârâții s-au mutat în imobilul reclamantei și până anul 2009 s-au înțeles bine, după care reclamanta a început să refuze mâncarea și să dea rufele la spălat pretinzând că pârâții încearcă să o otrăvească și nu-i spală bine rufele.
La data de 10.03.2009 reclamanta a formulat acțiune pentru rezoluțiunea contractului de întreținere împotriva pârâților ce a format obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Băilești.
Prin sentința civilă nr. 1220 din 24.06.2009 stată în dosarul sus menționat a fost respinsă acțiunea civilă pentru rezoluțiune contract de întreținere formulată de reclamanta B. Nicolița împotriva pârâților D. I. și D. Contanța
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, iar prin decizia civilă nr. 2388 din 4.12.2009 pronunțată de Tribunalul D. a fost respins recursul declarat de reclamanta B. Nicolița împotriva sentinței civile nr. 1220 din 24.06.2009 pronunțată de Judecătoria Băilești.
Ulterior, la data de 11.03.2011 și 21.09.2011 reclamanta a mai promovat două acțiuni pentru rezoluțiunea contractului de întreținere ce au format obiectul dosarelor nr._ și_ , acțiuni ce au fost anulate ca netimbrate prin sentințele civile nr. 1002 din 26.04.2011 și 2114 din 10.10.2011.
Ultima acțiune ce face obiectul prezentului dosar a fost formulată la 24.10.2011, reclamanta solicitând într-o primă teză să se constate nulitatea contractului de întreținere, iar într-o altă teză rezoluțiunea contractului de întreținere pentru neexecutarea culpabilă a obligației de întreținere de către pârâți.
Analizând cererea privind constatarea nulității contractului de întreținere în raport de dispozițiile legii 17/2000, instanța constată că acesta este neîntemeiată. Față de dispozițiile art. 30 din legea 17/2000, instanța constată că această lege nu prevede obligativitatea prezenței reprezentantului Autorității Tutelare la încheierea contractului, ci numai acordarea asistenței în vederea încheierii unui astfel de contract, la cerere sau din oficiu și că lipsa asistenței nu se sancționează cu nulitatea contractului întrucât nicio dispoziție legală nu prevede acest lucru.
În ceea ce privește respectarea obligației de întreținere de către pârâți, instanța constată că din probele administrate în cauză rezultă refuzul reclamantei de a primi întreținere .
După ce pârâții s-au mutat în domiciliul reclamantei, o perioadă de timp de circa 6 luni s-au înțeles bine, după care reclamanta și-a schimbat comportamentul și a început să refuze mâncarea, să i se facă curat în cameră și să i se spele rufele pentru motive hilare de genul " pârâții vor să mă otrăvească" sau "nu-mi place cum îmi spală rufele", susținând că după ce pârâta îi spală rufele " o mănâncă pielea".
Martorul B. F. audiat în cauză a declarat că după ce pârâții s-au mutat în domiciliul reclamantei au făcut mai multe investiții, în sensul că au pus termopan la casă, au construit gard de beton cu porți metalice, au pus gresie și faianță și că de la un vecin a aflat că reclamanta refuză întreținerea acordată de pârâți. Același martor a relevat și faptul că a văzut-o pe reclamantă în timp ce urca la etajul 4 la familia S. pentru a-i spăla rufele spunând că " după ce îi spală rufele pârâta o mănâncă pielea " și că
" bănuiește că pârâta îi pune ceva în apă și din acest motiv o mănâncă pielea".
În depoziția sa, același martor a relevat și aspectul că locuiește în blocul de vis-a-vis de locuința reclamantei și că nu are cunoștință despre faptul că pârâții ar fi agresat-o vreodată pe reclamantă așa cum susține aceasta și faptul că în toamna anului 2012 a mers la pârât pentru a-i da doi știuleți de porumb pentru a pune varză la murat, iar acesta i-a spus că nu-i poate da întrucât cheile sunt la reclamantă.
Martorul L. I. a declarat că înainte de a se muta pârâții în domiciliul reclamantei mergea la aceasta și îi ara în curte și că în urmă cu doi ani, după ce a arat în curte a fost plătit de pârât care l-a servit chiar cu un pahar de bere pe el și pe reclamantă . Același martor a menționat faptul că de mai multe ori s-a întâlnit cu reclamanta, dar niciodată aceasta nu i-a spus că pârâții ar avea un comportament necorespunzător față de ea și că anterior încheierii contractului de întreținere cu pârâții "a avut mai multe familii luate pentru a o întreține, pe care după o perioadă de timp le-a izgonit".
Martorul Stăncălie I. a declarat că locuiește în blocul situat vis-a-vis de locuința reclamantei și că de la reclamantă a aflat că din anul 2010 pârâții nu-i mai acordă întreținere în sensul că nu îi mai dau mâncare și nu îi cumpără lemne. Același martor a declarat că reclamanta i-a spus că refuză să mai mănânce de la pârâți întrucât îi este frică că aceștia îi pun ceva în mâncare și că în luna decembrie 2012 a mers la reclamantă pentru a-i repara televizorul cu acceptul pârâților și a constatat că în camera acesteia este sobă de teracotă și era cald. Același martor a făcut afirmația " nu am participat la nicio discuție dintre părți cu privire la acordarea sau neacordarea întreținerii " și că reclamanta are vârsta de 83 de ani și știe că are amețeli și dureri de spate și că în anul 2011 a dus-o la spital.
Martorul S. I. a mai declarat " când mai venea la noi o invitam pe reclamantă la masă dar aceasta refuza" și " de două- trei ori pe an reclamanta a adus soției mele să îi spele lenjeria și perdelele la mașina de spălat automată spunând că pârâta refuză să îi spele rufele".
Martora M. M. a declarat că a fost colegă de serviciu cu B. Nicolița și că în urmă cu doi ani a mers la domiciliul acesteia pentru a lua niște ouă și văzându-i pe pârâți a întrebat-o pe reclamantă cine sunt, iar aceasta i-a spus că este o familie pe care a luat-o pentru o îngriji și că este mulțumită de felul în care o întrețin.
Ulterior la circa 2-3 luni martora a declarat că a mers din nou la domiciliul reclamantei pentru a cumpăra ouă întrucât știa că aceasta "vindea ouă pe piață" unde a discutat cu pârâta D. C. întrucât reclamanta nu era la domiciliu, dar a așteptat-o și a constatat că avea lacăt la ușă, iar cheia era la ea și că a fost nemulțumită de faptul că o vizitează spunând " ce cauți la mine, hai du-te, du-te". Aceeași martoră a relatat și faptul că anul trecut a mers din nou la reclamantă și atunci aceasta a deschis frigiderul și i-a arătat o farfurie de ciorbă cu carne în care i-a arătat mai multe fire de păr, precizând că pârâții vor să o omoare. Martora a declarat " cred că părul era pus intenționat de reclamantă întrucât avea aceeași culoare cu al acesteia " și că în camera în care locuiește reclamanta era o mizerie de nedescris făcută de mai mulți câini și pisici pe care îi ținea în cameră. Aceeași martoră a declarat " știu că reclamanta umblă prin gunoaie pentru a da mâncare la câini și pisici, am văzut că are doi pisici și trei – patru câini " și că ultima dată a fost în domiciliul reclamantei la data de 15 martie 2013 când a văzut în camera reclamantei câinii și pisicile ieșind din cuptorul sobei întrucât aceasta îi ține cu ea în casă. În timp ce se afla în domiciliul părților, martora a declarat că pârâții au chemat-o pe reclamantă să mănânce ,dar acesta a refuzat, după care i-au dus mâncarea în cameră, dar a refuzat din nou și că de la pârâți a aflat că reclamanta refuză să mănânce spunând că îi este frică că o otrăvesc.
Martora a declarat că la acea dată împreună cu soțul său a mâncat cu pârâții din mâncarea pe care au dat-o și reclamantei și că " s-au simțit bine " de unde rezultă faptul că aceștia nu pun nicio substanță în mâncare cu intenția de a o otrăvi pe reclamantă.
În depoziția sa martora a mai arătat că toate cheile se află în posesia reclamantei, pârâții având cheile numai de la camerele în care stau și că au dorit să renoveze și camera reclamantei și să-i facă curățenie dar aceasta nu le permite accesul având lacăt la ușă.
Martora B. E. a declarat că la circa două zile după ce a fost semnat contractul de întreținere reclamanta a venit la domiciliul său și i-a spus că pârâții " nu o mai cheamă la masă și i-au spus să plece întrucât ei sunt proprietari" și că în anul 2009 la cererea reclamantei care i se tot plângea de comportamentul pârâților a mers la aceasta și a constatat că în camera reclamantei era întuneric, iar covorul era murdar și rupt. Aceeași martoră a declarat că în timp ce discuta cu reclamanta a venit pârâtul care a bruscat-o și i-a cerut să plece din curte și atunci reclamanta i-a spus să nu o mai viziteze întrucât pârâții îi interzic vizitele.
În depoziția sa martora a mai susținut că în anul 2009 când a mers în vizită la reclamantă și înainte ca pârâtul să-i ceară să părăsească curtea, a dus-o să vadă camerele amenajate de ei, " mi-a deschis ușa la o cameră și am văzut că era curat și erau puse termopane. Când am văzut ce curățenie este în acele camere i-am reproșat pârâtului de ce nu au făcut curățenie și în camera reclamantei, dar acesta nu mi-a răspuns." și că de multe ori reclamanta a venit în domiciliul său și fiind flămândă i-a dat de mâncare .
Declarația martorei B. E. este în totală contradicție cu celelalte probe administrate în cauză și anume declarațiile celorlalți martori și răspunsurile la interogatoriu ale reclamantei, urmând să fie înlăturată de instanță întrucât este nesinceră și subiectivă.
Din probele administrate în cauză rezultă fără niciun dubiu refuzul reclamantei de a primi întreținere de la pârâți și că starea conflictuală dintre ei a fost generată de comportamentul reclamantei care fără niciun motiv a refuzat mâncarea, a refuzat să i se spele rufele și să i se facă curățenie în cameră la ușa căreia are lacăt, iar cheia o poartă la ea.
Pârâții au dorit să renoveze și camera reclamantei dar aceasta a refuzat, a pus lacăt la ușă și nu le-a permis accesul nici măcar pentru a face curățenie.
Relevantă în cauză pentru atitudinea reclamantei este și faptul că în seara zilei de 13.08.2009 reclamanta a aplicat fiicei pârâților în vârstă de 7 ani o lovitură în zona feței . Prin rezoluția din 29.01.2010 emisă de P. de pe lângă Judecătoria Băilești s-a dispus încetarea urmăririi penale față de învinuita B. Nicolița cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. 1 C. p întrucât la data de 22.01.2010 partea vătămată prin reprezentant a arătat că înțelege să își retragă necondiționat plângerea formulată.
Susținerea reclamantei că pârâții ar fi agresat-o fizic și verbal nu este susținută de nicio probă.
La cererea reclamantei B. Nicolița, la data de 18.01.2010 și 22.01.2010 au fost efectuate două anchete sociale la domiciliul acesteia depuse la dosar de reclamantă și aflate la filele 106 și 107 din dosar.
În ancheta socială din 18.01.2010 se menționează că pârâții au o minoră în vârstă de 7 ani și un copil în plasament încadrat în grad grav de handicap, că locuința este compusă din trei camere și sală, mobilată modest cu obiecte de uz casnic și gospodăresc și că într-o cameră în care se află două paturi, o masă, frigider, televizor, sobă de teracotă, locuiește B. Nicolița, iar în celelalte două camere locuiește familia D. cu cei doi copii și că la o cameră familia D. a făcut îmbunătățiri.
Reprezentanții Primăriei au menționat că din declarațiile vecinilor a rezultat că familia D. a fost văzută zilnic ajutând-o pe bătrână la trebuirile gospodărești, că nu au auzit certuri între aceștia și că familia D. a declarat că bătrâna nu le permite să intre în camera în care locuiește să îi facă curățenie și refuză mâncarea.
În ancheta socială încheiată la 22.01.2010 s-a menționat în plus faptul că B. Nicolița avea hainele murdare și că există opinii ale vecinilor în legătura cu îngrijirea acesteia conform contractului de întreținere pro și contra.
La interogatoriu reclamanta la întrebarea pârâților " recunoașteți că aduceți acasă resturi din gunoaie pe care le depozitați pe holul casei unde vă țineți și pisicile?" reclamanta a răspuns da, iar la întrebarea " recunoașteți că din toată această gospodărie noi nu avem acces decât la cele două camere în care locuim?" reclamanta a răspuns tot da.
Neîndeplinirea de către pârâți a obligației de întreținere se datorează culpei exclusive a reclamantei care a refuzat întreținerea invocând motive de genul că pârâții încearcă să o otrăvească sau că în situația în care îi spală rufele " o mănâncă pielea".
Aplicând principiul potrivit căreia nimeni nu se poate prevala de propria culpă, instanța reține că nu este îndeplinită condiția rezolutorie prev. de art. 1020 Cod civil, neîndeplinirea obligațiilor contractuale de către pârâți fiind o consecință a refuzului nejustificat al reclamantei de a le permite îndeplinirea obligațiilor.
Probele administrate, așa cum s-a menționat anterior, au relevat indubitabil că starea conflictuală dintre părți este întreținută de reclamantă care refuză orice ajutor din partea pârâților, cărora nu le permite nici măcar accesul în cameră pentru a-i face curățenie, deși acest lucru este imperios necesar întrucât reclamanta are mai mulți câini și pisici care dorm împreună cu ea, fapt relevat de martora P. F. și de răspunsul la interogatoriu al reclamantei.
În consecință instanța, având în vedere cele reținute și disp. art. 1020-1021 Cod civil va respinge acțiunea așa cum a fost precizată formulată de reclamantă ca fiind neîntemeiată.
În baza art. 274 Cod procedură civilă reclamanta va fi obligată la 700 lei cheltuieli de judecată către pârâți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea civilă pentru rezoluțiune contract de întreținere așa cum a fost precizată formulată de reclamanta B. Nicolița domiciliată în municipiul Băilești, .. 8, județul D. împotriva pârâților D. I. și D. C., ambii domiciliați în municipiul Băilești, .. 8, județul D..
Obligă reclamanta la 700 lei cheltuieli de judecată către pârâți.
Sentință cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 17 aprilie 2013.
PREȘEDINTE,
V. P. GREFIER,
A. D.
Red. jud. V.P.
Tehnored.A.D.
Ex.5/14.05.2013
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 1767/2013. Judecătoria... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 886/2013. Judecătoria... → |
|---|
