Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1486/2014. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1486/2014 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 02-06-2014 în dosarul nr. 1254/189/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1486/2014
Ședința din Camera de Consiliu de la 02 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D.
Grefier A. V.
Pe rol fiind judecarea cauzei Civile privind pe reclamanta S.C. A. S.A. V. – prin Sucursala Bârlad cu sediul în Bârlad, .. 1, Jud. V. în contradictoriu cu pârâtul E. V. domiciliat în M., .. 38, . având ca obiect „cerere de valoare redusă”.
Cauza se soluționează în Cameră de Consiliu, fără citarea părților, conform art. 1029 alin.1 Cod proc.civ.
La apelul nominal făcut în Camera de Consiliu au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dosarul se află la primul termen de judecată, s-au respectat dispozițiile art.1029 alin.3 N.C.P.C. potrivit rezoluției președintelui de complet și despre faptul că pârâtul nu a restituit formularul de răspuns și nu a depus întâmpinare; au fost verificate actele și lucrările dosarului de către președintele de complet, după care:
În temeiul disp. art. 131 alin 1 din Codul de procedură civilă, instanța procedează la verificarea competenței și constată că este competentă general, material si teritorial pentru a soluționa prezenta cauză, în temeiul art. 1027 din codul de procedură civilă raportat la art. 94 al.1 lit.j și art.107 din Noul Cod de procedură civilă.
În temeiul art.238 Cod de procedură civilă, instanța estimează durata cercetării procesului cu finalitate la termenul de astăzi.
Instanța apreciază proba cu înscrisurile existente la dosarul cauzei, depuse de reclamantă, ca fiind admisibilă și concludentă potrivit disp. art. 255 Cod de procedură civilă și o încuviințează potrivit disp. art. 258 Cod de procedură civilă.
În temeiul art.1030 Cod de procedură civilă, instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze civile, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 01.04.2014, sub nr._ reclamanta S.C. A. S.A. V.– prin Sucursala Bârlad a chemat în judecată pe pârâtul E. V., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța pe calea procedurii cererii de valoare redusă să dispună obligarea acestuia la plata sumei de 1.233,89 lei reprezentând contravaloare servicii apă și canalizare prestate și neachitate, la plata sumei de 265,36 lei cu titlu de penalități de întârziere, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii completate pe formularul de cerere reclamanta a arătat că, în fapt, începând cu data de 01.02.2011 aceasta a prestat servicii în domeniul apă-canal pârâtului care a achitat aceste servicii până în luna septembrie 2011 inclusiv și că în perioada octombrie 2011- octombrie 2013, reclamanta a prestat pârâtului servicii în valoarea de 1.233,89 lei, servicii pe care acesta a refuzat în mod nejustificat să le plătească.
Reclamanta a mai precizat în cererea introductivă și că pârâtul nu a contestat facturile de consum, precum și faptul că, urmare a neachitării acestora în termen legal, au fost calculate penalități de întârziere în cuantum de 265,36 lei.
Ca temei legal al acțiunii, reclamanta a invocat prevederile contractului de prestări servicii nr._/2011, pe cele ale art. 1270, 1272, 1516, 1523 C. civ., pe cele ale Legea nr. 51/2006, Legea nr. 241/2006, art. 228-229 din Ordinul nr. 88/2007 al Președintelui ANRSC, art. 228-229 din Regulamentul serviciului de alimentare cu apă și canalizare al mun. Bârlad, art. 225-226 din Regulamentul de organizare și funcționare a serviciului public de alimentare cu apă potabilă și de canalizare, consolidat și armonizat în jud. V., aprobat în Adunarea Generală a A. – Asociația de Dezvoltare Intracomunitară APC V., prin Hotărârea nr. 9/17.12.2010 (art._, 1079 din Codicele Civil).
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 lei, conform dispozițiilor art. 6 alin. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Pârâta nu a depus formularul de răspuns completat corespunzător și nici nu a răspuns printr-un alt mijloc adecvat, fără utilizarea formularului de răspuns în termenul acordat de 30 de zile de la primirea comunicării.
În susținerea acțiunii, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, iar instanța, prin încheierea din camera de consiliu din data de 02.06.2014, a încuviințat această probă. Reclamanta a depus, în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri: situația facturilor și a penalităților (filele 8-11), factură (fila 12), convocare la conciliere directă din data de 28.06.2012 (fila 13), contract de furnizare sau prestare a serviciului de alimentare cu apă și canalizare nr._/2011 (filele 14-20).
Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:
La data de 27.02.2011 între părți s-a încheiat pe o perioadă nedeterminată contractul furnizare sau prestare a serviciului de alimentare cu apă și canalizare nr._/2011 (filele 14-20), contract în baza căruia reclamanta a prestat servicii în domeniul apă-canal pârâtului care a achitat aceste servicii până în luna septembrie 2011 inclusiv.
În perioada octombrie 2011- octombrie 2013, reclamanta a prestat servicii pârâtului în valoare de 1.233,89 lei așa cum rezultă din situația facturilor, aflată la filele 8-11.
Pârâtul însă nu și-a îndeplinit obligația contractuală de plată a contravalorii serviciilor prestate în perioada octombrie 2011- octombrie 2013 pentru care au fost emise facturile în cuantum total de 1.233,89 lei și nici nu a dat curs invitației adresate de către societatea reclamantă în vederea soluționării pe cale amiabilă a litigiului, fapt ce reiese din convocarea la conciliere directă din data de 28.06.2012 (fila 13).
În ceea ce privește legea aplicabilă, instanța constată sunt incidente în prezenta cauză dispozițiile art. 6 alin. 2 C. civ. și cele ale art. 3 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul civil, potrivit cărora actele și faptele juridice încheiate ori, după caz săvârșite înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, săvârșirii ori producerii lor.
Astfel, deși prezenta cauză este înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 01.04.2014, având în vedere că data încheierii contractului de furnizare sau prestare a serviciului de alimentare cu apă și canalizare nr._/2011, izvor al obligației, respectiv 27.02.2011, este anterioară intrării în vigoare a Noului Cod civil, sunt incidente dispozițiile Codului civil din 1864.
Potrivit dispozițiilor art. 969 Cod civil, convențiile legal încheiate reprezintă legea părților, neexecutarea acestuia antrenând răspunderea contractuală a părții care nu și-a executat din culpă obligațiile contractuale, iar conform prevederilor art. 970 din același cod, convențiile trebuie executate cu bună-credință. De asemenea, potrivit prevederilor art. 1073 C. civ., potrivit cărora, creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare.
Raportând aceste prevederi la situația de fapt reținută, instanța constată că în prezenta cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile contractuale. Astfel, prin încheierea contractului de furnizare sau prestare a serviciului de alimentare cu apă și canalizare nr._/2011, pârâtul a acceptat efectul direct, acela al nașterii în patrimoniul său a unei obligații de plată a serviciilor de care urma a beneficia. Contractul încheiat între părțile litigante este unul sinalagmatic, contract în temeiul căruia în patrimoniul părților se nasc drepturi și obligații reciproce, obligația uneia dintre părți reprezentând cauza directă a obligației celeilalte părți.
Odată semnat contractul de furnizare sau prestare a serviciului de alimentare cu apă și canalizare nr._/2011, acesta trebuia respectat și îndeplinit întocmai și cu bună credință, conform dispozițiilor art. 969, 970, 1073 C. civ. Așadar, în temeiul contractului amintit, pârâtului îi revenea obligația de plată a contravalorii serviciilor prestate de către reclamantă.
Din moment ce reclamanta a dovedit obligația pârâtului, îi revenea acestuia sarcina de a proba efectuarea plății, dovadă pe care nu a făcut-o. Având în vedere că în materia răspunderii contractuale, în temeiul art. 1082 C. civ., debitorul este prezumat a fi în culpă, fiind îndeplinite și celelalte condiții necesare pentru angajarea răspunderii civile contractuale, respectiv existența faptei prejudiciabile, care constă în aceea că pârâtul nu și-a îndeplinit obligația asumată prin contract, a prejudiciului reprezentat de lipsirea reclamantei de sumele care i se cuveneau la data scadenței fiecărei facturi, între aceste două din urmă condiții existând un raport de cauzalitate, instanța va admite capătul principal de cerere și va obliga pârâtul E. V., la plata sumei de 1.233,89 lei reprezentând contravaloare servicii apă și canalizare prestate și neachitate în perioada octombrie 2011- octombrie 2013.
În ceea ce privește capătul de cerere privind acordarea penalităților de întârziere, se constată, potrivit prevederilor art. 15 alin. 2 din contractul de furnizare sau prestare a serviciului de alimentare cu apă și canalizare nr._/2011, că părțile au stabilit perceperea de majorări de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, în cazul neplății facturii în termen de 30 de zile de la data emiterii acesteia. De asemenea, potrivit prevederilor art. 120 alin. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, nivelul dobânzii datorate este de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere. În prezenta cauză, reclamanta a solicitat și calculat penalități de întârziere aferente debitului datorat în cuantum de 0,04% pe zi de întârziere, așa cum rezultă din factura depusă la dosarul cauzei (fila 12).
Astfel, se constată că obligația de plată a penalităților de întârziere în cazul neachitării contravalorii serviciilor de apă-canalizare a fost prevăzută de către părți în contract și că reclamanta a respectat în calculul penalităților datorate limita stabilită în clauzele contractuale de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere. În aceste condiții, instanța va admite acest capăt de cerere și va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 265,36 lei reprezentând penalități de întârziere calculate de la data scadenței fiecărei facturi și până la data de 01.04.2014.
Față de soluția la care a ajuns instanța în urma deliberării, având în vedere dispozițiile art. 1031 alin. 1 C. proc. civ. care prevăd că partea care cade în pretenții va fi obligată, la cererea celeilalte părți, să plătească cheltuielile de judecată, instanța urmează să admită cererea reclamantei privind acordarea cheltuielilor de judecată. În acest sens, pârâtul va fi obligat la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată pe calea procedurii cererii de valoare redusă de reclamanta S.C. A. S.A. V. – prin Sucursala Bârlad cu sediul în Bârlad, .. 1, Jud. V. în contradictoriu cu pârâtul E. V. domiciliat în M., .. 38, ., Jud. V..
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a următoarelor sume:
- suma de 1.233,89 lei, reprezentând contravaloare servicii apă și canalizare prestate și neachitate în perioada octombrie 2011- octombrie 2013;
- suma de 265,36 lei reprezentând penalități de întârziere calculate de la data scadenței fiecărei facturi și până la data de 01.04.2014.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Bârlad.
Prezenta hotărâre este executorie.
Dată în camera de consiliu și pronunțată în ședință publică azi, 02.06.2014.
PREȘEDINTEGREFIER
C. DARIEALINA V.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 536/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 34/2014.... → |
|---|
