Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2003/2015. Judecătoria BÂRLAD

Sentința nr. 2003/2015 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 16-09-2015 în dosarul nr. 2003/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BÂRLAD

JUDB

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2003/2015

CAMERA DE CONSILIU de la 16 Septembrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE G. E.

Grefier E. D.

Pe rol fiind judecarea cauzei Civile privind pe creditoarea C. N. DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A, prin DIRECȚIA REGIONALĂ DRUMURI SI PODURI IAȘI, CUI_, Reg Comerțului J 40/552/15.01.2004, cu sediul în mun. Iași, .. 19, jud. Iași, în contradictoriu cu debitoarea ., CUI_, Reg Comerțului J_, cu sediul în localitatea Zorleni, DE 581, km 87, jud. V., având ca obiect ,, cerere de valoare redusă”.

La apelul nominal făcut în camera de consiliu, lipsind părțile.

Procedura legal îndeplinită. Fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, au fost verificate actele și lucrările dosarului de președintele de complet, după care;

Ulterior deliberării,

JUDECĂTORIA

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.04.2015 sub număr de dosar _ creditoarea C. N. DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., prin DIRECȚIA REGIONALĂ DRUMURI SI PODURI IAȘI, prin reprezentant legal, a solicitat ca pe calea procedurii cererii cu valoare redusă prevăzută de art. 1026-1033 C.proc. civ. (Legea 134/2010 privind codul de procedură civilă), debitoarea .. să fie obligată la plata sumei de 7659,24 lei reprezentând valoarea principala a debitului și la plata penalităților de întârziere în cuantum de 431,85 lei, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii formulată pe formularul de cerere, creditoarea a arătat că, a încheiat cu debitoarea ., contractul nr. 53/07.08.2013 pentru acordarea de către administrator a dreptului de utilizare a zonei drumului proprietate publica a statului pentru amenajare acces la DN 24 (E581) km 77+963 dreapta, conform autorizației de acces si de amplasare nr. 423/2013 (Restaurant+pensiune) emisa de DRDP IASI, iar aceasta (utilizatoarea) s-a obligat sa achite tariful conform art. 4 din contract.

Arată că, potrivit prevederilor capitolului V, art. 5 din contract, plata sumei datorate se va efectua semestrial pana in ultima zi lucrătoare a primei luni din semestrul in curs, dar nu mai târziu de 30 de zile calendaristice de la data primirii facturii sau a oricărei alte cereri echivalente de plata, in conformitate cu art. 6(1) lit. a din Legea 72/2013.

Debitoarea a fost înștiințata de situația existenta cu privire la derularea contractului si a fost invitata pentru rezolvarea litigiului pe cale amiabila, insa nu a dat curs invitației.

Debitoarea nu si-a îndeplinit obligația de plata reprezentând tariful de utilizare a zonei drumului astfel ca, potrivit prevederilor art. 9, alin 4 din contract, a procedat la calculul de penalități de 0,02 % pentru fiecare zi de întârziere de plata.

Cu privire la admisibilitatea cererii arăta ca, in temeiul art. 1025 din Codul de Procedura civila, împotriva debitoarei ., are o creanța având ca obiect plata unei sume de bani care nu depășește la data prezentei suma de 10 000 lei, fara a se lua in calcul penalitățile, cheltuielile de judecata, situația de fapt ce se regăsește si in cuprinsul înscrisurilor constatatoare ale creanței - contractul nr. 53/07.08.2013, factura nr. 583/30.06.2014 si factura nr. 593/30.06.2014 astfel:

a.creanța este certa, in sensul ca existenta sa rezulta din contractul încheiat intre părți si facturile emise.

b.creanța este lichida, fiind vorba de o suma de bani, cuantumul creanței principale este determinat prin înscrisul ce o constata, iar cuantumul creanței accesorii- penalități de întârziere - este determinabil prin înscrisul respectiv, prin aplicarea art. 8 din contractul menționat.

c.creanța astfel determinata este exigibila întrucât obligația de plata a prețului a devenit scadenta potrivit mențiunilor din contractul nr. 53/07.08.2013, respectiv 30 zile de la data emiterii facturilor.

În drept, au fost invocate dispozițiile codului de procedura civilă.

Cererea de chemare în judecată a fost timbrată cu taxa de timbru în cuantum de 200 lei, în conformitate cu art. 6 din OUG 80 /2013 privind taxele judiciare de timbru

În susținere a atașat copie de înscrisuri ( f. 9-28).

Debitoarea a depus întâmpinare prin care susține că în calitate de utilizator a zonei drumului național, în temeiul Contractului nr.53/ 07.08.2014, a fost de bună-credință achitând toate sumele stabilite, de la data încheierii contractului și până la data de 01 ianuarie 2014.

În luna decembrie 2013 Pensiunea M., pentru care era solicitat accesul la DN 24 (D.E 581 ) a fost vândută către S.C. SIMBA TOURS S.R.L. În aceste condiții, prin adresa nr. 18 din 09.01.2014 a solicitat C.N.A.D.N.R rezilierea contractului, motivat de faptul că acest contract de utilizare a rămas fără obiect, nemaifiind proprietari ai imobilului pentru care a fost solicitat accesul, urmând ca noul proprietar să întocmească documentația necesară.

Deoarece rezilierea contractului presupunea aducerea accesului în stadiul la care a fost predat, a adus la cunoștință că nu s-au efectuat nici un fel de lucrări în zona de acces, acesta fiind în stadiul în care a fost predat de C.N.A.D.N.R, accesul existent fiind amenajat de fostul proprietar al imobilului.

Susține că, a făcut această precizare în adresa din 09.01.2014 pentru a urgenta procedura de predare a accesului până la sfârșitului lunii ianuarie 2014, dată până la care trebuia stabilit și achitat tariful pentru perioada aferentă semestrului 1 /2014. Cu toate acestea, D.R.D.P Iași i-a invitat la negociere pentru rezilierea contractului abia la data de 05.03.2014, după aproape două luni de la solicitarea lor.

Debitoarea menționează că, în urma negocierii, părțile contractante au stabilit că acest contract este reziliat din data de 09.01.2014, debitoarea fiind de acord să plătească chiria până la data de 31.01.2014.

La data de 20.03. 2014 a primit o nouă adresă de la D.R.D.P. Iași prin care i se aducea la cunoștință că are obligația de a readuce terenul la starea sa inițială, deși acest aspect a fost relatat de ei prin adresa din 18/ 09.01.2014.

Prin adresa nr. 388/24.03.2014 a reamintit D.R.D.P.Iași că nu a efectuat nici un fel de lucrări pe teren și acesta se află în stadiul în care a fost predat, amenajarea existentă fiind amenajată de fostul proprietar, iar predarea accesului s-a făcut cu această amenajare existentă.

La data de 09.04.2014 a participat la o nouă conciliere, în prezența S.D.N Bârlad, reprezentantul în teritoriu al C.N.A.D.N.R, care confirmă faptul că S.C. T. S.R. L. nu a efectuat nici un fel de lucrări în zonă, accesul existent fiind preluat de la fostul proprietar. La data de 10.04. 2014 se încheie Procesul-verbal de predare-primire a amplasamentului, din care rezultă că . nu a executat nici o lucrare pe terenul aferent contractului, iar întârzierea a fost datorită clarificării situației juridice a Pensiunii M. și a preluării contractului de utilizare a zonei drumului.

Prin procesul verbal se stabilește că situația prezentată de ei, încă din data de 09.01.2014, este reală, iar întârzierea este datorată exclusiv reprezentanților C.N.A.D.N.R., care nejustificat, au tergiversat rezilierea contractului.

Consideră nejustificate pretențiile reclamantei pentru plata tarifului pentru o perioadă în care a denunțat contractul. Prelungirea contractului s-a datorat exclusiv culpei reclamantului, iar plata tarifului și a penalităților de întârziere este nejustificată.

Debitoarea consideră că pretinsa datorie solicitată de C.N.A.D.N.R. nu este ,,certă, lichidă și exigibilă " existând serioase îndoieli cu privire la justețea solicitării reclamantei.

În susținere a atașat copie de înscrisuri ( f. 44-50).

La data de 22.06.2015 a fost înregistrat la dosar răspunsul la întâmpinare formulat de creditoare, prin care a solicitat respingerea susținerilor din întâmpinare ca neîntemeiate si admiterea cererii de chemare in judecata având in vedere următoarele:

Intre părți a fost încheiat contractul de utilizare a zonei drumului nr. 53/07.08.2013. Contractul a fost încheiat in conformitate cu dispozițiile art. 46 din OG 43/1997 privind regimul drumurilor, potrivit căruia „realizarea sau amplasarea in zona drumului public a panourilor publicitare, a oricăror construcții, accesuri, amenajări sau instalații este permisa pe baza autorizației de construire si doar in condițiile existentei acordului prealabil si al autorizației de amplasare si/sau acces in zona drumului public emise de administratorul drumului respectiv "(alin. 1).

In alineatul 5 al aceluiași articol se menționează ca „la eliberarea autorizației de amplasare si /sau de acces in zona drumului public, titularul autorizației de amplasare si/sau acces încheie contractul cu administratorul drumului pentru utilizarea si accesul in zona drumului public. Autorizația de amplasare si /sau acces in zona drumului nu se eliberează pana la încheierea contractului cu administratorul drumului".

Contractul de utilizare a zonei drumului nr. 53/07.08.2013 cuprinde si doua anexe care fac parte integranta din contract:

- anexa 1 - procesul-verbal de predare-primire amplasament nr. 1650/11.09.2013 prin care a fost predat amplasamentul de la administrator la utilizator;

- anexa 2 - procesul-verbal de predare-primire amplasament nr. 825/10.04.2014 de la utilizator către administrator . Anexa 2 se încheie la încetarea contractului, iar in cazul nostru aceasta anexa a fost încheiata in data de 10.04.2014.

A mai arătat ca, cererea de reziliere a contractului formulata de debitoarea in data de 09.01.2014 a fost urmata de răspunsul formulat prin adresa nr. 2/1386/06.03.2014 prin care afirma ca este de acord cu rezilierea contractului, conform art. 12, alin. 7 din acesta „reziliere care va intra in vigoare începând cu data încheierii procesului-verbal de reziliere", proces-verbal care va cuprinde toate actele necesare rezilierii (data, sume de bani achitate la zi, încheierea Anexei 2, etc.).

In întâmpinare debitoarea afirma contrar adevărului si urmărind inducerea in eroare a instanței ca „in urma negocierii părțile contractante au stabilit ca acest contract este reziliat din data de 09.01.2014". Nu se face de către debitoarea dovada acestei negocieri, care in realitate nu s-a desfășurat, iar potrivit art.7 lit. g din contractul nr. 53/07.08.2013 utilizatorul este obligat in caz de denunțare unilaterala a contractului sa înștiințeze administratorul cu cel puțin 30 de zile înainte.

De asemenea la lit. h din același articol 7 se menționează ca la încetarea contractului utilizatorul are obligația sa restituie terenul utilizat pe baza de proces-verbal de predare-primire, care va constitui Anexa 2.

A mai susținut si că, daca cererea de reziliere a fost înregistrata la sediul DRDP IASI in data de 09.01.2014, in primul rând rezilierea nu putea sa producă efecte de la aceasta data deoarece trebuiau sa treacă cele 30 de zile prevăzute de lit. g a art. 7, iar in al doilea rând nu a fost încheiata Anexa 2 prevăzuta de lit. h, art.7, aceasta anexa fiind încheiata abia in data de 10.04.2014.

Mai mult in procesul-verbal de conciliere din data de 09.04.2014, pe care debitoarea il anexează la întâmpinare, se menționează ca „pentru rezilierea contractului este necesara încheierea anexei 2 la contract in cel mai scurt timp".

In aceste condiții este evident ca rezilierea produce efecte de la data încheierii Anexei 2 adică de la 10 aprilie 2014.

Creditoarea a mai precizat că, cererea de chemare in judecata cuprinde contravaloarea facturilor nr. 583/21.05.2014 și nr. 593/30.05.2014 si penalitățile aferente acestora, facturi emise pentru utilizarea zonei drumului in perioada 1 ianuarie 2014-10 aprilie 2014.

Factura nr. 583/20.05.2014 cuprinde tarifarea zonei drumului utilizata de debitoarea pentru perioada 1 ianuarie 2014 - 10 aprilie 2014 la tariful de 0,67 euro/ mp, iar factura nr. 592/30.05.2014 cuprinde aceeași perioada de facturare insa cu diferența de tarif si anume cu 0,8 euro/mp . Aceasta a doua factura a fost emisa pentru a corecta eroarea de tarifare de 0,67euro cu cea de 0,8 euro . Valoarea de 0,8 euro/mp a fost stabilita prin Ordinul nr. 290 din 17 iunie 2013 pentru aprobarea unor tarife aplicate de C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. emis de departamentul pentru proiecte de infrastructură și investiții străine.

La data de 01.07.2015 au fost înregistrate la dosar precizărileformulate de debitoare prin care a arătat că prin înscrisul depus de reclamantă, se confirmă faptul că a formulat cererea de reziliere din data de 09.01.2014 și răspunsul C.N.A.D.N.R la cererea sa a fost formulat abia la data de 06.03.2014. Mai mult, adresa din 06.03.2014 a fost rezultatul inițiativelor sale, la data de 05.03 2014 reprezentanții . (trei persoane ) deplasându-se la D.R.D.P. Iași și reafirmând personal rezilierea contractului.

Cu această ocazie a avut loc o ședință cu reprezentanții D.R.D.P.Iași, inclusiv a Directorului Regional, Dl. Ing. O. M. L. ,care le-a dat dreptate și a confirmat că cererea de reziliere a contractului trebuie să producă efecte din momentul formulării, respectiv 09.01.2015.

Aparent problema părea rezolvată, dar la data de 20.03.2014 a primit adresa nr. 2/ 1388/06.03.2014 prin care se reia problema datei de la care este reziliat contractul, precum și o problemă nouă, respectiv, ,, aducerea terenului la starea sa inițială,,, deși toată lumea știa că nu a făcut nici o lucrare, terenul fiind în starea inițială.

Practic, C.N.A.D.N.R dorea să fie reziliat contractul cât mai târziu, inventând, tot felul de motive, pentru a putea încasa chirie. Prin adresa nr. 388/24.03.2014 a reamintit C.N.A.D.N.R discuțiile din 05.03.2014 prin care s-a stabilit că acest contract precum si contractul 54/07.08.2013 sunt reziliate din data de 09.01.2014, faptul că terenurile pe care urmau să se facă amenajările pentru acces nu a suferit nici un fel de modificări de la preluare, aspect relatat și în cererea de reziliere din 09.01.2014.

Pentru a evita tergiversarea cauzei, a solicitat D.R.D.P Iași să îi invite cât mai rapid pentru a face dovada afirmațiilor sale, solicitând ca la aceste discuții să participe și reprezentantul zonal al C.N.A.D.N.R, respectiv S.D.N. Bârlad, care are în administrare zona accesului.

D.R.D.P. Iași i-a invitat la negocieri abia la data de 09.04.2014, dată la care se confirmă discuțiile din 05.03.2014, iar S.D.N. Bârlad precizează că nu s-au efectuat nici un fel de lucrări la zona pentru care a fost autorizat accesul, terenul fiind în starea inițială.

Consideră că reprezentanții CN.A.D.N.R. sunt de rea-credință atunci când afirmă că ,,nu se face dovada purtării acestor negocieri, care, în realitate nu s-au

desfășurat,,. Dovada acestor negocieri rezultă atât din adresa nr.388/24.03.2014 prin care arăta „ cu ocazia negocierilor din 05.03.2014 s-a stabilit că acest contract este reziliat din data de 09.01.2014,,, dar chiar din adresa C.N.A.D.N.R. -D.R.D.P.Iasi nr. 2/1388/06.03.2014 prin care se arată ,, ca urmare a adresei dv. Nr. 18/09.01.2014 si raportat la discuțiile de la DRDP Iași din data de 05.03.2014 .

Consideră că pretențiile reclamantei sunt nelegale și netemeinice, deoarece

rezilierea cu întârziere a contractului s-a datorat exclusiv culpei C.N.A.D.N.R, care

a tergiversat în mod nejustificat procedura de reziliere a contractului.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Procedura cu privire la prezenta cerere cu valoare redusă s-a desfășurat în camera de consiliu, cu citarea părților, în conformitate cu dispozițiile art. 1030 C.proc. civ.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

Între C. Națională de Autostrăzi si Drumuri Naționale din România S.A-Direcția Regională de Drumuri si Poduri Iași, în calitate de administrator al drumului și ., în calitate de utilizator al zonei drumului național, a fost încheiat Contractul de utilizare a zonei drumului nr. 53/07.08.2013. Potrivit art. 2 din contract obiectul acestuia îl constituie acordarea de către administrator în beneficiul utilizatorului a dreptului de a utiliza zona drumului național aflată în administrarea CNADNR SA în suprafață de 691,6 m.p. pentru amenajarea accesului la DN 24 (E 581) km 77-963 dreapta, potrivit autorizației de amplasare si de acces în zona drumului nr. 423/2013 ( Restaurant+pensiune). S-a prevăzut ca în schimbul dreptului de utilizare, utilizatorul este obligat sa achite către administrator tariful prevăzut la art. 4 din contract, respectiv de 0,67 euro/m.p./lună. Durata contractului a fost stabilită la 5 ani, cu începere de la data semnării procesului verbal de predare-primire, cu posibilitate de prelungire pe perioade de cate 5 ani. În art. 5 din contract s-a stabilit ca plata tarifului de utilizare să se facă semestrial până în ultima zi lucrătoare a primei luni din semestrul în curs, dar nu mai târziu de 30 de zile calendaristice de la data primirii facturii sau a oricărei alte cereri echivalente de plată. Pentru plata cu întârziere părțile au stipulat ca utilizatorul datorează dobânda penalizatoare, stabilită la nivelul ratei dobânzii de referință a BNR plus 8 puncte procentuale.

Art. 7 lit. g si h din contract prevede obligațiile utilizatorului astfel: g) să înștiințeze administratorul cu cel puțin 30 de zile înainte, în cazul denunțării unilaterale a contractului. Denunțarea produce efecte după consemnarea de către administrator a aducerii terenului la starea inițială, pe costul si pe răspunderea utilizatorului, fără despăgubiri din partea administratorului, în caz contrar obligația de plată a tarifului, cu toate consecințele aferente, rămânând valabilă conform prezentului contract până când terenul este readus la starea inițială fără limită de timp sau de valoare cu privire la calculul sumelor astfel datorate.

h) la încetarea contractului, din cauze contractuale sau legale, să restituie terenul pe bază de proces verbal de predare primire amplasament ( ce va constitui Anexa nr. 2, parte integrantă din contract), în starea în care l-a preluat - fiind considerat ca l-a preluat în stare bună, dacă nu a convenit altfel cu administratorul, prin prezentul contract, prin avizele/autorizațiile obținute de către utilizator sau prin alt act subsecvent.

Potrivit art. 12 alin. 3 lit. a) din contract acesta încetează de plin drept la o dată prevăzută prin acordul de voință al părților.

La data de 10.09.2013 părțile au semnat un Act adițional nr. 1 la contractul de utilizare a zonei drumului nr. 53/07.08.2013, având ca obiect: acces la DN 24 km 77+963 dreapta, prin care au convenit modificarea art. 4 în sensul că, începând din data de 14.09.2013 valoarea anuală a contractului va fi stabilită la suma de 0,75 euro/m.p./ lună.

La data de 09.01.2014 debitoarea a emis adresa nr. 18 către creditoare prin care solicita rezilierea contractului nr. 53/07.08.2013 deoarece în luna decembrie 2013 Pensiunea M. a fost înstrăinată, susținând că accesul la DN se afla în starea în care a fost predat de către SDN Bârlad.

Între părțile contractante a urma o corespondență privind încetarea contractului precum și întâlniri între reprezentanții celor două entități în vedere soluționării situației ivite în executarea contractului.

În urma unor astfel de întâlniri a fost încheiat procesul verbal de conciliere încheiat în data de 09.04.2014 potrivit căruia pentru rezilierea contractului nr. 53/2013 s-a prevăzut că este obligatorie încheierea anexei 2 la contract în cel mai scurt timp, iar până la încheierea acesteia . trebuie să plătească taxele de utilizare.

La data de 10.04.2015 a fost încheiată sub nr. 8285 Anexa nr. 2 prin care părțile semnatare au convenit la încheierea procesului verbal de predare-primire în baza art. 7 lit. h din contractul de utilizare a zonei drumului nr. 53/07.08.2013 .

În executarea contractului creditoarea a emis factura fiscală nr. 583/21.05.2015 pentru suma de 6842,25 lei, reprezentând taxa de utilizare pentru perioada 01.01._14. La data de 30.05.2015 creditoarea a emis factura nr. 593 privind diferența taxa de utilizare pentru perioada 01.01._14 în sumă totală de 816,99 lei.

În soluționarea prezentei cauze sunt incidente următoarele texte de lege:

Potrivit art. 1164 C. civ. (Legea 287/2009) obligația este o legătură de drept în virtutea căreia debitorul este ținut să procure o prestație creditorului, iar acesta are dreptul să obțină prestația datorată.

Art. 1165 prevede că, obligațiile izvorăsc din contract, act unilateral, gestiunea de afaceri, îmbogățirea fără justă cauză, plata nedatorată, fapta ilicită, precum și din orice alt act sau fapt de care legea leagă nașterea unei obligații.

Art. 1516 din același act normativ, stabilește că, creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației .

Potrivit art. 1270 Cod civil, contractul legal încheiat are putere de între părțile contractante.

Articolul 1271 din același cod, părțile sunt ținute să își execute obligațiile.

Raportând textele de lege mai sus enunțate la situația de fapt reținută, instanța constată că prezenta acțiune este întemeiată și o va admite pentru următoarele considerente:

Din analiza prevederilor art. 249 C.proc. civ (Legea 134/2010 privind Codul de procedură civilă) rezultă că creditoarea care pretinde executarea obligației trebuie să facă dovada existenței obligației și a temeiului juridic, iar pârâtul care pretinde că a executat obligația asumată trebuie să facă dovada acestei executări prin mijloace de probă admisibile.

Raporturile contractuale dintre creditoare și debitoare au fost dovedite în cauză cu facturile emise de reclamantă, precum și cu contractul de utilizare a zonei drumului nr. 53/07.08.2013 depus la dosar.

Instanța reține că, în temeiul contractului nr. 53/07.08.2013, creditoarea și-a executat în mod corespunzător obligația de a asigura debitoarei dreptul de a utiliza zona drumului național aflată în administrarea CNADNR SA în suprafață de 691,6 m.p. pentru amenajarea accesului la DN 24 (E 581) km 77-963 dreapta, potrivit autorizației de amplasare si de acces în zona drumului nr. 423/2013 ( Restaurant+pensiune), iar aceasta din urmă, nu și-a îndeplinit obligația corelativă de a plăti contravaloarea facturilor emise, acumulând un debit în cuantum de 7659,24 lei.

Deși debitoarea susține că începând cu decembrie 2013 Pensiunea M. ar fi fost vândută către o altă societate comercială, nu s-a făcut această dovadă. De asemenea, din conținutul procesului verbal de conciliere încheiat în data de 09.04.2014 debitoarea și-a însușit prin semnătura reprezentantului legal faptul că pentru rezilierea contractului nr. 53/2013 este obligatorie încheierea anexei 2 la contract, iar până la încheierea acesteia . trebuie să plătească taxele de utilizare.

În aceste condiții, întrucât nu s-a dovedit îndeplinirea obligației prevăzută în contract, instanța va admite cererea creditoarei și va obliga debitoarea să plătească suma 7659,24 lei, reprezentând taxa de utilizare a zonei drumului pentru perioada 01.01._14.

Constatând că obligația de plată a penalităților de întârziere în cazul neîndeplinirii obligației de plată a tarifului de utilizare a zonei drumului a fost prevăzută de părți în contract, și calculată respectându-se legislația în vigoare, instanța va admite cererea privind plata penalităților, urmând să oblige debitoarea la plata sumei de 431,85 lei .

Față de solicitarea creditoarei, având în vedere că debitoarea a căzut în pretenții, fiind reținută culpa sa civilă și procesuală, în temeiul art. 453 C.proc.civ. instanța va obliga debitoarea să plătească creditoarei suma de 200 lei reprezentând taxa judiciară de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea formulată pe calea procedurii cererii de valoare redusă, de creditoarea C. N. DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A, prin DIRECȚIA REGIONALĂ DRUMURI SI PODURI IAȘI, CUI_, Reg Comerțului J 40/552/15.01.2004, cu sediul în mun. Iași, .. 19, jud. Iași, în contradictoriu cu debitoarea ., CUI_, Reg Comerțului J_, cu sediul în localitatea Zorleni, DE 581, km 87, jud. V. .

Obligă debitoarea să plătească creditoarei suma de 7659,24 lei, reprezentând taxa de utilizare a zonei drumului pentru perioada 01.01._14, precum și suma de 431,85, reprezentând penalități de întârziere aferente debitului principal.

Obligă debitoarea să plătească creditoarei suma de 2000 lei reprezentând taxa judiciară de timbru.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se depune la Judecătoria Bârlad.

Executorie.

Pronunțată în ședință publică azi, 16 Septembrie 2015.

Președinte,

G. E.

Grefier,

E. D.

Red./tehnored. G.E./16.09.2015

E.D. / 4 ex./16 Septembrie 2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2003/2015. Judecătoria BÂRLAD