Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 2050/2015. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2050/2015 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 23-09-2015 în dosarul nr. 3959/189/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
Bârlad, ., județul V.
Înregistrată în evidența A.N.S.P.D.C.P. sub nr. 3380/2006
Tel: 0235/_; Tel/Fax: 0235/_; Fax: 0235/_; E-mail :_
DOSAR nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2050/2015
Ședința publică din 23 septembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D.-M. T.
GREFIER: D. H.
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie formulată de reclamanta C. I. cu domiciliul în . jud. V. la fam. U. N. în contradictoriu cu pârâtul C. R. D. domiciliat în . jud. V., având ca obiect STABILIRE DOMICILIUL MINOR pe cale de ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică la ordine a răspuns reclamanta C. I. lipsă fiind pârâtul C. R. D..
Reclamanta C. I. solicită instanței lăsarea cauzei la a doua strigare motivat de faptul că apărătorul său se află la o altă sala de ședință.
Față de precizările reclamantei, instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru reclamanta C. I. avocat ales cu delegație de reprezentare la dosar D. I. C. lipsă fiind pârâtul C. R. D. și reclamanta C. I..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că:
- dosarul are ca obiect stabilire domiciliu minor pe cale de ordonanță președințială;
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- cauza se află la primul termen de judecată;
- pârâtul nu și-a exprimat poziția procesuală față de cererea de modificare a cererii inițiale de chemare în judecată;
Instanța invocă din oficiu în temeiul disp. art. 997 cod procedură civilă raportat la art. 914 alin. 1 cod procedură civilă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Bârlad de a soluționa prezenta cauză.
Apărătorul reclamantei av. D. I. C. arată că instanța este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză. Arată că părțile s-au despărțit în fapt, iar locuința comună de la momentul despărțirii în fapt era în .. Ulterior pârâtul a venit la Zorleni și au stat împreună acolo 3 – 4 zile încercând să reia conviețuirea însă nu au reușit. Consideră că acesta a fost ultimul domiciliu comun al părților. În prezent minora locuiește cu mama ei în Zorleni, iar reclamanta lucrează în Bârlad. Consideră că pentru soluționarea excepție de necompetență teritorială trebuiesc administrate probe. Atât la Judecătoria Bârlad cât și la Judecătoria T. sunt introduse cereri de divorț. La T. a fost formulată întâmpinare și prin intermediul acesteia a fost invocată excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei T.. Dosarul se află în faza de regularizare și nu a fost soluționată această excepție. Consideră că ultimul domiciliul al părților a fost în . întrucât au locuit împreună 3-4 zile la Zorleni încercând să reia conviețuirea, au purtat discuții în acest sens însă nu s-a concretizat acest aspect părțile rămânând despărțite în fapt.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției invocate.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 10.08.2015 sub nr. de dosar_, reclamanta C. I. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul C. R.-D. ca, pe calea ordonanței președințiale, să se stabilească locuința minorului G. C. la domiciliul reclamantei în .. V., precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esență, că s-a căsătorit cu pârâtul la data de 30.10.2008, după o relație de concubinaj de aproximativ 3 ani de zile, căsătoria fiind înregistrată sub nr. 448/30.10.2008 în Registrul de Stare Civilă Bârlad. Fiul lor s-a născut la data de 07.11.2008. A mai precizat că pârâtul este cadru militar, angajat al UM_ din Bârlad.
În continuare, reclamanta a explicat că până în anul 2011 au locuit toți trei în Bârlad, iar începând cu acel an, s-au mutat la locuința mamei pârâtului, în .. G., de unde pârâtul a făcut zilnic naveta la Bârlad.
Reclamanta a susținut că după ce s-au mutat în casa părinților soțului său, acesta a devenit o persoană violentă, atât fizic cât și verbal, dar și un consumator de băuturi alcoolice. A precizat reclamanta că acest comportament al pârâtului era determinat și încurajat de soacra sa, care era deranjată de faptul că trebuia să aibă grijă de copil în timpul în care reclamanta era la serviciu, fiind angajată ca vânzătoare la Kaufland T..
Mai departe, reclamanta a arătat că a luat copilul și a plecat la părinții săi, în . situație. A intentat acțiune de divorț, iar în cadrul acesteia a solicitat stabilirea locuinței minorului la domiciliul său.
Referitor la condițiile de admisibilitate ale prezentei acțiuni, a precizat că este îndeplinită condiția urgenței, aceasta rezultând din nevoia de stabilitate a minorului, în vederea asigurării unui trai decent și a unei educații și supravegheri corespunzătoare. Urgența ar mai rezulta și din împrejurarea că minorul va începe la data de 15.09.2015, cursurile școlare, clasa 0, fiindu-i aprobat transferul la Școala Generală din Zorleni de la Școala din Nicorești. De asemenea, a susținut că este îndeplinită și condiția vremelniciei în raport de existența pe rolul Judecătoriei Bârlad a dosarului civil nr._ . A mai arătat că este îndeplinită condiția neprejudecării fondului întrucât instanța va analiza doar aparența dreptului, fiind în interesul minorului să fie stabilită locuința la mamă deoarece de la naștere și până în prezent copilul a fost crescut de ea, fiind foarte atașat de ea, iar vârsta fragedă a acestuia ar impune prezența mamei în viața copilului.
În plus, a explicat reclamanta că la părinții săi, unde locuiesc în prezent, sunt condiții foarte bune pentru creșterea și educarea minorului.
În dreptau fost invocate dispozițiile art. 998 și 919 C.proc.civ.
În dovedire, reclamanta a depus un set de înscrisuri și a solicitat încuviințarea probei cu interogatoriul pârâtului, efectuarea unei anchete psihosociale, precum și încuviințarea probei testimoniale cu martorii U. N. și C. I..
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei (fila 4), conform dispozițiilor art. 6 alin. 4 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Împrejurarea că în fapt a fost achitată în plus suma de 30 de lei cu titlu de taxă judiciară de timbru urmează a fi valorificată conform disp. art. 45 alin. 1 lit. b din O.U.G. nr. 80/2013.
La termenul de judecată din data de 25.08.2015, a fost admisă cererea pârâtului de acordare a unui termen pentru angajare apărător.
La data de 02.09.2015, reclamanta a depus la dosar, prin Serviciul Registratură, o cerere modificatoare (f. 25).
la termenul de judecată din data de 03.09.2015, instanța a dispus amânarea cauzei pentru a da posibilitatea pârâtului să ia cunoștință de modificările formulate de către reclamantă și pentru a-și exprima poziția procesuală cu privire la aceste modicări.
Analizând materialul probator existent în cauză în scopul soluționării excepției necompetenței teritoriale invocate de instanță din oficiu, instanța reține următoarele:
În fapt, reclamanta C. I. a învestit instanța o acțiune de stabilire a domiciliului minorului C. G.-C., născut la data de 07.11.2008 (f. 8), la locuința sa, pe calea ordonanței președințiale, până la soluționarea acțiunii de divorț înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad sub nr._ .
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe disp. art. 998 și art. 919 C.proc.civ.
Potrivit art. 248 alin. 1 din Codul de procedură civilă, ”instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”.
Așadar, instanța va analiza mai întâi excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu.
Conform art. 132 alin. 1 Cod procedură civilă, ”când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, din oficiu sau la cererea părților, ea este obligată să stabilească instanța judecătorească competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent”.
Potrivit disp. art. 997 C.proc.civ. cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.
Caracterul de ordine publică sa de ordine privată al normei de competență și, implicit, felul necompetenței (absolută sau relativă) nu rezultă din art. 997 C.proc.civ., ci trebuie stabilite prin raportate la dispozițiile legale privitoare la competența soluționării fondului dreptului.
Totodată, potrivit disp. art. 919 C.proc.civ., articol care este situat în codul de procedură civilă în cadrul Titlului I – Procedura divorțului – Capitolul I – Dispoziții comune, instanța poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosirea locuinței familiei.
De asemenea, potrivit art. 914 C.proc civ. cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. Dacă soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul, iar când pârâtul nu are locuința în țară și instanțele române sunt competente internațional, este competentă judecătoria în circumscripția căreia își are locuința reclamantul.
A.. 1 al art. 914 C.proc.civ. reglementează competența materială în soluționarea acțiunii de divorț, aceasta revenind judecătoriei.
În ceea ce privește competența teritorială, art. 914 stabilește o derogare de la regula de drept comun (respectiv de la regula actor sequitur forum rei, instituită de art. 107 C.proc.civ.), fiind vorba de o competență absolută, reglementată de norme de ordine publică, așa cum rezultă din coroborarea art. 129 cu art. 126 C.proc.civ., așadar părțile nu o pot înlătura.
Raportând dispozițiile legale la circumstanțele speței, instanța constată că excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Bârlad este întemeiată, Judecătoria T. fiind competentă a soluționa prezenta cerere.
Instanța mai reține că, instanțele enumerate de art. 914 C. proc. civ. nu sunt deopotrivă competente, reclamantul nu are posibilitatea de opțiune, ci trebuie să-și intenteze acțiunea în condițiile și ordinea stabilită de textul de lege.
Potrivit celor inserate în cuprinsul cererii de chemare în judecată, ultimul domiciliu comun al celor doi soți este în .. G., iar la acest moment, în această localitate locuiește doar pârâtul, reclamanta locuind de la despărțirea în fapt de pârât, împreună cu minorul, la domiciliul părinților săi din .>
Împrejurarea învederată de apărătorul reclamantei în sensul că după ce reclamanta a plecat împreună cu minorul G. C. ar fi venit și pârâtul la locuința socrilor din . au petrecut 3-4 zile cu intenția de a încerca să rezolve diferendurile dintre ei, nu este de natură a conduce la concluzia că aceasta este ultima locuință comună a soților.
Instanța reține că prin acest domiciliu se înțelege locul unde soții au locuit în chip statornic, în speță, părțile locuind în .. G., începând cu anul 2011 și până la momentul în care reclamanta a plecat împreună cu minorul în .>
Pentru aceste considerente, constatând că Judecătoria Bârlad nu este instanța ultimului domiciliu comun al soților, că pârâtul locuiește în .. G. și că acesta este ultimul domiciliu comun al soților, instanța va admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Bârlad și va declina în consecință, competența de soluționare a prezentei cauze în favoarea Judecătoriei T..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Bârlad, invocată de instanță din oficiu.
Declină competența de soluționare a cererii formulate pe calea ordonanței președințiale de către reclamanta C. I. cu domiciliul în . jud. V. la fam. U. N. în contradictoriu cu pârâtul C. R. D. domiciliat în . jud. V., în favoarea Judecătoriei T..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23.09.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D.-M. T. D. H.
Tehnored. Jud. D.M.T. 25.09.2015
| ← Curatelă. Sentința nr. 1473/2015. Judecătoria BÂRLAD | Înregistrare tardiva a nasterii. Sentința nr. 1569/2015.... → |
|---|
