Plângere contravenţională. Sentința nr. 2692/2015. Judecătoria BÂRLAD

Sentința nr. 2692/2015 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 10-11-2015 în dosarul nr. 2692/2015

Acesta este document finalizat

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BÂRLAD

JUDB

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2692/2015

Ședința publică de la 10 Noiembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE G. B.

Grefier C. M.

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent C. R. V. domiciliat în ..V. și pe intimat I. V., având ca obiect plângere contravențională PV . NR._ DIN 22.06.2015.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă - martor M. F., lipsind: - petent - C. R. V. și - intimat - I. V..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care;

Sub prestare de jurămînt s-a audiat martorul, declarația fiind consemnată într-un proces verbal care s-a atașat la dosar.

Nemaifiind alte cereri formulat de soluționat și acte de depus, instanța constată cauza în stare de judecată și reține cauza în pronunțare;

INSTANȚA

După ce a deliberat în secret în Camera de Consiliu, conform art. 395 C.pr.civ., a adoptat următoarea hotărâre:

I. Procedura de judecata

A. Plângerea contravențională

Prin plângerea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 24.06.2015 sub nr. de dosar_, petentul C. R. V. a contestat procesul-verbal . nr._ din data de 22.06.2015 solicitând admiterea plângerii, exonerarea de la plata amenzii și înlăturarea punctelor de penalizare, iar în subsidiar, aplicarea sancțiunii avertisment.

În fapt, petentul a arătat că la data de 22.06.2015 se deplasa cu autoturismul cu numar de înmatriculare_, în municipiul Bârlad dinspre V. către centru, iar la un moment dat, întrucat numita Mocanasu F. care abia fusese externată din spital nu se simțea bine, a fost nevoit sa oprească pe partea dreaptă. Mai arată că de față mai era și I. G. care a avut cunostință despre motivul opririi sale și faptul ca nu a părăsit autoturismul.

În intervalul de timp în care astepta ca numita Mocanasu F. să-și revină a fost abordat de un agent de politie, ce i-a comunicat ca nu a respectat indicatorul rutier de oprire interzisă, situatie în care i-a solitat actele de identitate si actele autoturismului. Agentul a început să –i faca o verificare amanunțită la autoturism (lumini față, spate, semnalizari, frâni, etc). Dupa efectuarea verificarilor cand au constatat ca toate acestea functionează corespunzator, i-au solicitat să le prezinte triunghiul, trusa medicală, stingatorul, moment în care s-a conformat și a pus la dispoziție organelor de poliție cele solicitate. L-a scurt timp, agenții au început o discuție pe seama autoturismului și a faptului că ar exista puncte de rugină pe autoturism, fapt ce ar putea să ducă la reținerea talonului, dar întrucât semnale erau foarte mici, polițiștii au plecat în autoturismul lor. Susține că, a avut un schimb de replici cu agentul de la poliție, prin care i-a adus la cunostință că a oprit doar ca urmare a faptului ca numita Mocanasu F. (persoana ce cu puțin timp înainte a ieșit din spital și care are 0 vârstă înaintată) a coborât pentru scurt timp din mașina întrucat nu se simte bine, starea acesteia de sănătate fiind una precară, și ca nu poate fi sancționat pentru o asemenea situație, dar organul de poliție a constatat ulterior ca a preferat să-l sancționeze.

Susține că a fost sancționat prin două procese verbale de contravenții, deși avea obligați să încheie un singur proces verbal de contravenții, conform art. 10 din OG2/2001. Mai arată că agentul nu a insera obiecțiunile sale, iar cu toate acestea a semnat pentru a i se înmâna procesul verbal de contravenții. Mai arată că procesul - verbal este lovit de nulitatea absolută, întrucât agentul de poliție nu avea atribuții de a-i aplica sancțiunea pentru o eventuală abatere rutieră. În ceea ce privește sancțiunea aplicată, apreciază că aceasta este prea aspră raportat la cele consemnate în cuprinsul procesului verbal.

B. Apărările formulate

Intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii, ca neîntemeiată.

În fapt, intimatul a arătat că, petentul a fost sancționat pentru faptul că la data de 22.06.2015, ora 12,00 pe . a condus auto marca Opel cu număr de înmatriculare_ din direcția Bârlad către V. fără ca auto să fie dotată cu trusă medicală, triunghi și stingător. De asemenea, auto prezintă defecțiuni la sistemul de iluminare spate, caroseria prezintă elemente avansate de coroziune, precum și portbagajul spate înfundat fără a deține autorizație de reparație, fapte prevăzute de art. 10 alin. 1 pct.13, art. 1010 alin. 1 pct.11, art. 99 alin. 1 opct.18 și art. 99 alin. 1 pct.4 din OUG 195/2002, republicată. Arată că procesul verbal se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie. Petentul a săvârșit fapta și nu a formulat obiecțiuni. Petentul a semnat în dreptul mențiunilor, cât și procesul verbal fiindu-i înmânat și duplicatul. Contravențiile au fost constate direct de agentul de poliție rutieră, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu. Procesul verbal se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie. Măsura dispusă de agentul de poliție rutieră este legală și temeinică, procesul verbal făcând dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său. Afirmațiile petentului că trebuia încheiat un singur proces verbal sunt nefondate întrucât chiar petentul afirmă că celălalt proces verbal a fost întocmit de un alt agent de poliție. Dispozițiile art. 10 din OUG 2/201 facă referire la abaterile constarea în același timp de același agent constatator și nu de agenți diferiți.

În drept, au fost invocate dispozițiile O.G. 2/2001, O.U.G. 195/2002, art. 120 din H.G. 1391/2006.

C. Probe

Petentul a depus la dosar copie de pe procesul verbal contestat, carte de identitate, acte medicale.

Intimatul a depus la dosar procesul verbal contestat exemplarul nr. 1, raportul agentului constatator.

În prezenta cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul M. F., declarația acesteia fiind consemnată și atașată la dosar.

II. Soluția instanței

În urma analizării procesului-verbal contestat, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal . nr._ s-a reținut că, la data de 22.06.2015, ora 12,00 petentul C. R. V. pe . a condus auto marca Opel cu număr de înmatriculare IF-06-AKLdin direcția Bârlad către V. fără ca auto să fie dotata cu trusă medicală, triunghi și stingător. De asemenea, auto prezintă defecțiuni la sistemul de iluminare spate, caroseria prezintă elemente avansate de coroziune, precum și portbagajul spate înfundat fără a deține autorizație de reparație.

Faptele au fost încadrate juridic ca reprezentând contravențiile prevăzute de art. 10 alin. 1 pct.13, art. 1010 alin. 1 pct.11, art. 99 alin. 1 opct.18 și art. 99 alin. 1 pct.4 din OUG 195/2002, republicată și, s-a dispus aplicarea următoarelor sancțiunii amenzii contravenționale: pentru fapta prevăzută de art. 100 alin. 1 pct.13 și cea prevăzută de art.101 alin. 1 pct.11 OUG 195/2002, republicată s-a aplicat sancțiunea avertisment, în timp ce pentru contravenția prevăzută de art. 99 alin. 1 pct.18 și cea prevăzută de art. 99 alin.1 pct.5 din OUG 195/2002, republicată a fost aplicată sancțiunea amenzii contravențională în cuantum de 195 lei, pentru fiecare contravenție.

La rubrica ,,alte mențiuni" s-a consemnat, sub semnătura petentului: ,,nu am de făcut obiecțiuni".

Procesul-verbal a fost semnat de petent.

Potrivit prevederilor art. 34 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța învestită cu soluționarea plângerii verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.

I. Cu privire la legalitatea procesului-verbal, instanța constată că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute exprese. Orice alte lipsuri din procesul - verbal sunt sancționate cu nulitatea relativă, ceea ce presupune ca persoana care invocă nulitatea să dovedească faptul că i s-a produs o vătămare, iar instanța să constate în raport de materialul probator administrat, că vătămarea nu poate fi acoperită decât prin anularea procesului-verbal.

Critica de nelegalitate privind încălcarea dispozițiilor art. 10 din OG 2/2001 nu va fi reținută de instanță. Art. 10 instituie obligația aplicării unor sancțiuni pentru mai multe fapte, fără a depăși dublul maximului amenzii pentru fapta cea mai gravă sau maximul general stabilit. Petentul nu se află în ipoteza prevăzută de lege. Așa cum a recunoscut, la acel moment, petentul a fost sancționat pentru fapte diferite, prin două procese verbale diferite, de către agenți constatatori diferiți. Critica referitoare la lipsa calității de agent de poliție rutieră nu va fi reținută, atâta timp cât petentul nu a dovedit-o prin probele administrate.

Nici faptul că agentul nu ar fi consemnat obiecțiunile sale în procesul verbal de contravenții nu va fi reținută de instanță, atâta timp cât, la rubrica alte mențiuni, s-a consemnat că ,,nu sunt obiecțiuni", iar petentul a semnat atât procesul verbal, cât și înștiințarea de plată (a se vedea semnarea în două locuri).

II. Cu privire la temeinicia procesului-verbal, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie.

Această prezumție operează fără a depăși o limită rezonabilă impusă de necesitatea respectării drepturilor apărării sub toate aspectele.

Întrucât este întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, procesului-verbal de contravenție trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, în condițiile în care cele reținute de agentul constatator sunt constatate personal de către acesta sau sunt susținute cu alte mijloace de probă.

Pe de altă parte, petentului îi sunt recunoscute garanțiile specifice în materie penală din art. 6 Convenție printre care și prezumția de nevinovăție, prezumție care poate fi răsturnată până la proba contrară.

Instanța apreciază că prezumția de nevinovăție „contravențională” nu înseamnă că din probatoriul administrat în cauză nu poate face chiar și procesul verbal încheiat de agent în exercițiul atribuțiilor de serviciu, în condițiile în care cele constatate de agentul constatator se coroborează cu alte mijloace de probă sau când petentul și-a asumat la momentul întocmirii procesului verbal, fapta imputată.

Potrivit art. 100 alin. 1 pct. 13 din OUG 195/2002, republicată, constituie contravenție, conducerea unui autovehicul și tractor agricol sau forestier care nu este dotat cu trusă medicală, triunghiuri reflectorizante și stingător pentru incendii, omologate.

Conform art. 101 alin. 1 pct.11 din OUG 195/2002, republicată, constituie contravenție, circulația cu un autovehicul și tractor agricol sau forestier, remorcă sau tramvai cu defecțiuni la sistemul de iluminare sau de avertizare sonoră ori când acestea lipsesc;

În conformitate cu art. 99 alin. 1 pct.18 din OUG 195/2002, republicată, constituie contravenție, conducerea pe drumurile publice a unui vehicul cu defecțiuni tehnice, altele decât cele prevăzute la art. 102 alin. (3) lit. b), ori care are lipsă unul sau mai multe elemente de caroserie sau aceasta este deteriorată vizibil.

Potrivit art. 99 alin.1 pct.4 din OUG 195/2002, republicată, constituie contravenție, neîndeplinirea obligației proprietarului sau a utilizatorului de autovehicul și tractor agricol sau forestier de a solicita documentul de constatare a avariilor produse acestuia în alte împrejurări decât în urma unui accident de circulație;

Petentul nu a recunoscut săvârșirea faptelor, prin plângerea contravențională, invocând faptul că faptele nu corespund realității.

Cu toate acestea, la momentul întocmirii procesului verbal petentul a arătat, sub semnătură, că nu are obiecțiuni. Se apreciază că petentul a recunoscut implicit situația de fapt descrisă în procesul verbal de contravenții, renunțând la prezumția de nevinovăție de care se bucura. Declarația consemnată reprezintă o mărturisire spontană efectuată, din punct de vedere temporal, cel mai aproape de săvârșirea faptei, ceea ce conduce la concluzia sincerității acesteia.

Totodată, prezumția de sinceritate a declarației date la momentul constatării faptei, derivă din împrejurarea că, este nefiresc ca cineva să se acuze în mod fals de săvârșirea unei fapte, suportând astfel, sancțiunea contravențională.

Pe de altă, parte, prin probele administrate petentul nu a dovedit susținerile din plângerea contravențională. Martorul audiat în cauză, M. F. nu a relevat elemente care să dovedească o altă situație de fapt. Mai mult a relatat că, la momentul în care a mers la spital împreună cu petentul, I. G. nu se afla de față.

În aceste condiții, instanța constată că procesul-verbal cuprinde consemnarea unor fapte conforme cu realitatea, ceea ce conduce la concluzia temeiniciei procesului-verbal.

III.Cu privire la sancțiune, instanța are în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 potrivit cărora aceasta se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Prin procesul-verbal a fost aplicată sancțiunea avertisment pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 100 alin. 1 pct.13 și art. 101 alin. 1 pct. 11 din OUG 195/2002, republicată. Instanța apreciază că sancțiunile avertisment aplicate sunt proporționale cu gardul de pericol social la faptelor. În ceea ce privește faptele prevăzute de art. 99 alin. 1 pct.18 și art. 99 alin. 1 pct. 4 din OUG 195/2002, republicată, agentul constatator a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de câtre 195 lei, pentru fiecare faptă săvârșită. Instanța constată că acestea sunt stabilite în limitele legii, chiar la limita minimă prevăzută de lege.

Nu se relevă nici un motiv de reindividualizare a sancțiunii, întrucât faptele petentului săvârșite, deși prezintă un grad de pericol social mediu, prin faptul că au fost săvârșite în concurs conduc la un gard de pericol social ridicat, petentul sfidând orice regulă privind siguranța pe drumurile publice.

În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.

Pentru toate considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate, instanța va respinge plângerea contravențională formulată de petentul C. R. V., ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

JUDECĂTORIA

HOTĂRĂȘTE:

1. Respinge plângerea contravențională formulată de petentul C. R. V. CNP:_, domiciliat în loc.Banca, . împotriva procesului verbal . nr._ din data de 22.06.2015 în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean V. cu sediul în V., ..1, jud. V., ca neîntemeiată.

2. Numai cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, potrivit art. 34 alin. 2 din O.G. 2/2001 rap.la art. 468 C.proc. civ. Cererea de apel se depune la Judecătoria Bârlad.

3. Pronunțată în ședință publică azi, 10.11.2015.

Președinte,

G. B.

Grefier,

C. M.

red. B.G.

tehnored. C.M. 02.12.2015/ 4 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 2692/2015. Judecătoria BÂRLAD