Pretenţii. Sentința nr. 585/2013. Judecătoria BEIUŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 585/2013 pronunțată de Judecătoria BEIUŞ la data de 11-04-2013 în dosarul nr. 1948/187/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BEIUȘ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.585/2013
Ședința publică de la 11 aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. A. F.- Președintele instanței
Grefier M. D.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta .,P. REPREZ. LEGAL LUCIANO TIEZZI CU SEDIUL ALES și pe pârâta S.C. I. P. S.R.L., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul reclamantei, consilier juridic P. M. I., în baza delegației nr.74/10.04.2013 de la dosar, lipsă fiind reprezentantul pârâtei.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul reclamantei, consilier juridic P. M. I., arată că, deși i s-a solicitat pârâtei la două termene consecutive să arate dacă a preluat marfa înscrisă în facturi, aceasta a refuzat să răspundă. Menționează că, în opinia sa, cauza poate fi considerată în stare de judecată. Arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța consideră cauza lămurită, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul reclamantei, solicită instanței admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată în scris, cu cheltuieli de judecată, reprezentate de taxele judiciare de timbru. Arată că pârâta a beneficiat de serviciile acesteia și deși a invitat-o la conciliere, aceasta nu a dat curs invitației și cu rea credință nu a achitat creanța datorată către aceasta, acceptată conform prevederilor art.46 din vechiul cod comercial, deși a semnat două dintre facturi, chiar dacă contestată acest fapt. Menționează referitor la proba cu interogatoriul pârâtei, că pârâta a refuzat să răspundă dacă a înregistrat sau nu în contabilitate, facturile în litigiu. Arată că, în opinia sa, acesta a fost un refuz de a răspunde clar și sincer la interogatoriu, cum de altfel nu a răspuns la nicio conciliere, aspecte care duc la concluzia recunoașterii de către pârâtă, a pretențiilor reclamantei.
Instanța, în baza art.150 c.pr.civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
P. acțiunea înregistrată la instanță la data de 27.08.2012, legal timbrată, cu suma de 678 lei taxă judiciară de timbru și 3 lei timbru judiciar, reclamanta . a chemat în judecată pe pârâta S.C. I. P. S.R.L. solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 9.433,67, reprezentând contravaloarea facturilor neachitate ce au fost anexate acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanta arată că, în cursul anului 2012, a prestat către pârâtă, servicii de prelucrare pânze și cuțite pentru utilaje din industria lemnului, astfel cum rezultă din facturile fiscale . EVO nr._/ 04.04.2012, nr._/ 19.04.2012, nr._/ 30.04.2012 și nr._/ 07.05.2012, însă pârâta cu rea credință nu a achitat contravaloarea înscrisă în aceste facturi, Precizează că datele scadente de plată a sumelor datorate datează din luna iulie a anului 2012. Menționează că în scopul realizării acestei creanțe a procedat la convocarea pârâtei la conciliere directă, însă aceasta nu a dat curs invitației, nu s-a prezentat la data și ora fixată, deși a luat la cunoștință de convocare, astfel cum reiese din confirmarea de primire a scrisorii.
În motivarea în drept a acțiunii, reclamanta a invocat prevederile art.1270, 1516 Cod civil, art.109 și art.720 C.pr.civilă, precum și prevederile art.242 C.pr.civilă, iar în probațiune aceasta a depus la dosar în xerocopie, adresa de convocarea la conciliere directă emisă de reclamantă către pârâtă și facturile fiscale în litigiu.
Cererea este legal timbrată astfel cum reiese din chitanța . nr._ emisă de Primăria Municipiului Iași la data de 01.10.2012 privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 678 lei și timbru judiciar în valoare de 3 lei.
Pârâta legal citată nu a depus întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță pentru a-și exprima poziția procesuală față de acțiune.
În cauză a fost încuviințată proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul pârâtei.
În interogatorul ce i-a fost luat, pârâta S.C. I. P. S.R.L. a arătat faptul că, a comandat în cursul anului 2012, lame și lucrări de prelucrare și întreținere lame pentru industria lemnului de la reclamantă, servicii pentru care a efectuat plata. A menționat că, în cursul anului 2012, în urma comenzilor solicitate, au fost executate de către reclamantă lucrările solicitate. Cu privire la facturile invocate de către reclamantă, pârâta a arătat că acestea nu au fost semnate de către ea.
Analizând acțiunea de față prin prisma motivelor formulate și a probelor administrate, instanța reține următoarele:
Între cele două părți s-au derulat raporturi comerciale, concretizate în emiterea facturilor fiscale . EVO nr._/ 04.04.2012, nr._/ 19.04.2012, nr._/ 30.04.2012 și nr._/ 07.05.2012, în sumă totală de 9.433,67 lei, în baza cărora reclamanta a prestat în favoarea pârâtei, servicii de prelucrare pânze și cuțite pentru utilaje din industria lemnului, acesteia din urmă revenindu-i obligația de a achita contravaloarea sumei înscrise în facturi, însă potrivit susținerilor reclamantei, pârâta a rămas restantă la plata debitului datorat.
Înscrisurile aflate la filele 5-6 dosar, atestă faptul că, reclamanta a invitat-o pe pârâtă la conciliere directă, în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă, însă nici în urma realizării procedurii concilierii directe prevăzute de art.720 ind.1 C.pr.civ, pârâta nu a înțeles să achite suma datorată.
Având în vedere aceste aspecte și faptul că factura, ca act sub semnătură privată în înțelesul art. 46 C.. pe care îl constată, instanța apreciază că, deși facturile fiscale în litigiu nu sunt însușite prin semnătură de către pârâtă, față de modalitățile în care facturile pot fi acceptate de destinatar, respectiv acceptarea expresă, realizabilă în scris ori verbal, sau acceptarea tacită, ce rezultă din fapte concludente ori din lipsa oricărei obiecțiuni din partea pârâtei cu privire la existența raportului juridic, la întinderea obligației, sau existența obligației de plată, rezultă fără echivoc că aceasta a recunoscut valabilitatea facturilor și le-a acceptat la plată.
În acest context, instanța reține ca fiind dovedite pretențiile reclamantei, potrivit art. 46 din Codul comercial, situație în care sarcina probei îndeplinirii obligației de plată revine pârâtei.
Față de considerentele arătate, deoarece pârâta nu și-a îndeplinit obligația de plata și în materie comercială executarea la termen a obligației constituie o condiție esențială pentru buna desfășurare a activității comerciale, iar factura fiscală acceptată la plata face dovada în legătură cu existența si executarea operațiunii care constituie obiectul ei, în temeiul art.969 C.civ coroborat cu art. 1270 cod civil și art.1516 Cod civil și art. 379 C.pr. civ., instanța va admite acțiunea si va obliga pârâta să plătească în favoarea reclamantei suma de 9.433,67 lei, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale în litigiu.
În baza art. 274 alin.1 C.pr.civilă reținând culpa procesuală a pârâtei, având în vedere că acțiunea a fost admisă, instanța o va obliga pe aceasta să plătească în favoarea reclamantei suma totală de 681,00 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 678 lei reprezintă taxă judiciară de timbru, iar suma de 3 lei reprezintă timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta S.C. ., prin reprezentat legal LUCIANO TIEZZI, cu sediul ales în Iași, ., jud. Iași în contradictoriu cu pârâta S.C. I. P. S.R.L., cu sediul în ., jud. Bihor.
Obligă pârâta să plătească în favoarea reclamantei, suma de 9.433,67 lei, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale . EVO nr._/ 04.04.2012, nr._/ 19.04.2012, nr._/ 30.04.2012 și nr._/ 07.05.2012.
Obligă pârâta să plătească în favoarea reclamantei suma de 681,00 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentate de taxele judiciare de timbru.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare,
Pronunțată în ședință publică, azi 11.04.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. A. F.,președintele instanței M. D.
Red.col.GA
Tehnred. M.D.
ex. 4 /22.04.2013
emis 2 comunicări/22.04. 2013
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 661/2013. Judecătoria... | Anulare act. Sentința nr. 1078/2013. Judecătoria BEIUŞ → |
|---|
