Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 17-12-2013 în dosarul nr. 13716/190/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2013
Ședința publică din data de 17 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. R. R.
GREFIER: M. T.
Pe rol fiind soluționarea plângerii contravenționale formulate de petenta ., împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 13.11.2012 de către intimata POLIȚIA L. A MUNICIPIULUI BISTRIȚA.
Cauza s-a judecat în fond la data de 10.12.2013 concluziile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța a amânat pronunțarea pentru data de 17.12.2013 pentru a da părților posibilitatea de a formula concluzii scrise, încheierea de amânare a pronunțării făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile, constată:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, motivată la termenul din 21.05.2013, petenta . a solicitat să se dispună, în principal, anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._, încheiat la data de 13.11.2012 de către intimata POLIȚIA L. A MUNICIPIULUI BISTRIȚA, ca fiind nelegal sau netemeinic, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate cu sancțiunea avertisment.
În motivare se arată că, la data de 13.11.2012, Poliția L. a municipiului Bistrița a întocmit procesul verbal de contravenție . nr._, reținându-se în sarcina petentei faptul că, la data de 07.11.2012, ora 00:52, autovehiculul cu nr._, marca Peugeot culoare albă, a fost găsit staționat pe domeniul public din mun. Bistrița fără autorizație de liber acces pe raza municipiului...”, faptă încadrată în prevederile art. 17 din HCL 153/2009, sens în care societatea a fost sancționată cu amendă contravențională în suma de 1.500 lei.
Petenta consideră că acest proces-verbal de contravenție a fost încheiat cu nerespectarea dispozițiilor legale, fiind lovit de nulitate.
Dispozițiile art. 16 din OG 2/2001 prevăd condițiile și elementele obligatorii pe care trebuie să le cuprindă un proces-verbal de contravenție, în acest sens la alin. 6 arătându-se că „în situația în care contravenientul este persoană juridică, în procesul-verbal se vor face mențiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerțului și codul fiscal ale acesteia, precum și datele de identificare a persoanei care o reprezintă”. Nerespectarea acestor elemente obligatorii este sancționată cu nulitatea procesului-verbal astfel cum prevăd dispozițiile art.17 din OG 2/2001.
Mai mult decât atât, potrivit dispozițiilor art. 31 alin.3 din HCL 153/2009, „la societățile comerciale și instituții, sancțiunea se aplică conducătorului acesteia, sau persoanei care a avut sarcina de a urmări îndeplinirea obligațiilor respective, ori persoanei care reprezintă persoana juridică, după caz”.
Așadar, pe de-o parte, dispozițiile OG 2/2001 prevăd elementele obligatorii pe care trebuie să le cuprindă procesul-verbal de contravenție (între care numele/denumirea și datele de identificare corecte ale persoanei juridice și ale reprezentanților acesteia), iar HCL 153/2009 reglementează în dispozițiile enunțate mai sus persoana căreia i se aplică în mod obligatoriu sancțiunea contravențională. Or, în speță, niciuna dintre aceste dispoziții legale nu a fost respectată.
Astfel, la rubrica "având ca reprezentant pe dl/d-na" din cuprinsul procesului-verbal de contravenție, agentul constatator a menționat-o pe numita F. S., în calitate de administrator, domiciliată în Bistrița, Piața Morii, nr.3, ., . CI ._ eliberat de SPCLEP Bistrița, CNP:_", în condițiile în care societatea nu are niciun reprezentant sau angajat cu acest nume. Această persoană nu este și nici nu a fost vreodată "conducătorul” societății, persoana împuternicită cu urmărirea îndeplinirii obligațiilor respective sau reprezentantul societății. Astfel cum rezultă din certificatul constatator eliberat de ORC Bistrița-Năsăud nr._/28.03.2012, reprezentanții legali ai societății, respectiv administratorii acesteia, sunt numiții L. D. și Iliuta Iolan, ambii cu mandate pe durată nedeterminată.
În aceste condiții, este evidentă încălcarea flagrantă a dispozițiilor art. 16 din OG 2/2001 astfel că sancțiunea aplicabilă este aceea a anularii procesului-verbal de contravenție, în conformitate cu dispozițiile art. 17 din OG 2/2001.
În ceea ce privește al doilea aspect, privind persoana căreia i se aplică sancțiunea contravențională, procesul-verbal de contravenție este nelegal și în această privință. Din conținutul acestuia se observă lesne că sancțiunea contravențională a fost aplicată contravenientei ., cu încălcarea evidentă a dispozițiilor art. 31 din HCL 153/2009 care prevăd în mod imperativ faptul că "la societățile comerciale și instituții, sancțiunea se aplică conducătorului acesteia, sau persoanei care a avut sarcina de a urmări îndeplinirea obligațiilor respective, ori persoanei care reprezintă persoana juridică, după caz". În concluzie, având în vedere argumentele prezentate anterior, în aprecierea petentei, procesul-verbal de contravenție este lovit de nulitate.
În motivarea petitului subsidiar se precizează că autovehiculul societății a staționat pe ., în data de 07.11.2012 doar în intervalul orar 23-1,00, întrucât șoferul D. Ș. F. urma să plece în cursă la ora stabilită, respectiv ora 1. Scopul staționării în zona respectivă, care este, de altfel, și domiciliul șoferului, a fost pregătirea sa și a autovehiculului precum și verificarea acestuia în vederea plecării sale în cursă. Având în vedere situația reală și împrejurarea că, prin staționarea autovehiculului în decursul celor două ore din timpul nopții, nu s-a creat vreun disconfort în zona respectivă, lipsa traficului la acele ore, faptul că nu s-a blocat accesul la anumite obiective sau locuințe din zonă, și nu în ultimul rând, intervalul de timp scurt în care autovehiculul a staționat în acel loc, petenta apreciază că sancțiunea avertismentului ar fi oportună și suficientă, scopul preventiv și educativ al sancțiunii realizându-se și prin aplicarea acesteia.
Petenta mai arată faptul că societatea nu a mai fost sancționată în trecut pentru fapte de aceeași natură sau contravenții prevăzute de HCL 153/2009, aflându-se la prima abatere de acest fel, cu toate că activitatea și volumul de muncă și transport al societății este unul încărcat.
Având în vedere dispozițiile art. 5 alin. 5 și 6 din O.G. 2/2001 care consacră principiul proporționalității sancțiunii contravenționale și care își are originea în dispozițiile art. 53 din Constituția României, sancțiunea trebuie aplicată proporțional cu situația care a determinat-o. Orice sancțiune contravențională, la fel ca și una penală, implică restrângerea unor drepturi și libertăți, astfel încât stabilirea și aplicarea unei sancțiuni contravenționale trebuie să se realizeze astfel încât să fie proporțională cu fapta comisă de contravenient. Mai mult, în baza art. 18 ind. 1 Cod penal, există fapte prevăzute de legea penală pentru care se poate aplica mustrarea, o sancțiune aproape identică în conținut cu avertismentul. Astfel, dacă pentru o faptă penală, chiar dacă nu este infracțiune, întrucât este lipsită de pericolul social al unei infracțiuni, se poate aplica o astfel de măsură, este evident că ea poate subzista și pentru contravenții, indiferent de gravitatea acestora.
Având în vedere situația de fapt expusă anterior, petenta consideră că aplicarea unei sancțiuni cu „avertisment" este suficientă față de gravitatea faptei și, ținând cont de dispozițiile art. 21 alin.3 din O.G.2/2001 potrivit cărora „sancțiunea ....trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal". Prin urmare, având în vedere motivele expuse mai sus și lipsa antecedentelor contravenționale, petenta apreciază ca fiind suficientă sancțiunea „avertisment" pentru realizarea scopului preventiv și educativ al sancțiunii.
În drept s-au invocat prevederile OG 2/2001 și art. 17 și 31 din HCL 153/2009.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 3-5, 42-47) și s-a solicitat admiterea probei testimoniale în privința numitului D. Ș. F..
Legal citată, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat să se dispună respingerea plângerii contravenționale și menținerea ca legal și temeinic a procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor cu nr._/13.11.2012.
În motivare se arată că, prin procesul verbal contestat, petenta fost sancționată contravențional pentru săvârșirea contravenției prevăzută la art. 17, pct. 1 din HCL 153/2009 privind stabilirea unor măsuri de bună gospodărire a municipiului Bistrița, aplicându-se amenda contravențională în cuantum de 1500 lei. Textul legal indicat arată că „pe teritoriul municipiului Bistrița persoanele fizice și juridice au obligația de a respecta normele privind traficul auto și de circulație, inclusiv cele stabilite prin Regulamentul privind activitatea de blocare a autovehiculelor oprite sau staționate neregulamentar, precum și de ridicare, transport, depozitare și eliberare a acestor autovehicule în municipiul Bistrița, aprobat prin Hotărârea nr. 16/26.02.2009 a Consiliului local al municipiului Bistrița. În acest sens este interzisă: 1. oprirea, staționarea și parcarea autovehiculelor cu masa maximă autorizată mai mare de 2,5 t pe domeniul public de pe raza municipiului Bistrița; excepție face situația în care se efectuează operațiuni de aprovizionare sau de încărcare-descărcare, în condițiile existenței unei autorizații de liberă trecere eliberata de serviciul de specialitate din cadrul Primăriei Bistrița”.
În concret, în data de 07.11.2013, la ora 00.52, un echipaj al Poliției Locale a Municipiului Bistrița, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a constatat prezența unui autovehicul marca Peugeot, de culoare albă, cu nr. de înmatriculare_, având masa maximă autorizată ce depășește 2,5 t, parcat pe domeniul public, respectiv pe .. 2 din municipiul Bistrița. Având în vedere că la momentul constatării faptei conducătorul autovehiculului nu era de față procesul verbal de contravenție a fost întocmit ulterior, după ce au fost efectuate verificări cu privire la proprietarul acestuia. Din aceste verificări a reieșit că proprietarul autovehiculului este petenta, persoană juridică, astfel că s-a procedat la sancționarea sa contravențională, apreciază intimata, într-un mod cu totul corect și justificat.
Intimata mai arată că motivul pentru care petenta a fost sancționată contravențional a fost, pe de o parte, pentru că a staționat pe domeniul public din municipiul Bistrița, într-un loc și la o oră la care nici măcar în condițiile existenței unei autorizații de liberă trecere nu ar fi avut voie decât dacă s-ar fi desfășurat activități de încărcare-descărcare marfă. Pe de altă parte, petenta nici măcar nu deținea nici la momentul aplicării sancțiunii contravenționale, și nici în prezent, o autorizație de liberă trecere eliberată de Primăria Bistrița.
Față de conținutul plângerii contravenționale, nemotivată în fapt și în drept, intimata apreciază că nu există niciun motiv de nelegalitate sau netemeinicie care să justifice admiterea acesteia. Faptul că procesul verbal de contravenție a fost întocmit în lipsa contravenientului, nu este un motiv de nulitate absolută, deoarece au fost respectate prevederile OG 2/2001.
În concluzie, aspectele invocate de către petenta nu sunt de natură să afecteze în vreun fel legalitatea sau temeinicia procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/13.11.2012, motiv pentru care se impune respingerea prezentei plângeri.
În drept s-au invocat prevederile art. 205 și urm. Cod procedură civilă, art. 17 și 27, lit. a), pct. 1 din HCL 153/2009 privind stabilirea unor măsuri de bună gospodărire a municipiului Bistrița și art. 16 și 28 din O.G. nr. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 20-21).
Prin concluziile depuse la dosarul cauzei la termenul din 17.12.2013, petenta a solicitat să se dispună admiterea plângerii sale, astfel cum a fost formulată și motivată, reiterând aspectele de fapt și de drept expuse anterior.
În plus, petenta arată, în ceea ce privește excepția tardivității invocată de instanță, din oficiu, că se impune respingerea acesteia ca nefondată, motivat de faptul că, la data de 13.11.2012, Poliția L. a municipiului Bistrița a întocmit procesul verbal de contravenție . nr._, reținându-se în sarcina societății faptul că la data de 07.11.2012 ora 00:52, "autovehiculul cu nr._, marca Peugeot culoare albă, a fost găsit staționat pe domeniul public din mun. Bistrița fără autorizație de liber acces pe raza municipiului...", faptă încadrată în prevederile art. 17 din HCL 153/2009, sens în care societatea a fost sancționată cu amendă contravențională în sumă de 1.500 lei.
Procesul verbal de contravenție i-a fost comunicat petentei la data de 15.11.2012, data ștampilei de pe plic. De la această dată curge termenul de 15 zile pentru formularea plângerii împotriva procesului verbal de contravenție, termen în calculul căruia nu intră prima și ultima zi, astfel cum prevăd dispozițiile art. 101 alin. l Cod procedură civilă.
În aceste condiții, termenul de 15 zile se împlinea la data de 01.12.2012 or, potrivit dispozițiilor art. 139 alin. l din Codul muncii, "zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt: 1 și 2 ianuarie; prima și a două zi de Paști; 1 mai; prima și a două zi de Rusalii; Adormirea Maicii Domnului; 30 noiembrie - Sfântul A. A. cel întâi chemat, Ocrotitorul României; 1 decembrie; prima și a două zi de C.; și două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora".
Având în vedere că atât data de 30 noiembrie 2012 (declarată zi liberă legală prin Legea nr. 147/2012), cât și ziua de 1 decembrie 2012, au fost zile libere stabilite prin lege, sunt aplicabile în speță dispozițiile art. 101 alin.5 Cod procedură civilă potrivit cărora "termenul care se sfârșește într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârșitul primei zile de lucru următoare". Or, în speță, prima zi de lucru, după cele două zile de sărbătoare legală, a fost ziua de 3 decembrie 2012 (2 decembrie 2012 fiind zi de duminică), dată la care plângerea a fost depusă la Oficiul Poștal nr. 1 Bistrița, aspect confirmat de talonul de confirmare primire, cât și de chitanța eliberată de oficiul poștal anterior menționat.
Termenul de 15 zile se împlinea așadar în data de 03 decembrie 2012 ora 00- "sfârșitul primei zile lucrătoare" - plângerea ce formează obiectul prezentului dosar fiind depusă la oficiul poștal în acea zi, prin urmare înăuntrul termenului prevăzut de dispozițiile legale în materie.
Având în vedere cele arătate anterior, precum și dispozițiile art. 104 Cod procedură civilă potrivit cărora "actele de procedură trimise prin poștă instanțelor judecătorești se socotesc îndeplinite în termen dacă au fost predate recomandat la oficiul poștal înainte de împlinirea lui", se impune respingerea excepției tardivității ca nefondată.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 65-68).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/13.11.2012 (f. 3), comunicat la data de 15.11.2012, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 1.500 lei, reținându-se în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzute de art. 27 pct. 27 lit. a) raportat la art. 17 pct. 1 din Anexa la HCL 153/2009, respectiv faptul că la data de 07.11.2012, ora 00,52, autovehiculul marca Peugeot, cu nr. de înmatriculare_, a fost depistat staționând pe domeniul public în Municipiul Bistrița, ., fără a deține autorizație de liber acces eliberată de serviciul de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului Bistrița.
Împotriva procesului verbal de contravenție a fost formulată de către petentă, la data de 03.12.2012, prezenta plângere.
Potrivit art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul contravențiilor, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
Așa cum prevede art. 47 din același act normativ, dispozițiile O.G. nr. 2/2001 se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, conform căruia termenele se înțeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârșit termenul (art. 101 alin. 1 C.pr.civ.).
Așadar, procesul-verbal de contravenție fiind comunicat prin poștă la data de 15.11.2012 (f. 5), ultima zi în care petenta ar fi putut să depună plângerea, calculată cu aplicarea prevederilor art. 101 alin. 5 C.pr.civ., era luni 03.12.2012, având în vedere că ziua de sâmbătă 1 decembrie este sărbătoare legală, iar ziua de 2 decembrie era duminică, zi nelucrătoare.
În speță, plângerea a fost depusă la poștă în data de 03.12.2012, astfel încât instanța reține că a fost formulată cu respectarea termenului de decădere instituit prin lege, urmând a respinge excepția tardivității invocată din oficiu la termenul de judecată din data de 10.12.2013.
Potrivit art. 17 pct. 1 din Anexa la HCL 153/2009 este interzisă oprirea, staționarea și parcarea autovehiculelor cu masa maximă autorizată mai mare de 2,5 t pe domeniul public de pe raza municipiului Bistrița; excepție face situația în care se efectuează operațiuni de aprovizionare sau de încărcare-descărcare, în condițiile existenței unei autorizații de liberă trecere eliberata de serviciul de specialitate din cadrul Primăriei Bistrița. Încălcarea acestei interdicții de către persoanele juridice este sancționată conform art. 27 pct. 27 lit. a) cu amendă de la de la 1.500 lei la 2.500 lei.
Verificând, potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, instanța reține sub un prim aspect legalitatea acestuia, procesul-verbal cuprinzând toate mențiunile prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 (numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediului contravenientei, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator).
În ceea ce privește lipsa datelor de identificare a persoanei care reprezintă societatea, prevăzute de art. 16 alin. (6) din O.G. nr. 2/2001, respectiv indicarea în mod eronat a unei persoane care nu deținea o astfel de abilitare, instanța reține că sancțiunea care intervine în cazul nerespectării acestor dispoziții legale este nulitatea relativă a procesului-verbal, condiționată de existența unei vătămări pentru petentă. În speță, petenta nu a făcut dovada unei astfel de vătămări a drepturilor sau intereselor sale, generată de lipsa elementelor menționate anterior.
Instanța va respinge și susținerea încălcării prevederilor art. 31 alin. 3 din Anexa la HCL 153/2009, ținând seama de faptul că norma invocată de petentă se referă la ipoteza prevăzută de alin. 1 al aceluiași articol, respectiv „cazul in care contravenientul nu respectă obligația de a înlătura situația creată prin săvârșirea contravenției”. D. în această situație, potrivit alin. 3 al art. 31, sancțiunea se aplică conducătorului societății comerciale sau persoanei care a avut sarcina de a urmări îndeplinirea obligațiilor respective, ori persoanei care reprezintă persoana juridică, după caz.
Referitor la temeinicia procesului verbal atacat, instanța reține că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Instanța reține că dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este unul absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise, în măsura în care instanța respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când apreciază probatoriul.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, astfel cum rezultă din interpretarea coroborată a prevederilor art. 31-36 din OG 2/2001, în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul - verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta principiul proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
În acest sens, în cauza N. G. împotriva României, Curtea europeană a drepturilor omului a reținut că administrarea unor elemente de probă contrare faptelor stabilite de către polițist este justificată de regimul juridic aplicabil în materie contravențională, care se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, potrivit căruia, în materie de probe, este aplicabil principiul conform căruia sarcina probei îi revine celui care pretinde ceva în fața instanței.
În speța pendinte, instanța reține că petenta nu a fost în măsură să răstoarne prezumția de veridicitate de care se bucură procesul - verbal de contravenție, nepropunând vreo probă din care să rezulte netemeinicia acestuia.
În consecință, având în vedere și planșele foto depuse la dosarul cauzei de intimată, care surprind autovehicul aparținând petentei în timpul staționării pe domeniul public, în data de 07.11.2012 ora 00,52 (f. 20, 21), instanța reține că petenta a săvârșit fapta descrisă în procesul - verbal de contravenție atacat, acesta fiind legal și temeinic întocmit.
Cu privire la individualizarea sancțiunii, instanța constată că amenda în cuantum de 1.500 lei reprezintă minimul prevăzut de textul art. 27 pct. 27 lit. a) din Anexa la HCL 153/2009 și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, fiind astfel respectat principiul stabilit de art. 5 alin. (5) din O.G. nr. 2/2001, în condițiile în care, potrivit declarației martorului D. Ș. (f. 58), autovehiculul identificat în procesul verbal era parcat în mod frecvent în același loc, conduită de natură a aduce atingere semnificativă măsurilor de bună gospodărire a domeniului public al municipiului.
Având în vedere aspectele menționate mai sus, instanța urmează ca, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/200l, să respingă plângerea petentei, ca fiind nefondată, menținând totodată procesul-verbal, ca temeinic și legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta ., C. RO_, J_, cu sediul în Bistrița – cartier Unirea, nr. 57, jud. Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu intimata POLIȚIA L. A MUNICIPIULUI BISTRIȚA, CUI_, cont nr. cont nr. RO91 TREZ 1015 010X XX00 7381, deschis la Trezoreria Bistrița, cu sediul în Bistrița, Piața Centrală, nr. 2, jud. Bistrița-Năsăud, împotriva procesului-verbal . nr._/13.11.2012.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel putând fi depusă la Judecătoria Bistrița.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.12.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. R. R. M. T.
RED/DACT: CRR/R. 12.03.2014 4 exp.
| ← Suspendare provizorie. Încheierea nr. 5729/2013. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5086/2013.... → |
|---|
