Plângere contravenţională. Sentința nr. 4567/2013. Judecătoria BISTRIŢA

Sentința nr. 4567/2013 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 30-05-2013 în dosarul nr. 2323/190/2013

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BISTRIȚA

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4567/2013

Ședința publică din data de 30 Mai 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: T. L. M., Președinte secția civilă

GREFIER U. C. A.

Pe rol fiind judecarea plângerii contravenționale formulată de petentul ȚEREA A., împotriva procesului verbal de contravenție ., nr._/12.07.2012 încheiat de intimatul C. SA - C., având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nici una dintre părți.:

Procedura de citare este legal îndeplinită.

În procedura verificării competenței instituită prin prevederile art. 130Cod procedură civilă, instanța se declară competentă din punct de vedere general, material și teritorial în soluționarea prezentei cauze în raport cu dispozițiile art. 32 al.2 din OG nr. 2/2001

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care.

Analizând actele dosarului, instanța declară închise dezbaterile pe fondul cauzei în temeiul art. 394 alin 1 NCPC și reține cauza spre soluționare pe baza probelor aflate la dosar, apreciind că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile, constată:

Prin plângerea contravențională înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, petentul ȚEREA A. a solicitat să se dispună, în temeiul art. 186 Cod procedură civilă, repunerea în termenul de a introduce plângere contravențională, iar pe fondul cauzei, în principal, să se constate nulitatea absolută a procesului verbal contravențional pentru nelegala și netemeinica întocmire, iar în subsidiar, să se dispună înlocuirea amenzii cu avertisment.

În motivare se arată că petentul a aflat de existența procesului verbal contestat prin comunicarea, la data de 13.02.2013, a somației de plată prin care i s-a adus la cunoștință că a fost sancționat contravențional întrucât a săvârșit fapta prevăzută de art. 8 alin. 3 din OG 15/2002, respectiv pentru că a circulat, fără a deține rovinietă valabilă, cu autoturismul cu numărul de înmatriculare_ .

În drept s-au invocat prevederile OG 2/2001, Legea 455/2001, OG 15/2002, CEDO, art. 186, 194 și urm., 148 Cod procedură civilă.

În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 5-6).

Legal citată, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat să se dispună respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal ca temeinic și legal, invocând excepția tardivității.

În motivare se arată că, în conformitate cu prevederile art. 31 din OG 2/2001, plângerea împotriva procesului verbal de contravenție se face în termen de 15 zile de la înmânare sau comunicare, în speță data comunicării fiind 23.07.2012 iar acțiunea promovată a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistrița la data de 21.02.2013.

Pe fondul cauzei, intimata susține că procesul – verbal contestat îndeplinește toate condițiile prevăzute de OG 15/2002 coroborat cu OG 2/2001, actul fiind emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR iar utilizatorul a fost identificat prin interogarea baze de date a Ministerului Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.

În drept s-au invocat prevederile OG 2/2001, OG 15/2002 și Ordinul 769/2010.

În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 13-16).

Prin răspunsul la întâmpinare, petentul a solicitat instanței, în principal, să constate nulitatea absolută a procesului verbal contestat, iar în subsidiar, să se dispună admiterea cererii de repunere în termenul de a introduce plângerea contravențională și, respectiv înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.

În motivare se arată că petentului nu i-a fost comunicat niciodată actul sancționator contestat, ci doar o somație de plată și, ulterior, la data de 05.03.2013, procesul – verbal de îndeplinire a procedurilor de comunicare. În aceste condiții, se impune repunerea sa în termenul de a introduce plângerea contravențională.

Pe fondul cauzei, petentul învederează că, din perspectiva condițiilor de legalitate prevăzute de dispozițiile art. 17 din OG 2/2001, procesul – verbal a fost încheiat cu încălcarea prevederilor legale, respectiv nu este semnat olograf de agentul constatator, aspect ce atrage nulitatea sa.

În drept s-au invocat prevederile OG 2/2001, Legea 455/2001, OG 15/2002, CEDO, art. 201, 223 și 411 pct. 2 Cod procedură civilă.

În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 24-30).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Potrivit prevederilor art. 248 Cod procedură civilă, „(1) Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”.

Astfel, raportat la excepția tardivității plângerii contravenționale, invocată de intimată prin întâmpinare, instanța, văzând prevederile art. 186 Cod procedură civilă care prevede că „1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac. (3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen”, precum și faptul că susținerile petentului privitoare la imposibilitatea sa obiectivă de a lua la cunoștință despre existența actului sancționator mai devreme decât data de 13.02.2013, consideră că se impune repunerea în termenul legal de contestație a procesului verbal contravențional în cauză și, în consecință, constată că acțiunea introductivă a fost promovată în termenul legal de 15 zile (f. 2) și respinge excepția tardivității plângerii contravenționale,mai ales că modalitatea de comunicare prin afisare nu intrunește exigențele art.27 din OG 2/2001 coroborat cu art 92 Cod pr civilă ,nerezultând motivele pentru care s-a procedat la afisare .

Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._, întocmit la data de 12.07.2012, petentul A. T. a fost sancționat, în temeiul art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002 cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, reținându-se că în data de 30.06.2012, ora 15:54, pe DN 17, km. 85+380 m, Tiha Bârgăului, jud. Bistrița-Năsăud, vehiculul categoria A cu nr. de înmatriculare_ aparținând acestuia a circulat fără a deține rovinieta valabilă. Agentul constatator a reținut că prin această faptă a fost încălcat art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România. În plus, petentul a fost obligat și la plata tarifului de despăgubire, potrivit prevederilor art. 8 alin. 3 din OG 15/2002, în valoare de 28 euro.

Potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.

Verificând legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu nerespectarea condițiilor de formă prevăzute de dispozițiile OG. nr. 2/2001. Procesul verbal de constatare reprezintă un act oficial pentru că emană de la un agent constatator aflat în exercițiul funcțiunii, face parte din sfera actelor administrative de autoritate cu caracter individual aflându-ne în prezența unei manifestări de voință a autorității publice, făcută în temeiul și în vederea executării legii pentru a da naștere, a modifica sau a stinge raporturi juridice de drept administrativ. Condițiile de valabilitate a unui act administrativ potrivit doctrinei sunt ca acesta să fie emis cu respectarea competenței, respectarea formei și a procedurii de emitere a actului, a conformității actului cu actele juridice cu forță superioară precum și cu scopul legii. Astfel, procesul –verbal, ca orice act administrativ trebuie să îmbrace forma scrisă. Atât, OG 2/2001 cât și OG 15/2002 nu prevăd întocmire de către agentul constatator, în formă electronică a procesului –verbal.

Pe de ală parte pentru a deveni incidente dispozițiile Legii 455/2001 privind semnătura electronică, ar trebui ca procesul verbal să poată fi emis în format electronic.

Potrivit acestei legi, un înscris în formă electronică reprezintă aceea colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.

Din întreaga economie a Legii 455/2001 (art.3, art.4) se desprinde concluzia că, înscrisurile electronice și semnătura electronica ce le poate fi atașată sunt aplicabile raporturilor juridice de drept privat și nu raporturilor de autoritate.

Scriptul comunicat de intimată petentului care este intitulat proces-verbal de constatare a contravenției cu . nr._, întocmit la data de 12.07.2012, nu constituie un proces verbal de constatare ci reprezintă o dovadă a faptului că intimata a încheiat petentului în format electronic un proces –verbal de constatare a contravenției pe care nu l-a comunicat.

Referitor la obligarea petentului la plata tarifului de despăgubire aplicat de intimată prin înștiințarea de plată atașată procesului verbal contestat, instanța, văzând dispozițiile Legii 144/2012, respectiv art. II care prevede că „tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează”, anulează tariful de despăgubire ca fiind nelegal.

Față de starea de fapt expusă și dispozițiile legale incidente în cauză instanța, va admite plângerea formulată și va anula scriptul intitulat procesul verbal . nr._, întocmit la data de 12.07.2012, comunicat petentului.

Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția tardivității formulării plângerii.

Admite plângerea contravențională formulată de petentul T. A., cu domiciliul în Bistrița, ., ., jud. Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu intimata C. SA – C., cu sediul în București, .. 401A, Sector 6, și în consecință dispune anularea procesului verbal de constatare a contravenției . 12 nr._/12.07.2012.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publica azi.30.05.2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

T. L. M. U. C. A.

RED/DACT

TLM/R.

03.06.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 4567/2013. Judecătoria BISTRIŢA