Anulare act. Sentința nr. 6219/2013. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6219/2013 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 27-05-2013 în dosarul nr. 8634/193/2013
Dosar nr._ Anulare act administrativ
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BOTOSANI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din 27 mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE - B. L. I.
GREFIER - D. S.
SENTINȚA C I V I L Ă NR. 6219
Pe rol judecata cauzei civile formulată de contestatoarea H. M. în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor Publice municipală B., având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatoarea, lipsă reprezentantul intimatei.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei.
Instanța pune în discuție excepția de necompetență materială a Judecătoriei B. invocată de intimată prin întâmpinare și acordă cuvântul părților prezente cu privire la aceasta.
Contestatoarea lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției invocate.
Instanța reține cauza spre soluționare pe excepția de necompetență materială.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată în data 01.03.2013 sub nr._ pe rolul Judecătoriei B., contestatoarea H. M. a chemat în judecată pe intimata Administrația Finanțelor Publice municipală B. solicitând, pe calea contestației la executare, anularea deciziei referitoare la obligațiile de plată accesorii emisă în data de 01.07.2012 și a titlului executoriu nr._ din 27.12.2012, cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că, în data de 21.02.2013, contestatoarea a primit prin poștă decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii emisă în data de 01.07.2012 în sumă de 48 lei reprezentând contribuție asigurări de sănătate datorate de persoanele care realizează venituri din activități independente și persoanele care nu realizează venituri. În data de 27.02.2013, petenta s-a adresat Casei de Asigurări de Sănătate B., solicitând verificarea și anularea plății sumei de 48 lei întrucât a avut calitatea de salariat cu contract individual de muncă. La aceeași dată, contestatoarea a primit prin poștă somație și titlu executoriu, fiecare în sumă de 18 lei.
Se precizează că petenta a avut calitatea de angajat cu contract individual de muncă în perioada 01.10._12, în perioada iulie 2003-iunie 2005 beneficiind de concediu de creșterea copilului, iar începând cu data de 13.08.2012 până în prezent este șomer indemnizabil.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 8 alin. 1 din OUG nr. 150/2002, art. 5 din Legea nr. 19/2000, art. 213 din Legea nr. 95/2006, art. 1, 5, 6 din OUG nr. 158/2005, art. 172 și 173 din OG nr. 92/2003.
În dovedire s-au depus copii după carnetul de muncă, carnetul de evidență șomaj, titlul executoriu, somație, decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii, cererea adresată Casei de Asigurări de Sănătate B..
Legal citată, intimata Administrația Finanțelor Publice municipală B. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția de necompetență materială a Judecătoriei B., cu privire la soluționarea contestației formulate împotriva deciziei de referitoare la obligațiile de plată accesorii emisă în data de 01.07.2012, precum și excepția privind inadmisibilitatea și prematuritatea formulării acțiunii pentru acest capăt de cerere. Pentru cel de al doilea capăt de cerere, contestație împotriva titlului executoriu din 27.12.2012, prin aceeași întâmpinare intimata a solicitat respingerea contestației ca nefondată, cu menținerea titlului executoriu ca fiind legală și temeinică.
În susținerea excepției de necompetență materială, inadmisibilitate și prematuritate se arată că acțiunea formulată de petentă și privind anularea deciziei referitoare la obligațiile de plată accesorii emisă în data de 01.07.2012 trebuie introdusă la instanța competentă (instanța de contencios administrativ) și doar după finalizarea procedurii prevăzută de art. 209 Cod procedură fiscală și trebuie să aibă ca obiect doar decizia privind soluționarea contestației emisă de organul fiscal competent potrivit art. 218 din același act normativ.
Pe fond, se susține că, în temeiul art. V alin. 4 din OUG nr. 125/2011, urmare a transmiterii creanțelor reprezentând contribuții de asigurări de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente de către Casa de Asigurări Sănătate B. și neachitate la scadență de către debitoare, organul fiscal a demarat procedura de executare prevăzută de art. 145 din Codul de procedură fiscală prin emiterea somației de plată din 27.12.2012, însoțită de titlul executoriu aferent pentru suma de 18 lei.
În apărare s-au atașat copii după somația de plată, titlul executoriu și dovada de comunicare a acestora
Având în vedere că prin aceeași acțiune, H. M. a înțeles să conteste atât decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii emisă în data de 01.07.2012, cât și titlul executoriu nr._ din 27.12.2012, toate emise de Administrația Finanțelor Publice municipală B., prin încheierea de ședință din 24.04.2013, în temeiul art. 165 Cod procedură civilă, instanța a dispus disjungerea capătului de cerere privind contestația la executare împotriva decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii emisă în data de 01.07.2012, formându-se dosarul nr._, cu termen de judecată la 27.05.2013, la același complet, urmând ca în dosarul nr._ să se soluționeze contestația la executare împotriva titlului executoriu nr._ din 27.12.2012.
La termenul de judecată din 27.05.2013, instanța a pus în discuție excepția de necompetență materială invocată de intimată prin întâmpinare, a acordat cuvântul părților prezente cu privire la aceasta și a reținut cauza spre soluționare pe excepție.
Asupra excepției de necompetență materială, instanța retine următoarea situație de fapt și de drept:
Potrivit prevederilor art. 172 alin. 1 și alin. 4 din Codul de procedură fiscală, persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor codului de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii. Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
În considerentele Deciziei nr. XIV din 5 februarie 2007 datã de ICCJ pentru soluționarea unui recurs în interesul legii, s-a reținut cã “(…) dacă pentru contestarea titlului de creanță fiscală nu s-a reglementat accesul la o instanță judecătorească, pe calea contestației la titlul executoriu fiscal adresată instanței de executare pot fi cerute nu numai lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului, ci se pot invoca și apărări de fond cu privire la însăși validitatea creanței fiscale.”
Potrivit prevederilor pct. 107.1 din Normele metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.050/2004, titlul de creanță este actul prin care, potrivit legii, se stabilește și se individualizează obligația de plată privind creanțele fiscale, întocmit de organele competente sau de alte persoane îndreptățite potrivit legii.
În speță, titlul de creanță fiscală este decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii emisă în data de 01.07.2012.
Această decizie de impunere constituie act administrativ fiscal în sensul art. 41 din Codul de procedură fiscală și se emite de organele fiscale competente potrivit art. 86 din Codul de procedură fiscală. Această decizie este cenzurabilă pe cale procedurii reglementată de art. 205 - art. 218 din Codul de procedură fiscală, pe această cale urmând a se pune în discuție însăși validitatea creanței fiscale.
Astfel, potrivit art. 205 Cod procedură fiscală, împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii.
Legiuitorul a înțeles să excludă competența instanței de contencios administrativ doar în ceea ce privește contestația la executare, dar și contestația la titlu, în acest din urmă caz fiind necesară îndeplinirea condiției ca pentru contestarea lui să nu existe o altă procedură prevăzută de lege, ceea ce nu este cazul în speță.
Dispozițiile art. 218 din Codul de procedură fiscală potrivit cărora deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar sau de către persoanele introduse în procedura de soluționare a contestației potrivit art. 212, la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în condițiile legii, nu schimbă natura juridică a actului contestat și nici competența instanței, ci instituie obligativitatea parcurgerii procedurii prealabile, iar pe calea contestației la executare nu pot fi analizate efectele neîndeplinirii acestei proceduri.
Rezultă că procedura de contestare la organul fiscal este obligatorie în situația dată, fiind urmată de procedura în fața instanței de judecată, procedură ce se desfășoară în baza Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Astfel, având în vedere art. 10 din Legea 554/2004, precum și dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. d) Cod procedură civilă potrivit cărora tribunalele judecă, în primă instanță, procesele și cererile în materie de contencios administrativ, în afară de cele date în competența curților de apel, instanța va admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei B. invocată de intimata Administrația Finanțelor Publice municipală B. și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului B. - Secția a II-a Civilă, C. Administrativ și Fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția de necompetență materială a Judecătoriei B. invocată de intimata Administrația Finanțelor Publice municipală B..
Declină competența de soluționare a cauzei având ca obiect anulare act administrativ privind pe contestatoarea H. M., domiciliată în mun. B., ., . în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor Publice municipală B., cu sediul în mun. B., .. 5, jud. B. în favoarea Tribunalului B..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 27 mai 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Redactat BLI
Tehnoredactat DS
Ex. 2 / 06.06.2013
| ← Pretenţii. Hotărâre din 13-12-2013, Judecătoria BOTOŞANI | Contestaţie la executare. Sentința nr. 7162/2013. Judecătoria... → |
|---|
