Plângere contravenţională. Sentința nr. 8854/2013. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8854/2013 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 20-09-2013 în dosarul nr. 17147/193/2012
Dosar nr._ Plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BOTOSANI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din 20 septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE - B. L. I.
GREFIER - D. S.
SENTINȚA C I V I L Ă NR. 8854
Pe rol judecata cauzei civile formulată de petenta A. A. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă petenta și consilierul juridic G. G. pentru intimat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de grefierul de ședință.
Petenta arată că, în urma studierii întâmpinării și a celorlalte înscrisuri depuse la dosar de către intimat, a constatat că agentul de poliție susține că a observat în mod direct contravenția ce a fost reținută în sarcina sa, însă acest aspect nu corespunde realității. Precizează că a ieșit cu autoturismul din parcarea magazinului Big, a virat dreapta spre . la semaforul din dreptul clădirii Casa Cărții s-a încadrat pentru a vira stânga spre . în intersecția străzii Calea Națională cu . mai multe utilaje și personalul aferent, care executau lucrări de decopertare a asfaltului, circulația autoturismelor desfășurându-se cu dificultate, conducătorii auto încercând să își protejeze mijloacele de transport, iar vehiculele erau dirijate să ocolească spre stânga sau dreapta. Petenta susține că, în momentul în care a trecut prin dreptul semaforului, ce era îndreptat spre bazar, acesta indica culoarea verde, a virat stânga spre . de poliție a oprit-o pe această stradă, în fața magazinului Apicola. Învederează că autospeciala de poliție era poziționată pe direcția de mers . cu . dreptul magazinului Apicola, situație în care agentul de poliție nu putea să observe în mod direct schimbarea culorii semaforului prin dreptul căruia petenta a trecut, ci doar să vizualizeze semaforul din lateral. În plus, invocă că, dacă și-ar fi continuat deplasarea pe culoarea roșu a semaforului, ar fi trebuit să accidenteze unul sau mai mulți pietoni care se angajau în traversarea drumului public, dat fiind că semaforul pentru aceștia indica culoarea verde.
Acordând cuvântul la probe, petenta arată că nu poate propune probe întrucât era singură în autoturism.
Consilierul juridic G. G. solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Instanța încuviințează în cauză proba cu înscrisurile depuse de părți la dosar.
Constatând administrat probatoriul încuviințat în cauză, instanța declară terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul părților prezente în dezbateri asupra fondului.
Petenta A. A. solicită admiterea plângerii contravenționale, înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment, restituirea amenzii contravenționale în sumă de 140 lei achitată și anularea măsurii complementare de suspendare a dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 zile.
Consilierul juridic G. G. solicită înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment și menținerea măsurii complementare de suspendare a dreptului petentei de a conduce pentru o perioadă de 30 zile.
În temeiul art. 150 Vechiul Cod procedură civilă, instanța se socotește lămurită, declară dezbaterile închise și reține cauza pentru a se pronunța pe fond.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată în data de 24.10.2012 sub nr._ pe rolul Judecătoriei B., petenta A. A. a chemat în judecată pe intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B. solicitând instanței ca, prin hotărârea ce urmează a se pronunța, să anuleze procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 11.10.2012, prin care a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 280 lei pentru săvârșirea faptei prevăzută de art. 52 alin. 1 din HG nr. 1391/2006, iar ca măsură complementară s-a dispus suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 zile.
În motivare se arată că, în data de 11.10.2012, petenta se afla în intersecția străzii Calea Națională cu . semaforul să își schimbe culoarea în verde pentru ași putea continua deplasarea pe .> Se susține că, în momentul în care petenta a trecut prin dreptul semaforului, acesta arăta culoarea verde, însă circulația era vizibil îngreunată din cauza lucrărilor care se executau la covorul asfaltic, a utilajelor și lucrătorilor aflați în acel loc. În acest context, petenta menționează că a trebuit să reducă viteza de deplasare pentru a-și proteja autoturismul, împrejurare în care exista posibilitatea ca semaforul să își fi schimbat culoarea.
Se argumentează că deplasarea petentei pe culoarea roșu nu ar fi fost posibilă întrucât pietonii aveau prioritate de trecere, urmare a culorii verde a semaforului pentru aceștia și exista riscul de a-i accidenta.
Plângerea contravențională nu a fost motivată în drept.
În dovedire s-au depus copii după procesul verbal de contravenție contestat, chitanța privind achitarea a jumătate din amenda contravențională aplicată.
Conform art. 36 din OG 2/2001, plângerea este scutită de taxă judiciară de timbru.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B. a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal de contravenție, cu toate măsurile dispuse prin acesta, procesul verbal fiind legal întocmit, iar faptele dovedite corespunzător.
În susținerea acestei soluții se arată că, în data de 11.10.2012, în jurul orei 11:45, agentul constatator a observat în mod direct autoturismul cu număr de înmatriculare_ condus de petentă în timp ce a intrat pe culoare roșu a semaforului, pentru a efectua virajul la stânga.
În apărare s-au anexat originalul procesului verbal de contravenție și raportul agentului constatator, istoricul contravențional al petentei.
În temeiul art. 242 alin. 2 Vechiul Cod procedură civilă s-a solicitat judecata cauzei și în lipsa reprezentantului inspectoratului.
Pentru justa soluționarea a plângerii contravenționale, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse de părți la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt si de drept:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 11.10.2012 încheiat de intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B., petenta A. A. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 280 lei pentru săvârșirea faptei prevăzută de art. 52 alin. 1 din HG nr. 1391/2006, iar ca măsură complementară s-a dispus suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 zile.
Pentru a aplica această sancțiune, agentul constatator a reținut că, în data 11.10.2012, în jurul orei 11:45, în intersecția străzii Calea Națională cu . la volanul autoturismului cu număr de înmatriculare_, petenta a efectuat virajul la stânga, spre . roșu a semaforului.
Analizând legalitatea procesului verbal întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din OG nr.2/2001, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Analizând temeinicia aceluiași proces verbal, instanța reține că, potrivit art. 52 alin. 1 din HG nr. 1391/2006, semnalul de culoare roșie interzice trecerea iar conform art. 100 alin. 3 lit. d) din OUG nr. 195/2002 constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: - nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului.
Sub aspectul vinovăției petentului, instanța reține că acesta a contestat situația de fapt reținută în procesul verbal de contravenție, atât la momentul încheierii procesului verbal, cât și în fața instanței prin plângerea formulată.
Analizând procesul verbal și modul în care a fost încheiat prin prisma dispozițiilor art. 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, instanța reține că jurisprudența CEDO a inclus în noțiunea de „acuzație în materie penală” și materia contravențională, având în vedere calificarea dată în dreptul intern faptei, câmpul de aplicare general al normei, gravitatea faptei, cât și preeminența caracterului represiv al sancțiunii contravenționale (hotărârile din cauzele Engel c. Olandei și Campbell și Fell c. Regatul Unit). Din acest punct de vedere se impune în mod necesar respectarea garanțiilor specifice recunoscute persoanei acuzate, între care și a prezumției de nevinovăție a petentului, ce privește și aspectul sarcinii probațiunii în cadrul soluționării unei plângeri contravenționale, care fără îndoială profită persoanei acuzate și incumbă intimatului.
Tot Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat însă (hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Frantei A. c. României) și faptul că prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, cu respectarea unor limite rezonabile, ținând seama de gravitatea mizei și prezervând drepturile apărării. Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul verbal nu are caracter absolut, prezumția de veridicitate putând opera până la limita la care prin aplicarea ei nu s-ar ajunge în situația în care persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul verbal deși, din probele administrate de „acuzare”, instanța nu poate fi convinsă de vinovăția petentului, dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Constatarea personală a agentului este de regulă suficientă pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului, însă este necesar ca petentul să nu invoce împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția născută, cu alte cuvinte, este necesar ca prezumția să îndeplinească condiția să aibă greutate și puterea de a naște probabilitatea.
În speță, petenta neagă săvârșirea faptei, susținând că a ieșit cu autoturismul din parcarea magazinului Big, a virat dreapta spre . la semaforul din dreptul clădirii Casa Cărții s-a încadrat pentru a vira stânga spre . în care semaforul, ce era îndreptat spre bazar, a indicat culoarea verde, petenta menționează că a virat stânga spre . această stradă, în dreptul magazinului Apicola a fost oprită în trafic de un agent de poliție. De asemenea, învederează că autospeciala de poliție era poziționată pe direcția de mers . cu . dreptul magazinului Apicola, situație în care agentul de poliție nu putea să observe în mod direct schimbarea culorii semaforului prin dreptul căruia petenta a trecut, ci doar să vizualizeze semaforul din lateral.
Aserțiunea petentei cu privire la poziționarea autospecialei de poliție se coroborează cu raportul agentului de poliție, în cuprinsul căruia acesta precizează că își executa serviciul pe .> Pentru ca procesul verbal să aibă valoarea unui act autentic, faptele reținute în cuprinsul acestuia trebuie să fie percepute personal de agentul constatator, procesul verbal neputând atesta săvârșirea unor fapte în baza unor simple supoziții.
Instanța reține că în cauză există un dubiu care profită petentei, potrivit principiului in dubio pro reo, principiu complementar prezumției de nevinovăție. Înainte de a fi o problemă de drept, regula in dubio pro reo este o problemă de fapt. Înfăptuirea justiției cere ca judecătorii să nu se întemeieze în hotărârile pe care le pronunță, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (fapta supusă judecății). Or, în cauză, probele depuse de intimat nu dovedesc dincolo de orice îndoială rezonabilă săvârșirea faptei de către petentă.
Având în vedere aceste aspecte, instanța consideră că nu există elemente suficiente în cauză care să formeze convingerea că a existat într-adevăr o contravenție săvârșită de petentă, pentru a putea analiza apoi conținutul constitutiv al acesteia, sub aspectul laturii obiective și celei subiective, apreciind gradul de pericol social al acesteia și forma de vinovăție cu care a fost săvârșită.
Pentru considerentele expuse anterior, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța urmează să admită plângerea contravențională formulată de petenta A. A. și să dispună anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din 11.10.2012 încheiat de intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B.. De asemenea, instanța va anula și măsura complementară de suspendare a exercitării dreptului petentei de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petenta A. A., domiciliată în mun. B., .. 46, scara C, . în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B., cu sediul în mun. B., .. 57, jud. B..
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat de intimat la data de 11.10.2012.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Redactat BLI
Tehnoredactat DS
Ex. 4 / 12.11.2013
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 9362/2013. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 9977/2013. Judecătoria BOTOŞANI → |
|---|
