Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 706/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 706/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 22-01-2015 în dosarul nr. 13733/193/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Ședința publică din data de 22.01.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – M. G. C.
GREFIER – B. A.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 706
Pe rol, judecata cauzei civile având ca obiect acțiune n răspundere contractuală, privind pe reclamanta . B., în contradictoriu cu pârâții B. D. C. și B. R. M..
La apelul nominal realizat în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În temeiul art. 131 alin. 1 Cod pr. Civilă, instanța a procedat la verificarea competenței, constatând, că este competentă din punct de vedere general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză în temeiul art. 94, pct.1 lit. j rap. la art. 107 Cod procedură civilă.
În temeiul art. 258 raportat la art. 255 NCPC, instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, probă pe care o apreciază utilă soluționării cauzei.
Instanța, din oficiu, invocă excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului B. D. C. și unește excepția cu fondul cauzei.
Văzând că nu sunt alte cereri ori probe de administrat, în temeiul art. 244 NCPC, instanța declară încheiate cercetarea procesului și dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 25.09.2014, sub nr._, reclamanta S.C. A. G. S.A. B., a solicitat instanței să oblige pârâții B. D. C. și B. R. M. la plata sumei de 1128,39 lei, din care suma de 657,73 lei reprezentând contravaloarea facturilor pentru serviciile de furnizare apă prestate și neachitate în perioada 26.01.2007 – 07.02.2012 și 470,66 lei reprezentând penalități calculate conform art.43 Cod Comercial pentru perioada 26.01.2007 – 07.02.2012.
În motivarea acțiunii, s-a arătat, în esență, că pârâții au beneficiat în perioada menționată de serviciile de alimentare cu apă furnizate de către reclamantă, fără a achita contravaloarea acestora. În vederea identificării posibilităților de plată, reclamanta a inițiat procedura medierii, însă pârâții nu au dat curs invitației societății creditoare. Mai precizează reclamanta că a emis și a distribuit lunar facturile ce fac obiectul prezentului litigiu, facturi care nu au fost contestate ori respinse la plată. De asemenea, se subliniază că pârât nu a solicitat debranșarea de la rețeaua de furnizare a apei curente.
În privința majorărilor de întârziere, se arată că acestea au fost calculate în baza prevederilor Legii nr. 51/2006 și ale Legii nr. 241/2006, fiind egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a datoriilor bugetare. În concret, arată reclamanta, începând cu data de 01.01.2007 s-au aplicat majorări de întârziere în procent de 0,1%, potrivit Legii 210/2005. Ulterior, respectiv din data de 01.07.2010, s-au calculat dobânzi de întârziere de 0,05%, conform art. 1 pct. 10 din OUG nr. 39/2010.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1177, 1178, 1272, 1522, 1531, 1535 C.civ., art. 43 Cod Comercial, ale Legii nr. 51/2006, nr. 241/2006, nr. 210/2005, ale OUG nr. 39/2010.
În dovedirea cererii, s-a administrat proba cu înscrisuri, reclamanta depunând la dosar înscrisuri primind medierea, fișe ale abonatului și calculul penalităților, facturi.
Cu ocazia comunicării cererii de chemare în judecată pârâtului B. D. C., s-a restituit dovada de îndeplinire a procedurii cu mențiunea „destinatar decedat”, motiv pentru care, instanța a invocat la acest termen excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului B. D. C..
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin prezenta cerere, reclamanta S.C. A. G. S.A. B., a solicitat instanței să oblige pârâții B. D. C. și B. R. M. la plata sumei de 1128,39 lei, din care suma de 657,73 lei reprezentând contravaloarea facturilor pentru serviciile de furnizare apă prestate și neachitate în perioada 26.01.2007 – 07.02.2012 și 470,66 lei reprezentând penalități calculate conform art.43 Cod Comercial pentru perioada 26.01.2007 – 07.02.2012.
În ceea ce privește excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului B. D. C., invocată de instanță din oficiu:
Articolul 248 alin. (1) din codul de procedură civilă instituie regula conform căreia instanța va soluționa mai întâi excepțiile de procedură.
Potrivit art. 34 Cod civil, capacitatea de folosință este aptitudinea persoanei de a avea drepturi și obligații civile, iar potrivit art. 34 Cod civil, capacitatea de folosință începe de la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia.
Potrivit art. 56 alin. (1) Codul de procedură civilă, orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată.
Din certificatul de deces ., nr._ din 20.06.2011, instanța reține că pârâtul B. D. C. a decedat la data de 18.06.2011 (f. 11 ds.).
Față de această împrejurare, instanța apreciază că în cauză nu are aplicabilitate instituția introducerii în cauză a moștenitorilor, care este incidentă doar în situația în care decesul părții are loc în timpul judecății, deci ulterior introducerii cererii de chemare în judecată.
Având în vedere că pârâtul era decedat la data introducerii cererii de chemare în judecată, instanța urmează ca, în baza art. 56 alin. (1) C.p.c. să admită excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului B. D. C. și să respingă cererea ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de capacitate procesuală de folosință.
Cu privire la pretențiile solicitate de reclamantă:
În perioada 26.01.2007 – 07.02.2012, . a furnizat pârâtei B. R. M., în mod constant, servicii de livrare a apei curente și de preluare a apei uzate. Reclamanta a executat aceste servicii în lipsa unui contract, beneficiarul fiind considerat un abonat de fapt al societății prestatoare.
Instanța reține, în acest context, că pârâta este proprietara unui apartament situat într-un condominiu și că în această situație reclamanta nici nu are posibilitatea tehnică de a furniza serviciile sale altfel decât tuturor deținătorilor de locuințe din imobil, cu excepția cazului când vreunul dintre aceștia ar solicita și ar permite debranșarea din interior. Or, în cauză, pârâta nu a cerut sistarea serviciilor furnizate de către reclamantă. Mai mult, nu a contestat nici facturile emise pe numele său și distribuite lunar de către societatea prestatoare de servicii.
Odată ce a beneficiat de serviciile menționate, pârâta are și obligația de a achita prestatorului contravaloarea acestora, nefiind posibil a se presupune că reclamanta, în calitatea sa de societate comercială, prestează servicii gratuite. De altfel, așa cum a arătat aceasta, Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice prevede că furnizarea serviciilor de apă și canalizare atrage obligația achitării unui tarif. În același context, este de precizat că neîncheierea unui contract de servicii poate fi imputabilă însuși beneficiarului acestor servicii și că absența acestui contract nu este în măsură să împiedice stabilirea unor raporturi juridice comerciale și, în fine, recuperarea contravalorii serviciilor, inclusiv prin raportare la exigențele principiului îmbogățirii fără just temei.
Pârâta nu a contestat facturile invocate dar nici nu a achitat, anterior promovării prezentei acțiuni sau pe parcursul judecății, debitul principal menționat.
Mai mult, la data de 30.08.2011, prin procesul-verbal de conciliere (f. 7), pârâta a recunoscut debitul scadent la acea dată în valoare totală de 1.098,11 lei aferent perioadei 2007-2010, angajându-se să-l achite potrivit contractului de novație nr. 7/25.08.2011 (f. 8), respectiv în termen de 1 an de la semnarea contractului în rate lunare egale începând cu luna octombrie.
Având în vedere elementele de fapt precizate precum și documentele doveditoare depuse la dosar, cu privire la contravaloarea serviciilor furnizate pârâtului, în temeiul art. 986 și 1073 Cod civil, instanța urmează a admite în parte cererea reclamantei și a obliga pârâta la plata sumei de 657,73 lei cu titlu de debit neachitat, aferent perioadei menționate.
În ceea ce privește majorările/dobânzile de întârziere, instanța reține că acestea au fost calculate de reclamantă în baza contractului dintre părți și a dispozițiilor art. 30 alin. 4 din Legea nr. 241/2006, dispoziții potrivit cărora neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage după sine penalități de întârziere, după cum urmează: - penalitățile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor legale în vigoare.
Pentru aceste motive, instanța urmează să admită și acest capăt de cerere, obligând pârâta la plata sumei de 470,66 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente debitului principal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului B. D. C., invocată de instanță din oficiu
Respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul B. D. C., cu ultimul domiciliu în B., ., ., jud. B., ca introdusă împotriva unei persoane lipsită de capacitate procesuală de folosință.
Admite în parte acțiunea având ca obiect acțiune în răspundere contractuală, privind pe reclamanta . B., cu sediul în B., .. 3, jud. B., în contradictoriu cu pârâta B. R. M., domiciliată în B., ., ., jud. B.,.
Obligă pârâta la plata, către reclamantă, a sumei de 1.128,39 lei, din care suma de 657,73 lei reprezintă contravaloare servicii facturate în perioada 26.01.2007 – 30.09.2010, iar suma de 470,66 lei reprezintă penalități de întârziere aferente debitului principal.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședința publică din data de 22.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. M.G.C./ Tehnored. A.B./ ex. 4/25.05.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 324/2015. Judecătoria... | Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 902/2015.... → |
|---|
