Uzucapiune. Sentința nr. 122/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 122/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 08-01-2015 în dosarul nr. 3254/193/2014
DOSAR NR._ uzucapiune
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
HOTĂRÂRE
Ședința publică din data de 08.01.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - P. A. - M.
Grefier - Terțis G.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 122
Pe rol judecarea cauzei civile formulată de reclamanta A. M. în contradictoriu cu pârâta R. M., având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților la ambele strigări ale cauzei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, față de dispozițiile art. 204 alin. 3 Cod procedură civilă și, față de lipsa acordului expres al tuturor pârâților, instanța constată decăderea reclamantei din dreptul de a cere modificarea acțiunii sub aspectul pârâților cu care înțelege să se judece.
Instanța pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei R. M. și rămâne în pronunțare asupra acestei excepții.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 24.02.2014 pe rolul Judecătoriei B. sub nr._, reclamanta A. M. a chemat în judecată pe pârâta R. M., pentru constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune cu privire la casa de locuit în suprafață de 32 m.p. construită în anul 1956 și terenul aferent în suprafață de 1798 m.p. situat în p.c.438, intravilanul loc.Icușeni, ..
În motivare, reclamanta arată că a cumpărat, fără acte autentice, în anul 1979, de la tatăl pârâtei, imobilul compus dintr-o casă de locuit, în suprafață de 32 m.p. construită în anul 1956 și terenul aferent în suprafață de 1.798 m.p. situat în p.c. 438 intravilanul satului Icușeni, ., dar nici ea și nici pârâta nu au formulat cerere în baza Legii nr. 18/1991 pentru obținerea unui titlu de proprietate, iar din evidențele primăriei comunei Vorona rezultă că nu a fost emis nici un titlu de proprietate pentru acest teren.
Precizează că, în toată perioada, respectiv din anul 1979 și până în prezent, reclamanta a avut posesia exclusivă, neîntreruptă, exercitând fapte materiale de folosință, s-a comportat ca un adevărat proprietar, a plătit impozitele aferente, exercitând cu intenție și bună credință posesia utilă, continuă, netulburată, publică și sub nume de proprietar.
Mai arată reclamanta că a promovat prezenta acțiune pentru a obține o hotărâre și a se putea legitima în calitate de proprietară asupra terenului în suprafață de 1.798 m.p. aferent casei de locuit și a se constata dreptul său de a deveni proprietar prin efectul uzucapiunii de peste 30 de ani.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 194 Cod procedură civilă, art. 1895, 1896, 1897, 1898, 1899 vechiul Cod civil, întrucât posesia asupra terenului a început înaintea de . noului cod civil.
Reclamanta a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 40 lei (fila 5), iar pentru diferența în cuantum de 460,56 lei a formulat cerere de ajutor public judiciar, dispunându-se scutirea reclamantei de la plata acestei sume.
În dovedire, reclamanta a depus înscrisuri, respectiv adeverințele nr. 549/16.01.2014, nr. 628 din 20.01.2014 emise de Primăria .,7), copia cărții de identitate (fila 8) și raportul de expertiză tehnică extrajudiciară (filele 47 - 51).
Pârâta R. M. a formulat întâmpinare (fila 52), prin care a arătat că este de acord cu acțiunea reclamantei.
În motivare, aceasta a susținut că reclamanta a cumpărat de la tatăl său suprafața de 1.798 m.p. teren situat în intravilanul satului Icușeni, . era construit un grajd în care nu mai locuia nimeni de mulți ani, reclamanta efectuând lucrări de consolidare și modernizare, transformând acel grajd în casa de locuit în care locuiește și în prezent.
Pârâta a mai precizat că nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului pe care se află amplasată casa, recunoscând că reclamanta a locuit permanent, netulburat și neîntrerupt pe acest teren și în acea casă, plătind impozitele, fiind de acord ca acțiunea să fie admisă.
La solicitarea instanței, Primăria . că reclamanta figurează înscrisă în registrul agricol din perioada anilor 2010 - 2014 cu o casă de locuit în suprafață de 28 m.p. ridicată în anul 1956, 10 ari curți - construcții și suprafața de 20 ari grădină, în registrul agricol din anii 1983 la p.c. 438 . reclamanta, această parcelă cadastrală nu a fost revendicată la nici o lege de fond funciar, din anii 1980 și până în prezent reclamanta a înscris imobilele și terenul aferent în registrul agricol, plătind taxele și impozitele aferente.
La termenele de judecată din data de 29.09.2014 și 23.10.2014, instanța a pus în vedere reclamantei să facă dovada calității de proprietară a pârâtei asupra bunurilor ce fac obiectul prezentei acțiuni, sub rezerva invocării excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei.
La data de 17.11.2014, reclamanta a formulat a formulat o cerere adițională de modificare a acțiunii (fila 68), prin care a precizat că înțelege să se judece în contradictoriu cu C. L. de fond funciar a comunei Vorona și C. local Vorona.
La termenul de judecată din data de 18.11.2014, s-a constatat că reclamanta nu a făcut dovada calității de proprietar a pârâtei asupra bunurilor ce formează obiectul prezentei acțiuni, însă, având în vedere cererea de modificare a acțiunii, precum și dispozițiile art. 204 (3) Cod procedură civilă, a apreciat că este necesar acordul expres al tuturor pârâților, motiv pentru care a dispus comunicarea cererii inițiale, precum și celei ulterioare de modificare a acțiunii către pârâții C. L. de fond funciar a comunei Vorona și C. local Vorona, dispunând introducerea în cauză a acestora, cu mențiunea de a-și exprima acordul sau dezacordul față de cererea modificatoare a reclamantei.
La acest termen de judecată, față de lipsa acordului expres al tuturor pârâților, instanța a constatat decăderea reclamantei din dreptul de a cere modificarea acțiunii sub aspectul pârâților cu care înțelege să se judece și a pus în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei R. M..
Analizând, cu prioritate, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei R. M., instanța reține următoarele:
Prin prezenta acțiune, reclamanta A. M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta R. M., constatarea dreptului său de proprietate asupra imobilelor constând în casa de locuit în suprafață de 32 m.p. construită în anul 1956 și terenul aferent în suprafață de 1798 m.p. situat în p.c.438, intravilanul loc.Icușeni, ., susținând că le-a posedat tot timpul cerut de lege, respectiv peste 30 de ani.
În urma relațiilor solicitate Primăriei . constatat că reclamanta figurează înscrisă în registrul agricol din perioada anilor 2010 - 2014 cu o casă de locuit în suprafață de 28 m.p. ridicată în anul 1956, 10 ari curți - construcții și suprafața de 20 ari grădină, iar în registrul cadastral din anii 1983, la p.c. 438 . reclamanta, însă această parcelă cadastrală nu a fost revendicată la nici o lege de fond funciar și nu a fost emis nici un titlu de proprietate pentru ea.
Instanța amintește că uzucapiunea, ca fapt juridic, reprezintă un mod originar de dobândire a dreptului de proprietate, conceput de legiuitor ca o sancțiune a pasivității adevăratului proprietar, care, dezinteresându-se vreme îndelungată de bunul său, creează o aparență a dreptului de proprietate în beneficiul unei terțe persoane, care se comportă, la rândul său, ca un veritabil titular al dreptului real asupra imobilului. Prin urmare, pentru ca instituția uzucapiunii să își atingă finalitatea, se impune ca acțiunea în justiție să fie promovată în contradictoriu cu
adevăratul proprietar al imobilului care, prin pasivitatea sa îndelungată, s-a desesizat de bun, permițând . în posesia acestuia.
Însă, cum în cazul de față reclamanta nu a făcut dovada calității de proprietar asupra terenului a pârâtei, aceasta recunoscând prin întâmpinare că nu a făcut demersuri pentru reconstituirea dreptului de proprietate, instanța apreciază că sunt incidente dispozițiile art.31 alin.2 din Legea nr.18/1991 conform căruia, terenurile neatribuite, rămase la dispoziția comisiei, vor trece în domeniul privat al comunei și astfel, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei R. M. apare ca fiind întemeiată, întrucât calitatea de proprietar asupra imobilelor nu are pârâta indicată în acțiune ci ..
Față de considerentele expuse, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei R. M. și va respinge acțiunea reclamantei A. M. formulată în contradictoriu cu pârâta R. M., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei R. M..
Respinge acțiunea formulată de reclamanta A. M., CNP_, domiciliată în localitatea Icușeni, ., în contradictoriu cu pârâta R. M., CNP_, domiciliată în ., județul B., având ca obiect uzucapiune, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședința publică din data de 08.01.2015.
PREȘEDINTE,GRFEIER,
P. A. – MihaelaTerțis G.
Redact. + tehnoredact. P.A.M.
Tehnoredact. T.G.
Ex. 4 - 06.02. 2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1161/2015. Judecătoria... | Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 319/2015. Judecătoria... → |
|---|
