Contestaţie la executare. Sentința nr. 595/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 595/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 20-01-2015 în dosarul nr. 17376/193/2014
Dosar nr._ Contestație la executare
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Ședința Publică din 20.01.2015
PREȘEDINTE – C. L.
GREFIER – R. R.
SENTINȚA CIVILA NR. 595
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe contestator . și pe intimata ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINAȚELOR PUBLICE B., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă administrator Stirbu R. pentru contestatoare, lipsă fiind reprezentantul intimatei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța pune în discuția părților excepția necompetenței materiale a Judecătoriei B..
Administrator Stirbu, pentru contestatoare, având cuvântul solicită admiterea excepției invocate din oficiu de instanță.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției invocate.
INSTANȚA,
Asupra contestației de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr._/193/2014 la data de 08.09.2014, contestatorul . în contradictoriu cu intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună desființarea Titlului executoriu nr._/09.04.2014 și a Deciziilor de impunere cu nr._/07.03.2014, nr._/12.03.2014 și nr._/12.03.2014, restituirea sumei retinute și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, contestatorul arată că în fapt, Prin Titlul executoriu mai sus arătat, Administrația Finanțelor Publice Județeană B., a pus în sarcina contestoarei suma de 5588 lei, reprezentând TVA neachitat la termen.
In realitate, arată contestatorul că, suma de 5588 lei este nedatorată și nu are o justificare legală întrucât TVA-ul considerat neachitat, a fost achitat cu chitanțele nr._ din 27.01.2010(TVA aferent trim. IV 2009 în valoare de 976 lei) și nr._ din 19.07.2010(TVA aferent trim. II 2009 în valoare de 1.280 lei) emise de Trezoreria municipală B., iar pentru trimestrul I 2010, societatea nu a datorat TVA. Pentru trimestrul I 2010, societatea avea de recuperat suma de 984 lei, chitanțe evidențiate și în fișa sintetică totală a contribuabilului E. SRL.
Se mai arată că la emiterea Deciziilor de impunere nr._ din data de 07.03.2014, nr._ din 12.03.2014 și_ din 12.03.2014, la care se face referire în Titlul executoriu nr._ din 09.04.2014(dosar de executare nr._/7/_ /_), nu a fost consultat dosarul contribuabilului E. SRL B., deoarece în opinia contestatorului, în dosarul respectiv se regăseau, în mod obligatoriu, toate declarațiile depuse la ghișeul Administrației Finanțelor Publice, chiar daca acestea erau eronate ca formă, dar nu erau eronate din punct de vedere al fondului cauzei (bază de calcul și sumă datorată).
Legal citată, intimata nu s-a prezentat în instanță însă prin întâmpinarea formulată a invocat pe cale de excepție tardivitatea contestatiei la executare formulata împotriva actelor de executare emise de organul fiscal, intrucat, fata de data primirii actelor de executare menționate in cuprinsul cererii de chemare in judecata, respectiv somația nr._/09.04.2014 si titlu executoriu aferent nr._/09.04.2014 pentru suma de 5.588 lei, comunicate petentei la data de 22.04.2014, asa cum rezulta din confirmarea de primire pe care o anexam, data înregistrării contestației la instanța ( 08.09.2014) si termenul de 15 zile care marchează perioada de timp inlauntrul căreia se poate formula contestația la executare.
In ce privește documentele cu nr._/07.03.2014,_/12.03.2014,_/12.03.2014, arată intimata că acestea reprezintă Decizii de impunere din oficiu pentru impozitele, taxele si contribuțiile, iar pentru contestarea lor legea prevede o cale speciala de atac, motiv pentru care solicită respingerea acestui capăt de cerere ca fiind inadmisibil.
La termenul de judecată din data de 04.12.2014, instanța în temeiul art. 99 C.pr.civ., a dispus disjungerea capătului de cerere având ca obiect „anularea Deciziilor de impunere nr._ din data de 07.03.2014, nr._ din 12.03.2014 și_ din 12.03.2014”, formându-se dosarul nr._ .
La termenul din data de 20.01.2015, în dosarul nr._, instanța a invocat din oficiu excepția necompetentei materiale a Judecătoriei B., a pus-o în discuția părților, rămânând în pronunțare asupra acesteia
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt si de drept:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr._/193/2014 la data de 08.09.2014, contestatoarea .. în contradictoriu cu intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună desființarea Titlului executoriu nr._/09.04.2014 și a Deciziilor de impunere cu nr._/07.03.2014, nr._/12.03.2014 și nr._/12.03.2014, restituirea sumei retinute și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Potrivit art. 248 Cod procedură civilă „Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”.
Excepția necompetenței materiale este o excepție de procedură întrucât prin intermediul acesteia se invocă neregularități procedurale, respectiv încălcarea normelor referitoare la aptitudinea unei instanțe de a judeca un anumit litigiu și dilatorie deoarece admiterea acesteia duce la întârzierea judecății cauzei pe fond prin declinarea acesteia în favoarea instanței competente.
De asemenea instanța reține că, potrivit potrivit art. 129 Noul cod procedură civilă, necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad și părțile nu o pot înlătura.
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 prevede la art. 1 că: Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.
De asemenea, dispozițiile art. 94 Noul cod procedură civilă, arată că printre cererile aflate în competența judecătoriilor, nu se regăsesc cererile care intră sub incidența Legii contenciosului administrativ.
Potrivit art. 130 alin. 2 Noul cod procedură civilă, se precizează că necompetența materială de ordine publică, trebuie invocată de părți sau din oficiu de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.
Dispozițiile art. 131 alin. 1 Noul cod procedură civilă, precizează în acest sens că, la primul termen de judecată când părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, judecătorul este obligat din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care se constată competența instanței sesizate.
În ce privește soluționarea excepției de necompetență dispozițiile art. 132 alin. 1 și 3 din Noul cod procedură civilă, prevede căîn fața instanței de judecată în care se pune în discuție din oficiu competența acesteia, iar dacă aceasta se declară incompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis instanței de judecată competente, fiind obligată să indice instanța judecătorească competentă.
Astfel instanța constată că nu este competentă material, pentru a soluționa cererea contestatoarei, privind desființarea Deciziilor de impunere cu nr._/07.03.2014, nr._/12.03.2014 și nr._/12.03.2014, restituirea sumei retinute, astfel încât va admite excepția de necompetență materială a Judecătoriei B. și o va trimite spre competenta soluționare instanței competente prevăzute de art. 95 pct. 1 din Noul cod procedură civilă.
Potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ se prevede că: „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale,... ».
Astfel, prin cererea de chemare în judecată contestatoarea .. a contestat Deciziilor de impunere cu nr._/07.03.2014, nr._/12.03.2014 și nr._/12.03.2014, care în accepțiunea art. 86 din O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală se emite de organul fiscal competent în speță intimata din cauza de față.
Potrivit O.G. nr. 92/2003 la art. 118 aliniatul 2 se arată că „deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar… la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în condițiile legii”. Instanța judecatorească de contencios administrativ competentă în cauza de față este Tribunalul B., Secția a II-a, de C. Administrativ și Fiscal, sub aspect material.
Pentru aceste considerente expuse anterior instanța urmează a admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei B. în favoarea Tribunalului B., Secția a II-a, de C. Administrativ și Fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE :
Admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei B..
Declină soluționarea prezentei cauze formulate de constestator ., cu sediul în B., ., ., ., jud. B. în contradictoriu cu intimata Administratia Județeană a Finanțelor Publice Județeană B., cu sediul în B., Piața Revoluției nr. 5, jud. B., către Tribunalul B., Secția de C. Administrativ și Fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. C. R. R.
Red.CL/tehnored RR/4 ex/26.01.2015
JUDECĂTORIA B.
mun. B., .. 38
Dosar nr._ din 09.02.2015
CĂTRE,
TRIBUNALUL B.- SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, JUDETUL B.
Vă înaintăm alăturat dosarul cu nr. _ al Judecătoriei B., având ca obiect „contestatie la executare” formulată de contestator ., în contradictoriu cu intimata ADMINISTRATIA JUDETEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. având în vedere că prin sentința civilă nr. 595/20.01.2015, s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei B. și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului B..
Dosarul conține un număr de file.
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 227/2015.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1183/2015. Judecătoria... → |
|---|
