Contestaţie la executare. Sentința nr. 3150/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3150/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 25-03-2015 în dosarul nr. 10145/193/2014
Dosar nr._ - contestație la executare -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B. - SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 25.03.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – B. I.
GREFIER – P. M. – E.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3150
Pe rol judecarea cauzei civile ce are ca obiect contestație la executare, formulată de contestatorul V. D., în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Regională a Finanțelor Publice Iași, Administrația Județeană a Finanțelor Publice B..
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în data de 11.03.2015, situație consemnată în încheierea de ședință din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea succesiv pentru astăzi, când:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. în data de 11.07.2014, contestatorul V. D. a formulat, în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Regională a Finanțelor Publice Iași, Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., contestație la executare silită împotriva somației de plată nr. 7/_ /764, emisă în dosarul de executare nr._/17.06.2014.
A arătat contestatorul, în motivare, că a primit de la ANAF somația însoțită de titlul executoriu nr._/17.06.2014, care nu poate fi valabil, întrucât obligațiile de plată trecute în titlul executoriu reprezintă decizia de impunere nr. 264/25.04.2002, considerată impropriu scadentă în data de 31.12.2012, pentru a crea aparența faptului că suma nu este prescrisă.
Pe cale de excepție, a invocat contestatorul prescripția dreptului de a cere executarea silită pentru suma datorată din anul 2001, având în vedere disp. art. 128 din OG 92/2003, potrivit cărora dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept, astfel, dreptul la acțiune fiind prescris în data de 01.01.2007. Mai arată contestatorul că, în cazul în care va trece peste excepția invocată, să se pună în vedere intimatei depună la dosar documentele care au stat la baza emiterii deciziei nr. 264/25.04.2002, pentru a putea formula apărări pe fond.
În drept, s-au invocat disp. art. 701 C., și art. 172-173 OUG 92/2003.
În dovedire, s-au depus la dosar înscrisuri – somație, titlu executoriu, alte acte.
Intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Regională a Finanțelor Publice Iași, Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea contestației ca neîntemeiată. S-a arătat, în motivare, că Somația de plată nr. 7/_ /764/17.06.2014 însoțită de Titlul executoriu nr._/17.06.2014, a fost comunicate contestatorului, acesta figurând în evidențele fiscale cu obligații de plată reprezentând accize, tva, taxe vamale, cheltuieli executare, în sumă totală de 8749 lei.
Arată intimata că, în anul 2013, ca urmare a reorganizării, conform HG 520/2013, respectiv OUG 74/2013, AJFP B. a preluat spre urmărire și încasare de la Direcția Generală Accize și Servicii Vamale Iași, creanțe bugetare rezultate din activitatea vamală, printre care și debitul executat în cauză.
Susține intimata că excepția prescripția dreptului de a cere executarea silită pentru suma datorată este neîntemeiată, având în vedere conținutul dosarului privind debitul în cauză, transmis de către Direcția Generală Accize și Servicii Vamale Iași, documentația anexată conținând atât titlurile de creanță privind obligațiile executate, cât și actele de executare efectuate de ANV, însoțite de dovezile de comunicare. A mai arătat intimata că petentul nu probează vicii ale procedurii execuționale demarate de AFP.
În drept, s-au invocat disp. art. 44, 141, 145, 172 Cod proc. fiscală, art. 205, 411 C..
În dovedire, s-au atașat documente fiscale.
Prin precizările depuse în data de 12.01.2015 (fila 79), contestatorul a solicitat admiterea excepției prescrierii dreptului de a cere executarea silită, învederând că termenul de prescripție începe în data de 01.01.2003 și se împlinește la 01.01.2008, emiterea unui nou titlu de executare la sfârșitul fiecărei perioade de prescripție dând posibilitate organului fiscal să stabilească unui contribuabil un termen de prescripție „la infinit”. Organul fiscal a emis în mod abuziv titlul executoriu nr._ care se referă la decizia nr. 264/25.04.2002, întrucât este prescris dreptul de a cere executarea silită. Așa cum prevede art. 91 și 23 din OG 92/2003, baza de impozitare este cea care generează un act administrativ fiscal, și nu invers, astfel, începutul oricărei perioade de prescripție trebuie legat numai de momentul în care s-a constituit baza de impozitare. În nicio condiție, începutul unei perioade de prescripție nu trebuie stabilit în funcție de un act administrativ fiscal, respectiv de momentul în care s-a emis un act administrativ fiscal.
Analizând actele dosarului precum și dispozițiile legale incidente în cauză, instanța reține următoarele:
În data de 25.04.2002 Direcția Generală a Vămilor a emis Actul constatator privind taxele vamale și alte drepturi cuvenite bugetului de stat cu nr. 264/25.04.2002(fila 62 din dosar). Actul constatator al diferențelor de taxe poartă mențiunea că este titlu executoriu. Comunicarea acestui titlu executoriu s-a făcut potrivit confirmării de primire de la fila 61 din dosar la domiciliul contestatorului în data de 30.04.2002 și corespondența a fost primită de către tatăl contestatorului.
Potrivit înscrisului de la fila 60 din dosar în data de 04.10.2004 este publicată o citație pentru plata creanței consemnate în Actul constatator 264/25.04.2002 și în Monitorul Oficial partea a IV-a la punctul 124.
În data de 04.11.2004 Direcția Regională Vamală Iași emite un Proces - verbal nr._/04.11.2004 de calculare a sumelor cuprinse în titlu executoriu Actul constatator 264/25.04.2002 în baza dispozițiilor art. 137(6) din OG 92/2003 și somația cu același număr.
Titlul executoriu și somația(filele 56-57) au fost comunicate la domiciliul contestatorului în data de 12.11.2004 și a fost primit de tatăl acestuia conform confirmării de primire de la fila 59.
Procedura de comunicare a titlului executoriu este una conformă dispozițiilor art. 43 din OG 92/2003 în varianta în vigoare la data efectuării comunicării și dispozițiile art. 92 din Codul de procedură civilă.
În data de 14.07.2008 s-a emis Procesul-verbal pentru calcularea accesoriilor privind titlul executoriu 264/25.04.2002. De asemenea, s-a emis Somația cu nr._/14.07.2008. Atât Somația cât și Procesul-verbal(filele 54-55) au fost comunicate la domiciliul contestatorului. Pe confirmarea de primire(filele 52-53) a semnat tatăl contestatorului în data de 16.07.2008.
În data de 25.04.2012 s-au emis procesul-verbal de calcul accesorii nr._/SJ/. și Somația_/SJ/.(filele 41, 44). Potrivit înscrisurilor de la fila 46 nu s-a putut realiza comunicarea prin poștă cu confirmare de primire și s-a realizat comunicarea prin afișarea unui anunț colectiv 1392/SJ/.. S-au respecat dispozițiile art. 44 din OG 92/2003.
În același dosar de executare s-au emis și deciziile de calculare accesorii 285/28.01.2013(fiila 40), 286/28.01.2013, 294/28.01.2013. Din înscrisurile de la filele 35, 37 rezultă că nu s-a putut îndeplini comunicarea prin poștă cu confirmare de primire, motiv pentru care s-a recurs la comunicarea prin afișare în data de 26.04.2013 așa cum rezultă din anunțul colectiv de la fila 32 .
În data de 17.06.2014 s-a emis Titlul executoriu_/17.06.2014 și Somația_ /764 care au fost comunicate prin poștă cu confirmare de primire în data de 25.06.2014.
În raport cu data comunicării Somației_ /764 din dosarul fiscal_/17.06.2014 contestația este formulată în termenul legal.
Contestatorul V. D. a invocat excepția prescripției dreptului de a cere executare silită cu motivarea că o creanță fiscală din anul 2001 nu poate fi executată silit după 13 ani. Nu s-a precizat concret când a început și când s-a împlinit termenul de prescripție.
Procedura de executare silită a creanței fiscale constatate prin Actul constatator privind taxele vamale și alte drepturi cuvenite bugetului de stat cu nr. 264/25.04.2002 a început în data de 04.11.2004 când Direcția Regională Vamală Iași emite un Proces - verbal nr._/04.11.2004 de calculare a sumelor cuprinse în titlu executoriu Actul constatator 264/25.04.2002 în baza dispozițiilor art. 137(6) din OG 92/2003 și Somația_/04.11.2004. În raport cu data începerii executării silite aplicabile sunt dispozițiile legale ale OG 92/2003 precum și codul de procedură civilă de la 1865.
Procedura de comunicare a somației și titlului executoriu este una conformă dispozițiilor legale OG 92/2003 în forma în vigoare la data efectuării comunicării precum și cu respectarea art. 92 din Codul de procedură civilă în vigoare la momentul comunicării, act normativ ce reprezintă dreptul comun aplicabil în materia executării silite. Potrivit dispozițiilor art. 92 din Codul de procedură civilă: Dacă cel citat nu se găsește la domiciliu sau dacă, în cazul hotelurilor sau clădirilor compuse din mai multe apartamente, el nu a indicat camera sau apartamentul în care locuiește, agentul va înmâna citația, în primul caz, unei persoane din familie…
Prescripția dreptului de a cere executarea silită este reglementată de art. 131 din OG 92/2003: (1) Dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept.
Același act normativ stabilește că prescripția se întrerupe: pe data îndeplinirii, în cursul executării silite, a unui act de executare silită. După începerea executării silite s-au îndeplinit noi acte de executare
Pentru aceste considerente excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită va fi respinsă.
Nu s-au formulat alte critici cu privire la executarea silită.
Titlul executoriu_/17.06.2014 și Somația_ /764 din dosarul fiscal_/17.06.2014 au fost emise și comunicate cu respetarea dispozițiilor art. 141 și art. 145 din OG 92/2003.
Elementele pe care trebuie să le conțină titlul executoriu care, din punct de vedere formal este distinct de titlul de creanță chiar dacă, potrivit prevederilor art. 141 alin. 2 Cod procedură fiscală, titlul de creanța fiscală ajuns la scadentă devine titlu executoriu, sunt arătate în art. 141 din Codul de procedură fiscală.
Instanța nu constată nerespectarea vreunei cerințe de ordin formal care să poată fi sancționată cu nulitatea absolută, astfel încât apreciază că actele de executare contestate în cauză - titlul executoriu, somația de executare îndeplinesc condițiile prevăzute de Codul de procedura fiscală coroborate cu dispozițiile în materie din Codul de procedura civilă.
Argumentele invocate de contestator privind modul de calcul a sumei imputate, privesc legalitatea Actului constatator 264/25.04.2002 și pot face obiectul contestației administrativ fiscale la organul ierarhic superior și apoi la instanța de contencios administrativ, conform art. 209-218 din OG 92/2003, acestea neputând fi analizate în cadrul contestației la executare.
Având în vedere considerentele mai sus arătate, instanța urmează să respingă contestația la executare, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția dreptului de a cere executarea silită invocată de către contestatorul V. D., CNP_, cu domiciliul în mun. B., . V. nr. 2, ., ., în contradictoriu cu intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., cu sediul în mun. B., .. 5, jud. B..
Respinge contestația la executare formulată de contestatorul V. D., cu domiciliul în mun. B., . V. nr. 2, ., ., în contradictoriu cu intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., cu sediul în mun. B., .. 5, jud. B.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică azi, 25.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. Jud. BI/tehnored.BI/PME
4 ex., 09.06.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2456/2015. Judecătoria... | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
