Pretenţii. Sentința nr. 9513/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9513/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 21-10-2015 în dosarul nr. 9513/2015
Dosar nr._ Pretenții bănești
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BOTOSANI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din 21 octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - M. C. C.
GREFIER - D. S.
SENTINȚA C I V I L Ă NR. 9513
Pe rol judecata cauzei civile formulată de reclamanta ., prin reprezentant în contradictoriu cu pârâta ., având ca obiect pretenții bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei lipsesc reprezentanții părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Reclamanta a formulat precizări la acțiune, în sensul că solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 16.043,27 lei, cu dobânda aferentă și cheltuieli de judecată, fila 59.
În temeiul art. 258 Noul Cod de procedură civilă, instanța încuviințează și administrează în cauză proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, în temeiul art. 244 alin. 1 Noul Cod procedură civilă instanța declară închisă cercetarea procesului.
În temeiul art. 394 alin. 1 Noul Cod procedură civilă, instanța se consideră lămurită cu privire la toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și reține cauza pentru a se pronunța pe fond.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată în data de 03.02.2015 sub nr._ pe rolul Judecătoriei B., reclamanta ., prin reprezentant a chemat în judecată pe pârâta . solicitând instanței ca, prin hotărârea ce urmează a pronunța, să oblige pe aceasta din urmă la plata sumei de 20.043,27 lei și a dobânzilor aferente acestei sume, cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că pârâta este un client vechi al reclamantei, relațiile comerciale desfășurându-se, până la un moment dat, fără niciun fel de incident. Pârâta a achiziționat mărfuri de la reclamantă, conform facturilor atașate, la finalul anului 2013 figurând în contabilitatea reclamantei cu un debit de 48.707, 99 lei. Conform înțelegerii dintre părți din 10.03.2014, plata debitului restant urma să se facă în patru tranșe, după cum urmează: prima tranșă în sumă de 9.427,36 lei, urma a fi achitată până la 24.03.2014; a doua tranșă în sumă de 9.820 lei, urma a fi achitată până la 25.04.2014; a treia tranșă în sumă de 9.820,31 lei, urma a fi achitată până la 25.04.2014; a patra tranșă în sumă de 19.640.31 lei, urma a fi achitată până la 25.06.2014.
Se susține că pârâta a efectuat 4 plăți în contul primelor trei tranșe, respectiv suma de 7.900 lei în data de 20.03.2014, suma de 1.527,36 lei în data de 21.03.2014, suma de 8.500 lei în data de 25.04.2014 și suma de 7.000 lei în data de 06.06.2014 și a beneficiat de un discount de 3.737,36 lei, rămânând un rest de plată în sumă de 20.043,27 lei. Pentru această sumă, pârâta a solicitat o nouă eșalonare, în două tranșe, reclamanta fiind de acord ca plata celor două tranșe să se efectueze astfel: prima tranșă în sumă de 10.000 lei urma a fi achitată până la data de 20.07.2014, iar a doua tranșă în sumă de 10.043,31 lei urma a fi achitată până la data de 20.08.2014. Însă, pârâta nu și-a mai onorat în niciun fel obligația de plată, debitul rămas neachitat fiind în sumă de 20.043,27 lei.
Se susține că reclamanta a încercat soluționarea litigiului pe cale amiabilă, însă acest demers a rămas fără niciun rezultat.
Se apreciată că reclamanta are o creanță certă, lichidă și exigibilă.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 1516 Cod civil, OG nr. 13/2011, art. 194 Cod de procedură civilă.
În dovedire s-au depus copii după fișa debitorului, facturi fiscale, înscris „confirmare sold clienți”, grafic de eșalonare a debitului, factură cu onorariu avocat și extras de cont privind plata onorariului de avocat.
Reclamanta a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului său.
Pentru acțiune s-a achitat o taxă judiciară de timbru în sumă de 1.108 lei.
Cererea de chemare în judecată a fost comunicată pârâtei ., însă aceasta nu a formulat întâmpinare. La termenul din 09.09.2015, pârâta a depus la dosar copia chitanței din 09.09.2015, privind plata către reclamantă a sumei de 4.000 lei, fila 57.
La prezentul termen de judecată - 21.10.2015, reclamanta a formulat precizări la acțiune, în sensul că solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 16.043,27 lei, cu dobânda aferentă și cheltuieli de judecată, confirmând plata sumei de 4.000 lei de către pârâtă, fila 59.
Pentru justa soluționare a cauze, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse de părți la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În baza relațiilor comerciale desfășurate între părți, reclamanta . a livrat mărfuri pârâtei ..
Din înscrisurile depuse la dosar, anume facturi fiscale, fișa analitică a debitorului, înscrisul „confirmare sold - clienți” reiese că . avea un debit restant în sumă de 48.707,99 lei la data de 31.12.2013.
Ulterior, pârâta a efectuat plăți, anume: suma 7.900 lei în data de 20.03.2014, suma de 1.527,36 lei în data de 21.03.2014, suma de 8.500 lei în data de 25.04.2014 și suma de 7.000 lei în data de 06.06.2014 și s-a emis o factură de ștornare în sumă 3.737,36 lei (factura nr._ din 12.05.2014 - fila 17), rămânând un rest de plată în sumă de 20.043,27 lei.
După promovarea prezentei acțiuni, pârâta a achitat suma de 4.000 lei la data de 09.09.2015 (chitanță - fila 57), rămânând un rest de plată în sumă de 16.043,27 lei.
În ceea ce privește împrejurarea neachitării debitului în sumă de 16.043,27 lei, aceasta este confirmată în cauză de către probele administrate. Astfel, sub aspect probatoriu creditorul este obligat să facă dovada creanței sale, iar apoi odată dovedită existența creanței, îi revine debitorului obligația de a dovedi executarea obligației corespunzătoare. Cum însă, în cauză, pârâta nu a făcut nicio dovadă în acest sens, neexecutarea obligației de către aceasta rezultă cu certitudine și îi este imputabilă.
Având în vedere aceste aspecte, instanța urmează să admită capătul principal de cerere și să oblige pârâta la plata sumei de 16.043,27 lei reprezentând contravaloare marfă neachitată.
În ce privește cererea constând în obligarea pârâtei la plata dobânzii legale (nn - dobânda legală penalizatoare), calculată în temeiul OG nr. 13/2011, datorate de către pârâtă reclamantei ca urmare a întârzierii la plată, instanța reține că, în materia neexecutării obligațiilor având ca obiect o suma de bani, în lipsa unei evaluări convenționale a prejudiciului cauzat prin întârzierea la executare, evaluarea prejudiciului se face de către legiuitor (art. 1018 alin. 1 Noul Cod procedură civilă - se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată potrivit dispozițiilor legale în vigoare, dacă părțile nu au stabilit nivelul dobânzii pentru plata cu întârziere). Astfel, legea prezumă în mod absolut că lipsa de folosință a unei sume de bani este de natură a cauza un prejudiciu egal cu dobânda legală de la data punerii în întârziere (art. 1535 Noul Cod Civil).
Cu privire la momentul nașterii dreptului la despăgubire, instanța reține că, în cauză, pârâta era de drept în întârziere de la data scadenței, potrivit art. 1523 alin. 2 lit. d) Noul Cod civil, fiind vorba de o creanța născută în exercițiul activității unei întreprinderi. Rezultă, așadar, că debitoarea datorează și dobânda legală penalizatoare, motiv pentru care instanța urmează să admită capătul accesoriu al acțiunii și să oblige pârâta la plata dobânzii legale penalizatoare, aferente debitului principal în sumă de 16.043,27 lei.
În temeiul art. 453 Noul Cod de procedură civilă, instanța va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 1.107,16 lei cu titlu de cheltuieli judiciare constând în taxă judiciară de timbru. Cu toate acestea, instanța va respinge cererea cu privire la obligarea pârâtei la plata onorariului de avocat, ca neîntemeiată. Se va avea în vedere că, deși s-a depus la dosar factura fiscală nr. 89 din 16.12.2014 (fila 49), acest înscris nu atestă dovada plății efective a onorariului de către reclamantă, ci doar faptul perceperii sumei de bani de către reprezentantul convențional. La dosar s-a mai depus un extras de cont (fila 42), în copie, însă necertificată conform dispozițiilor art. 150 alin. 2 C.pr.civ. Se observă că înscrisul poartă o ștampilă cu mențiunea conform cu originalul și o semnătură, însă mențiunile sunt în copie, rezultând că extrasul de cont prezentat reprezintă o copie după o altă copie, iar potrivit art. 286 alin. 4 C.pr.civ.: copiile de pe copii nu au nicio putere doveditoare. În plus, se observă că extrasul de cont este emis de BRD Groupe Societe Generale S.A., fără ca pe acest înscris să existe vreo ștampilă sau semnătură din partea băncii care să confirme veridicitatea tranzacției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
H O T A R Ă Ș T E
Admite în parte acțiunea precizată având ca obiect pretenții bănești formulată de reclamanta ., prin reprezentant, cu sediul în loc. M. nr. 3083A, jud. Suceava în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în . E., jud. B..
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 16.043,27 lei reprezentând contravaloarea mărfurilor livrate și neachitate, precum și a dobânzii legale, până la achitarea integrală a debitului.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1.107,16 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, respingând cererea cu privire la obligarea la plata onorariului de avocat, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședința publică, azi 21 octombrie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Redactat MCC
Tehnoredactat DS
Ex. 4 / 16.02.2016
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 8350/2015.... | Partaj judiciar. Hotărâre din 10-12-2015, Judecătoria BOTOŞANI → |
|---|
