Stabilire a valorii lucrului (574 C.p.c.). Sentința nr. 7109/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7109/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 15-07-2015 în dosarul nr. 7538/193/2015
Dosar nr._ /2014 Stabilire valoare lucru
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Secția civilă
SENTINȚA nr. 7109
Ședința publică din data de 15 iulie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - M. R.-R.
GREFIER - C. A.
Pe rol se află judecarea cererii având ca obiect stabilire a valorii lucrului formulată de reclamantul B. I., în contradictoriu cu pârâtul BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A. – SUCURSALA B..
La apelul nominal făcut în ședința publică, în ordinea cauzelor aflate pe lista de ședință, la prima strigare a cauzei, a răspuns reclamantul B. I., și av. D. L. M., în substituire pentru avocat titular D. C., pentru pârâtul Banca Comercială Română S.A..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederând că procedura de citare a fost legal îndeplinită, după care av. D. L. M. a depus la dosar împuternicirea de substituire nr. 3175/14.07.2015 și copie după împuternicirea avocațială ._/2015.
P. serviciul fax al instanței, pârâtul a transmis la dosar concluzii scrise cu privire la excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, invocată din oficiu de către instanță.
P. serviciul email, reclamantul a transmis la dosar la data de 15.06.2015 o cerere prin care a solicitat ca instanța să motiveze în fapt și în drept excepția invocată din oficiu, în virtutea respectării principiului contradictorialității prevăzut de art. 14 Cod procedură civilă, iar la data de 09.07.2015, o cerere în cuprinsul căreia a pus concluzii pe excepția invocată din oficiu de către instanță și prin care a solicitat instanței să constate că în acest dosar părțile au calitate de creditor și debitor, obiectul cererii dedus judecății fiind stabilire despăgubiri datorate pentru neexecutarea obligației de a face de către debitor. Totodată, a formulat răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea ca inadmisibile, lipsite de interes și neîntemeiate apărările invocate de debitorul B. S.A.
Având cuvântul asupra excepției lipsei de interes invocate din oficiu, reclamantul B. I. a solicitat instanței să se pronunțe cu prioritate asupra cererilor formulate de către acesta, în sensul stabilirii elementelor principale ale cererii și calificării corecte a calității părților în prezentul dosar, respectiv creditor și debitor, pentru motivele expuse în notele de ședință depuse.
Instanța a respins cererea formulată de către reclamant, explicând că cererea se judecă astfel cum a fost formulată, instanța reținând calitatea părților de creditor, respectiv debitor, fiind fără relevanță cum a fost calificată calitatea acestora din punct de vedere administrativ, în dosar.
Reclamantul a insistat că a formulat o cerere în temeiul art. 982 Cod procedură civilă, prin care a investit instanța să stabilească prin hotărâre judecătorească, echivalentul bănesc al despăgubirilor datorate de debitorul B.C.R. S.A., și că nu a promovat o acțiune în pretenții. Totodată, a arătat că se impune ca instanța să înlăture toate înscrisurile depuse în probațiune de către partea debitoare, acestea fiind ulterioare izvorului titlului executoriu.
Cu privire la excepția lipsei de interes, reclamantul a arătat că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 32 Cod procedură civilă, instanța de executare neavând competența materială de a soluționa o excepție de fond cum este excepția lipsei de interes. Această excepție a fost soluționată de instanța de fond prin hotărâre judecătorească ce constituie titlu executoriu, fiind stabilit cu putere de autoritate de lucru judecat că interesul proprietarului este născut și actual, motiv pentru care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției invocate de către instanță cu încălcarea competenței materiale absolute și a autorității de lucru judecat. Reclamantul a arătat că nu solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
Pentru pârât, av. D. L. M. a pus concluzii de admitere a excepției lipsei de interes invocate din oficiu, cererea de chemare în judecată promovată de reclamant neîndeplinind condițiile exercitării acțiunii civile, respectiv reclamantul nu poate justifica un interes în promovarea unei acțiuni prin care să urmărească obligarea pârâtei la plata contravalorii bunurilor, în temeiul art. 892 Cod procedură civilă, din moment ce procedura de executare silită directă este în curs de derulare. A arătat că nu solicită acordarea cheltuielilor de judecată, acestea urmând a fi solicitate pe cale separată.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:
P. cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei B. în data de 27.05.2015 sub nr._ /2014, reclamantul B. I., în contradictoriu cu pârâtul Banca Comercială Română S.A., a solicitat instanței să constate că pârâtul nu a prestat obligația de a face, care implică faptul personal al debitorului, de restabilire a situației anterioare actelor de executare anulate, în termenul legal de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării în dosarul de executare nr. 256/2015 al B. T. I. și, în consecință, să stabilească că suma de_.200 lei (ROL), la valoarea monedei naționale 12.05.1998, reprezintă echivalentul despăgubirilor (lipsa de folos, profitul nerealizat) datorate pentru neexecutarea obligației de a face intuitu personae, astfel cum este determinată prin actul autentic reprezentat de raportul de expertiză judiciară întocmit de expert ec. N. O., cu obligarea pârâtul la plata acestei sume în compensare.
În fapt, reclamantul a arătat că prin titlul executoriu reprezentat de sentința nr. 115/1997, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr. 3505/1996, modificată în tot prin decizia nr. 112 din 12.06.1997 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. 554/1997, irevocabilă prin decizia nr. 1870/12.05.1998 pronunțată de Curtea Supremă de Justiție - Secția comercială în dosarul nr. 2603/1997, investită cu formulă executorie, instanța de fond a admis contestația la executare formulată de societatea contestatoare .. B., a anulat formele de executare întreprinse de banca creditoare Banca Comercială Română - Sucursala B. și a dispus „restabilește situația anterioară actelor de executare anulate și obligă creditoarea B. - Filiala B. și adjudecatara S.C. Filatura S.A. B. la restituirea către apelanta .. B. a bunurilor ce au făcut obiectul executării silite.”, astfel că pârâtul este de drept în întârziere la data pronunțării acestei hotărâri, care, produce efecte juridice 30 de ani de la data pronunțării ei. Această hotărâre judecătorească a intrat în puterea autorității de lucru judecat, are caracterul de incontestabilitate, exclusivitate, obligativitate și executorialitate, este o „prezumție legală absolută irefragabilă, caz în care este inadmisibilă proba pentru combaterea acesteia” (pag. 262 pct. 4. lit. a) prima liniuță din lucrarea codul de procedură civilă - comentat și adnotat. Ediția a II-a revizuită și adăugită, autori G. B. și D. R.. Editura ALL. București. 1995), iar obligațiile prevăzute în dispozitiv vizează reîntregirea dreptului de proprietate, fiind imprescriptibil dreptul de a cere executarea pe cale silită în virtutea unui asemenea titlu executor. Motivat de faptul că debitorul refuză să presteze de bună voie obligația prevăzută în titlu executor, s-a adresat cu o cerere de executare ce face obiectul dosarului execuțional nr. 256/2015 al B. T. I., care, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare în materia executării silite a încuviințat executarea silită a acestui titlu executor și a comunicat debitorului la sediul său din mun. B. la data de 07 05.2015 înștiințarea că s-a declanșat executarea silită împotriva sa, la care a anexat copii certificate după titlu executor, încheierea nr. 1/30.04 2015 de admitere a cererii de executare formulată de creditor, încheierea nr. 2/30 04 2015 de stabilire a cheltuielilor de executare silită, încheierea de încuviințare a executării silite nr. 3/30.04.2015 și somația din 04.05.2015. De la înștiințarea debitorului că a început executarea silită împotriva sa, acesta nu a prestat obligația de a face intuita personae de restabilire a situației anterioare actelor de executare anulate pe care a fost condamnat irevocabil să o presteze conform prevederilor obligatorii din titlul executor ce se execută.
Reclamantul a precizat că echivalentul bănesc al obligației se poate stabili în virtutea actului autentic întocmit la cererea exclusivă a debitorului Banca Comercială Română S.A., care, prin manifestare proprie de voință acceptă și recunoaște că datorează sumele de bani determinate științific de expertul ec. O. N. prin raportul de expertiză judiciară.
Cu toată stăruința și insistența creditorului, debitorul a refuzat să presteze în natură și în mod corespunzător obligația de a face prevăzută în dispozitivul deciziei, fiind pe deplin îndeplinită singura condiție impusă de legiuitor creditorului spre a avea acces la această procedură, în care instanța de executare nu este îndreptățită să cerceteze motive de fond, care să repună în discuție hotărârea care este titlul executoriu, în afara motivului care privește cauza de stingere a obligației înscrisă în titlu executor ce a intervenit după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii, potrivit art. 891 alin. (1) Cod procedură civilă, ceea ce debitorul nu dovedește împrejurarea reprezentată de imposibilitatea debitorului să presteze pe cale directă obligația prevăzută în titlu este un incident de procedură intervenit în faza procesuală a executării silite pentru realizarea drepturilor creditorului, subsecventă fazei procesuale a soluționării pe fond a contestației la executare silită formulată de societatea .. B..
De asemenea, reclamantul a arătat că cererea dedusă judecății este o cerere accesorie la cererea principală, caracterizată ca fiind contestație la executare de instanța de fond prin hotărârea irevocabilă ce este titlu executor în cauză, ca atare, cererea accesorie urmează soarta principalului, inclusiv în ceea ce privește soluția de admitere.
În drept, au fost invocate dispozițiile Codului de procedură civilă.
Reclamantul a solicitat judecata cauzei în lipsa sa.
În probațiune, au fost depuse înscrisuri din dosarul de executare silită nr. 256/2015 și titlul executoriu.
P. precizările scrise din data de 02.06.2015, reclamantul B. I. a solicitat instanței să constate că procedura de executare silită a debutat sub imperiul dispozițiilor de executare prevăzute de noul Cod de procedură civilă, că cererea dedusă judecății este subsumată procedurii de executare silită, fază procesuală subsecventă fazei procesuale a soluționăm pe fond a litigiului în revendicare imobiliară, a obligațiilor prevăzute în titlul executor reprezentat de o hotărâre judecătorească irevocabilă, iar calitatea părților în dosar este de creditor și debitor, conform dispozițiilor imperative ale art. 644 alin. (1) Cod procedură civilă, temeiul de drept al cererii fiind dispozițiile art. 891 Cod procedură civilă, care prevăd că: „Dacă în titlul executoriu nu s-a stabilit ce sumă urmează a fi plătită ca echivalent al valorii bunului în cazul imposibilității predării acestuia sau, după caz, echivalentul despăgubirilor datorate în cazul neexecutării obligației de a face ce implică faptul personal al debitorului, instanța de executare, la cererea creditorului, va stabili această sumă prin hotărâre dată cu citarea părților, în termen scurt. În toate cazurile, la cererea creditorului instanța va avea în vedere și prejudiciile ocazionate prin neexecutarea de bunăvoie a obligației. înainte ca aceasta sa devină imposibil de executat.”.
Reclamantul a arătat că executorul judecătoresc, deplasându-se la sediul debitorului din Piața Revoluției nr. 9, mun. B., ulterior termenului prevăzut în somația comunicată la data de 07.05.2014, a constatat că nu a putut identifica bunurile și că debitorul nu a predat bunurile și nici nu a prestat obligația de a face, astfel cum este consemnat în procesul-verbal din data de 26.05.2015 întocmit în dosarul de executare nr. 256/2015. De asemenea, a arătat că debitorul nu face dovada că a predat piesele de schimb prevăzute cu claritate în titlu executor, că executarea silită prin echivalent este consacrată de dispozițiile imperative ale art. 1530 Cod civil, că are calitate procesuală activă pentru existenta autorității de lucru judecat a deciziei nr. 943 R din 06.12.2012, dosar nr._, pronunțată irevocabil de Tribunalul B. - Secția a I-a Civilă, astfel cum a fost consolidată prin decizia nr. 1450/10.04.2014, irevocabilă, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a Civilă în dosarul nr._, și că nu se pot primi din partea debitorului ca mijloace de probă înscrisuri constituite ulterior pronunțării irevocabile a hotărârii judecătorești ce se execută în dosarul de executare nr. 256/2015 al B. T. I., afară de motivul care privește cauza de stingere a obligației înscrisă în titlu executor ce a intervenit după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii.
În completarea probațiunii, au fost depuse înscrisuri.
Reclamantul a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru de 20 lei.
P. întâmpinare, pârâtul Banca Comercială Română S.A., în nume propriu și pentru Sucursala B., pe cale de excepție, a invocat autoritatea de lucru judecat și prescripția dreptului la acțiune, iar, pe fond, a solicitat respingerea cererii.
Cu titlu prealabil, s-a arătat că în data de 07.05.2015, s-a primit la sediul Sucursalei B. înștiințarea privind începerea executării silite împotriva Băncii Comerciale Române S.A. prin Sucursala B. (în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civila nr. 115/04.02.1997 a Tribunalului B. pronunțată în dosarul nr. 3505/1996, modificată în tot prin decizia nr. 112/12.06.1997 a Curții de Apel Suceava pronunțată in dosarul nr. 554/1997, irevocabilă prin decizia nr. 1870/12.05.1998 a Curții Supreme de Justiție pronunțată în dosarul nr. 2603/1997), în dosarul execuțional nr. 256/2015 al B. T. I., împreună cu încheierile privind stabilirea cheltuielilor de executare și încuviințarea executării silite și somația emisă la data de 04.05.2015 în dosarul execuțional. Împotriva executării silite însăși și a tuturor actelor de executare din dosarul execuțional nr. 256/2015 al B. T. I., Banca Comercială Română S.A. a formulat contestație la executare și a solicitat suspendarea executării silite, în cadrul contestației și pe cale separată, provizoriu, ce formează obiectul cauzei nr._ al Judecătoriei B.. La data de 03.06.2015 s-a dispus suspendarea provizorie a executării silite în dosar execuțional nr. 256/2015 al B. T. I., până la soluționarea cererii de suspendare a executării din cadrul contestației la executare.
Referitor la excepția autorității de lucru judecat, au fost invocate dispozițiile art. 431 Cod procedură civilă, potrivit cărora nimeni nu poate fi chemat în judecata de două ori în aceeași calitate, pentru aceeași cauză și pentru același obiect, arătându-se că autoritatea există în raport cu soluția pronunțată în dosarul nr._/193/2008 al Judecătoriei B..
În prezenta cauză, reclamantul a solicitat a se constata ca B. S.A. - Sucursala B. nu a prestat obligația de a face, respectiv de restabilire a situației anterioare actelor de executare anulate potrivit sentinței civile nr. 115/1997, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr. 3505/1996, modificată prin decizia civila nr. 112/1997 a Curții de Apel Suceava pronunțată în dosarul nr. 554/1997 și de a stabili ca suma de_.200 lei (ROL), reprezintă echivalentul despăgubirilor datorate pentru neexecutarea de către B. S.A. a obligației de a face.
P. acțiunea din dosarul nr._/193/2008, B. I. a solicitat să se constate că suma de 46.655.724,12 lei (RON), reprezintă echivalentul prejudiciului material cauzat prin neîndeplinirea de către B. S.A. - Sucursala B. a obligației de restabilire a situației anterioare actelor de executare anulate potrivit sentinței civile nr. 115/1997, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr. 3505/1996, modificată prin decizia civila nr. 112/1997 a Curții de Apel Suceava pronunțată în dosarul nr. 554/1997, fiind invocate dispozițiile art. 574 și art. 580 ind. 3 Cod procedura civilă din 1865. Cererea fost soluționată prin sentința civila nr. 2405/30.04.2009 a Judecătoriei B., în sensul respingerii, prin admiterea excepției prescripției dreptului la acțiune.
În dosarele ulterioare cu același obiect a fost considerată ca fiind întemeiată excepția autorității de lucru judecat, precum dosarul nr._/193/2010* al Judecătoriei B. (soluționat prin sentința civilă nr. 6417/14.10.2011, rămasă irevocabila prin decizia nr. 569/11.07.2012 a Tribunalului B., fiind respinsă acțiunea prin reținerea autorității de lucru judecat față de sentința civila nr. 2405/30.04.2009, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._/193/2008), dosarul nr._/193/2012* al Judecătoriei B. (soluționat prin sentința civila nr. 3121/24.03.2015 în care s-a reținut autoritatea de lucru judecat față de sentința civilă nr. 2405/30.04.2009, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._/193/2008, dar și față de sentința civilă nr. 6417/14.10.2011 a Judecătoriei B., rămasa irevocabilă prin decizia nr. 569/11.07.2012 a Tribunalului B., pronunțate în cauza nr._/193/2010*) și dosarul nr._ al Judecătoriei B. (soluționat prin sentința civilă nr. 4419/05.05 2015, fiind reținută autoritatea de lucru judecat față de sentința civilă nr. 2405/30.04.2009, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._/193/2008, dar și față de sentința civilă nr. 6417/14.10.2011 a Judecătoriei B., rămasa irevocabilă prin decizia nr. 569/11.07.2012 a Tribunalului B., pronunțate în cauza nr._/193/2010*).
Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune, s-a arătat că decizia civilă nr. 112/1997 prin care s-a modificat sentința civilă nr. 115/1997, care constituie titlul executoriu pe care B. I. și-a întemeiat pretențiile, s-a pronunțat de Curtea de Apel Suceava la data de 12.06.1997. De la aceasta dată s-a născut dreptul celui care deține titlul executoriu de a cere aducerea lui la îndeplinire pe calea executării silite, dacă cel condamnat nu-și îndeplinește de bună voie obligația stabilită prin acel titlu și de a avea pretenții decurgând din acest titlu.
Potrivit art. 706 Cod procedură civilă, rep., dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, iar termenul de prescripție începe sa curgă de la data când se naște dreptul de a cere executarea silită. P. împlinirea termenului de prescripție orice titlu executoriu își pierde puterea executorie.
Având în vedere aceste dispoziții imperative, se poate constata că decizia civilă nr. 112/1997 prin care s-a modificat sentința civilă nr. 115/1997, s-a pronunțat de Curtea de Apel Suceava la data de 12.06.1997, fiind evident că orice cerere, inclusiv întemeiată pe prevederile art. 892 alin. (1) Cod procedură civilă, trebuia făcută în cadrul termenului în care creditorul obligației de predare a lucrului poate cere executarea silită a titlului. Or, câtă vreme dreptul de cere executarea silita a unui titlu ce prevede o obligație de predare silită a unui bun s-a prescris, nu se mai poate cere instanței de executare să stabilească suma ce urmează a fi plătită ca echivalent al valorii lucrului în cazul imposibilității predării acestuia sau a predării cu întârziere. Trebuie observat că nu au existat cauze care să conducă la întreruperea cursului prescripției întrucât toate cererile de executare silită formulate anterior au fost respinse irevocabil și prin urmare, cursul prescripției nu este întrerupt, după cum nu există nici un act de executare voluntară din partea băncii.
Pe fond, s-a precizat că executarea silită din dosarul nr. 256/2015 al B. T. I. nu a fost încuviințată de instanța de executare, ci de către executorul judecătoresc, care la data de 26.05.2015, a întocmit un proces verbal în care s-a menționat că nu a putut identifica bunurile ce trebuiau predate și că până la respectiva dată nu i s-ar fi predat bunurile.
În cadrul contestației împotriva actelor de executare din dosarul de executare nr. 256/2015, s-a dispus suspendarea provizorie a executării silite până la soluționarea cererii de suspendare a executării din cadrul contestației la executare ce formează obiectul cauzei nr._ al Judecătoriei B..
P. sentința civilă nr. 115/1997 a Tribunalului B. astfel cum a fost modificată prin decizia nr. 112/1997 a Curții de Apel Suceava, care și-a pierdut însă puterea executorie întrucât a fost executată încă din anul 1998, sentință invocata în cererea dedusă judecații, s-a dispus în sensul restabilirii situației anterioare actelor de executare silită anulate și a obligării creditorului B.C.R. S.A. – Sucursala B. și adjudecatarului S.C. Filatura S.A. B. la restituirea către apelanta .. B. a bunurilor ce au format obiectul executării silite.
Restabilirea situației anterioare a fost realizată întocmai, bunurile fiind restituite la 25.09.1998 și la 20.10.1998, fapt reținut în cuprinsul mai multor hotărâri judecătorești irevocabile și recunoscut și de către B. I., ceea ce conduce la existenta unei prezumții de adevăr în aceasta privință, precum sentința civilă nr. 4109/15.07.2009, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ (în considerentele căreia instanța a reținut că părțile litigante au învederat în mod repetat și susținut că titlul executoriu - sentința civila nr. 115/04.02.1997 a Tribunalului B. - este executat în totalitate) și decizia nr. 910 din 18.12.2003 a Curții de Apel Suceava, pronunțată în dosarul nr. 5375/2003 (instanța a reținut în considerente că bunurile a căror uzura fizică și morală se solicită au fost restituite la 25.09.1998 și respectiv 20.10.1998, deci titlul invocat a fost pus în executare, astfel că numai printr-o interpretare greșită a probelor administrate și aplicare a dispozițiilor art. 998 Cod civil, pârâta a fost obligată la plată)..
Executarea silită a obligațiilor stabilite prin sentința nr. 115/1997, astfel cum a fost modificată prin decizia Curții de Apel Suceava, s-a îndeplinit prin intermediul executorului judecătoresc D. Strachinaru, în anul 1998, fapt reținut și în hotărârea prin care a fost lămurit dispozitivul titlului executoriu, la cererea lui B. I.. Dispozitivul deciziei nr. 112/1997 a Curții de Apel Suceava a fost lămurit prin decizia nr. 359/05.09.2001, pronunțată în cauza care a format obiectul dosarului nr. 3373/2001, în care, se retine: „La întrebările instanței, arată că la data judecării în fond a acțiunii pentru restituirea bunurilor nu a cerut contravaloarea lor, în cazul în care nu s-ar fi găsit, ci doar predarea lor în natură și că bunurile care formează obiectul executării au fost luate de el în anul 1998 (mercedesul la data de 25.09.1998, iar autofurgonul la data de 20.10.1998. Nu a dat nici o sumă de bani societății Filatura, întrucât nu a primit nici o sumă de bani de la aceasta (precizam ca prețul a fost virat de S.C. Filatura S.A. în contul .., din care s-au încasat parte din debitele datorate băncii. Ulterior, banca a plătit în locul lui B. I., către S.C. Filatura S.A. prețul plătit de aceasta, pentru bunul adjudecat și restituit ulterior prin punerea in executare a deciziei nr. 112/1997”.
De asemenea, s-a învederat că nu există nici o altă creanță certă, lichidă si exigibilă care să fi fost stabilită prin titlul executoriu, obligația de restituire a bunurilor fiind integral îndeplinită. De altfel, B. I. a solicitat revizuirea deciziei nr. 112/1997 a Curții de Apel Suceava și stabilirea, în sarcina băncii, a unei obligații alternative celei de predare, prin plata unui echivalent bănesc. Aceasta cerere, a fost respinsa prin admiterea excepției autorității de lucru judecat, prin decizia nr. 182/03.04.2015 pronunțată în cauza nr._ **. S-a reținut autoritatea de lucru judecat față de decizia nr. 167/17.04.2004 a Curții de Apel Suceava, pronunțată în cauza nr. 738/2004, prin care s-a respins ca nefondată cererea de stabilire a unui echivalent bănesc al lucrurilor.
Raportul de expertiza efectuat în dosarul nr. 2073/E/2001 al Tribunalului B. nu poate constitui proba în prezenta cauza. Nici în cauza în care a fost întocmit nu a fost luat în considerare, căci respectiva cauză a fost soluționată irevocabil în sensul respingerii acțiunii promovate de ..
În probațiune, au fost depuse înscrisuri constând în hotărârile judecătorești la care s-a făcut trimitere.
Din oficiu, instanța a invocat excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, asupra cărora părțile au pus concluzii.
Reclamantul B. I. a solicitat instanței ca inadmisibilă și neîntemeiată excepția de fond a lipsei de interes invocată din oficiu de instanța de executare, cât și apărările invocate prin întâmpinare de debitor, iar în litera și spiritul legii să respecte autoritatea de lucru judecat a hotărârii judecătorești irevocabile dată de instanța de fond. Excepția lipsei de interes este o excepție de fond, care, în speță, a fost soluționată de instanța de fond prin hotărârea judecătorească ce constituie titlul executor ce se execută, fiind stabilit cu putere de autoritate de lucru judecat că interesul proprietarului este născut și actual de a-și reîntregi proprietatea privată, drept imprescriptibil garantat și ocrotit prin legi speciale de statul român. Așa fiind, este de domeniul evidenței că în această procedură este inadmisibilă excepția lipsei de interes deoarece este ridicată cu neobservarea formelor legale, cu încălcarea competentei materiale absolute a instanței de fond și a autorității de lucru judecat.
Pârâtul Banca Comercială Română S.A. a solicitat instanței să admită excepția lipsei de interes și să dispună respingerea cererii de chemare în judecată.
Titlul executoriu de care se prevalează reclamantul și în temeiul căruia a fost pornită executarea silită este sentința civilă nr. 115/04.02.1997 a Tribunalului B. pronunțată în dosarul nr. 3505/1996, modificată în tot prin decizia nr. 112/12.06.1997 a Curții de Apel Suceava pronunțată în dosarul nr. 554/1997. Obligația instituită prin titlu vizează, așa cum rezultă din dispozitivul deciziei, restituirea de către B.C.R. S.A. către .. a bunurilor ce au făcut obiectul executării silite desființate.
Cererea de chemare în judecată, așa cum rezultă din chiar cuprinsul acesteia, este formulată în temeiul art. 891 alin. (1), redevenit art. 892 alin. (1) Cod procedură civilă, text potrivit căruia: „Dacă în titlul executoriu nu s-a stabilit ce sumă urmează a fi plătită ca echivalent al valorii bunului în cazul imposibilității predării acestuia sau, după caz, echivalentul despăgubirilor datorate în cazul neexecutării obligației de a face ce implică faptul personal al debitorului, instanța de executare, la cererea creditorului, va stabili această sumă prin hotărâre dată cu citarea părților, în termen scurt. În toate cazurile, la cererea creditorului, instanța va avea în vedere și prejudiciile ocazionate prin neexecutarea de bunăvoie a obligației, înainte ca aceasta să devină imposibil de executat.”.
Ipoteza avută în vedere de textul legal și a cărei îndeplinire trebuie analizată în prezenta cauză este aceea a imposibilității executării obligației de predare de către debitor sau a neexecutării obligației de a face ce implică faptul personal al debitorului, caz în care, instanța de executare poate stabili o sumă echivalentă a valorii bunului sau a despăgubirilor și poate obliga debitorul la plata acesteia. În cauză, este vizată ipoteza imposibilității de predare a bunurilor. Această imposibilitate de predare nu poate fi doar presupusă de reclamant, ci trebuie constatată chiar de executorul judecătoresc, prin încheierea unui proces-verbal în acest sens și prin emiterea unei încheieri prin care să dispună încetarea executării silite, astfel cum dispune art. 890 Cod procedură civilă.
Așadar, se poate constata faptul că obligarea debitorului la plata contravalorii bunului, așa cum este această procedură prevăzută în art. 892 Cod procedură civilă, are un caracter subsidiar executării silite directe, corespunzătoare în speță executării silite a obligației de predare a bunurilor. În acest context, numai dacă este constatată imposibilitatea executării silite directe, respectiv imposibilitatea predării bunurilor, și este dispusă, de către executor, încetarea executării silite, poate fi analizată o cerere care să aibă ca obiect obligarea debitorului la plata contravalorii bunurilor. Până la momentul constatării, de către executorul judecătoresc, a imposibilității de predare și, în consecință, până la încetarea executării silite directe generată de această imposibilitate, creditorul nu are deschisă calea unei acțiuni în obligarea debitorului la plata contravalorii bunurilor.
Sub aspect procesual, reclamantul nu are efectiv un drept la acțiune întrucât nu este îndeplinită însăși una din condițiile esențiale de exercitare a acestuia, respectiv condiția interesului. Interesul, condiție a exercitării unei acțiuni civile, reprezintă folosul practic urmărit de către reclamant prin promovarea unei cereri de chemare în judecată, trebuie să fie legitim - să nu contravină legii sau regulilor de conviețuire socială, să fie născut și actual - să existe în momentul exercitării acțiunii civile și să fie personal și direct, în sensul că folosul practic urmărit trebuie să îl vizeze pe cel ce recurge la exercitarea acțiunii civile. Interesul trebuie să fie născut și actual, iar nu eventual, adică să existe la momentul exercitării acțiunii civile, în sensul că partea s-ar expune unui prejudiciu dacă ar rămâne în pasivitate și nu ar recurge în acel moment la acțiune, condiție care nu este îndeplinită în cauză.
Reclamantul nu poate justifica un interes în promovarea unei acțiuni prin care să urmărească obligarea pârâtei la plata contravalorii bunurilor, în temeiul art. 892 Cod procedură civilă, din moment ce procedura de executare silită directă (în natură) este în curs de derulare, având rolul obținerii posesiei asupra bunurilor menționate în titlu, astfel încât, solicitarea contravalorii acestora, este în mod vădit, lipsită de interes. Condiția interesului nu este îndeplinită întrucât lipsește unul din atributele esențiale, acela al caracterului născut și actual. Astfel, reclamantul nu are un interes născut și actual în promovarea cererii de chemare în judecată. în momentul exercitării acțiunii neexistând un folos practic pe care acesta l-ar putea obține.
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a administrat proba cu înscrisuri, pentru părți.
În baza art. 248 alin. (1) Cod procedură civilă, instanța a rămas în pronunțare asupra excepției lipsei de interes, invocată din oficiu, cu prioritate față de excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârât.
Analizând probele administrate în cauză, reține următoarele:
Reclamantul B. I., în calitate de creditor, în contradictoriu cu pârâtul Banca Comercială Română S.A. - Sucursala B., în calitate de debitor, a solicitat instanței, în baza art. 892 alin. (1) Cod procedură civilă, să constate că debitorul nu a prestat obligația de a face, respectiv de restabilire a situației anterioare actelor de executare anulate și de a stabili că suma de_.200 lei (ROL) reprezintă echivalentul despăgubirilor datorate pentru neexecutarea de către debitor a obligației de a face, cu obligarea debitorului la plata acestei sume.
În dosarul de executare nr. 256/2015 instrumentat de executorul judecătoresc T. I., prin somația din data de 04.05.2015, debitorul a fost somat să restituie către creditor bunurile ce au făcut obiectul executării silite, și a restabili situația anterioară actelor de executare anulate, astfel cum s-a dispus prin titlul executoriu reprezentat de sentința nr. 115/04.02.1997, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr. 3505/1996, modificată prin decizia civila nr. 112/12.06.1997 a Curții de Apel Suceava, pronunțată în dosarul nr. 554/1997, irevocabilă prin decizia nr. 1870/12.05.1998 a Curții Supreme de Justiție.
Potrivit art. 892 alin. (1) Cod procedură civilă, dacă în titlul executoriu nu s-a stabilit ce sumă urmează a fi plătită ca echivalent al valorii bunului în cazul imposibilității predării acestuia sau, după caz, echivalentul despăgubirilor datorate în cazul neexecutării obligației de a face ce implică faptul personal al debitorului, instanța de executare, la cererea creditorului, va stabili această sumă prin hotărâre dată cu citarea părților, în termen scurt.
Rezultă că numai după ce se constată imposibilitatea predării bunului, creditorul poate formula cererea pentru stabilirea echivalentului valorii bunului. Or, în dosarul de executare nr. 256/2015, nu s-a constat imposibilitatea predării bunurilor, după procedura reglementată de art. 891 Cod procedură civilă, potrivit căruia, în cazul în care predarea silită a bunurilor a devenit imposibilă din cauza distrugerii, ascunderii sau deteriorării acestora ori a altor asemenea împrejurări, executorul judecătoresc consemnează aceasta într-un proces-verbal și dispune, prin încheiere, încetarea executării silite.
Conform art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 Cod procedură civilă, una din condițiile de exercitare a acțiunii civile este interesul, care trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual.
În cauză, interesul reclamantului-creditor este determinat, legitim și personal, dar nu este născut și actual, căci la data formulării acțiunii acest interes nu există, executarea silită nefiind încetată pe motivul constatării imposibilității predării bunurilor.
P. urmare, interesul creditorului de a formula o cerere de stabilire a valorii bunului, în echivalentul obligației de predare în natură a bunurilor, nu este născut și actual, împiedicând judecarea pe fond a cererii sale.
Lipsind una din condițiile dreptului la acțiune, cea a interesului, instanța va admite excepția lipsei de interes, invocată din oficiu, și va respinge cererea reclamantului-creditor B. I. ca fiind lipsită de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei de interes, invocată din oficiu de instanța de judecată.
Respinge cererea având ca obiect stabilire a valorii lucrului formulată de reclamantul-creditor B. I., CNP_, cu domiciliul în mun. B., .. 4, ., ., și cu reședința în mun. B., Pietonalul Transilvaniei nr. 4, ., jud. B., în contradictoriu cu pârâtul-debitor Banca Comercială Română S.A. – Sucursala B., cu sediul în mun. B., Piața Revoluției nr. 9, jud. B., și cu sediul ales la S.C.A. S. & Asociații, în București, . nr. 2, Opera Center 2, ..
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria B..
Pronunțată în ședința publică din data de 15 iulie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red./Tehnored./jud. M.R.R.
4 ex./22.09.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 7098/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 7122/2015. Judecătoria BOTOŞANI → |
|---|
